3. TSA

Question 1

Prin ce se remarca TSA?

Answer 1

▪ lipsa contactului vizual,
▪ joc stereotip şi repetitiv,
▪ absenţa sau deteriorarea limbajului
expresiv şi dificultăţi de comunicare,
▪ refuzul de a intra în spaţii necunoscute şi
▪ incapacitate de relaţionare

Question 2

Care sunt propunerile de diagnosticare prevazuta de DSM 5?

Answer 2

A. Dificultăţi persistente de comunicare şi
interacţiune socială
B. Pattern-uri comportamentale, interese sau activităţi restrictive şi repetitive

Question 3

Care sunt dificultăţile persistente de comunicare şi interacţiune socială conform DSM V?

Answer 3

▪ deficitele de reciprocitate socialemoţională;
▪ deficite ale comportamentelor de comunicare nonverbale utilizate în interacţiunea socială;
▪ deficite în dezvoltarea şi menţinerea unor relaţii adecvate vârstei

Question 4

Care sunt pattern-urile comportamentale, interese sau activităţi restrictive şi repetitive conform DSM V?

Answer 4

▪ discursuri stereotipe,
▪ utilizarea inadecvată a obiectelor,
▪ orientarea excesivă spre rutine sau
pattern-uri ritualizate,
▪ interese extrem de limitate şi focalizate pe
anumite aspecte,
▪ hipo- sau hipersensibilitate senzorială

Question 5

Ce e autismul?

Answer 5

Autismul este o tulburare de dezvoltare neurologică caracterizată prin deficite de
comunicare şi interacţiune socială,
precum şi pattern-uri comportamentale
stereotipe şi repetitive.

Question 6

La ca varsta are loc debutul?

Answer 6

Relatările părinţilor plasează debutul înainte de vârsta de 3 ani în marea majoritate a cazurilor.
Sunt raportate foarte puţine cazuri cu debut după vârsta de 5-6 ani.

Question 7

Care sunt niste semne precoce ale autismului?

Answer 7

Semnalizarea senzației de foame diferită de normal (pare ca nu ii e foame, refuza alimente noi)
Somnul si ritmul nictemeral modificate (somn agitat, treziri nocturne)
Jocul “cucu bau” absent sau greu de obtinut
Dorința copiilor de a atinge și explora fața mamei la 3-6 luni semnificativ scăzută sau absentă
Deficitul de a transmite nonverbal dorința de a fi luat în brațe
Lipsa răspunsului când este strigat pe nume
Lipsa privirii ochi în ochi
Incapacitatea de a găsi/căuta o privire sau un obiect ascuns

Question 8

Care au fost ipotezele teoriei psihogenice a autismului?

Answer 8

▪ autismul s-ar dezvolta doar pe baze psihogene
▪ ar exista două tipuri de autism – unul asociat unei patologii organice şi celălalt determinat de factori psihogeni,
▪ autismul ar fi rezultatul unui accident organic înnăscut combinat cu un stres psihogen.
Kanner a infirmat însă în mod public aceste ipoteze, invalidate ulterior şi de numeroase studii epidemiologice

Question 9

Care sunt teoriile neuropsihologice ale autismului?

Answer 9

1. Teoria mintii
2. Teoria slabei coerente centrale
3. Teoria functiilor executive
4. Teoria gandirii oarbe

Question 10

Teoria mintii

Answer 10

Această ipoteză sugerează că indivizii autişti au un deficit în a crea o părere despre sine sau o teorie despre starea mentală internă a celorlalţi, cum ar fi dorinţele şi credinţele lor.
Utilizata paradigma informatiei false
Copilul cu TSA nu e capabil să ia în considerare faptul
că persoana respectivă nu poate ştii că obiectul a fost mutat (din punctul A în punctul B) întrucât era absentă la această mutare. El va răspunde că persoana va căuta obiectul în noua locaţie (punctul B).

Question 11

Teoria slabei coerente centrale

Answer 11

Conceptul de “coerenţă centrală” se referă la tendinţa de a percepe şi procesa unitar o informaţie dată în funcţie de context.
Ea se referă la existenţa unui stil cognitiv perceptual specific tulburării autiste, stil descris ca o capacitate limitată de a înţelege contextul.
Autiştii nu pot deosebi tipare, modele sau stimuli într-un context cu înţeles, dar poate servi la
creşterea performanţei unui individ autist de a procesa stimuli întâmplători, observaţie ce a fost făcuta în mai multe studii.

Question 12

Teoria gandirii oarbe

Answer 12

Baron-Cohen în 1995 - explicaţii legate de deficitele socio-comunicative
Incapacitatea persoanelor cu TSA de a concepe, înţelege sau anticipa stările emoţionale ale altor persoane.
egocentrism extrem - problemele persoanelor cu autism de a-şi înţelege propriile stări, dovedind o capacitate rudimentară de mentalizare.

Question 13

Baza biologica a autismului

Answer 13

Studiile familiale si gemelare au aratat ca exista o rata de aparitie a autismului mult mai mare => baze genetice
Exista anumite anomalii la nivel cerebrale ( nu intr-un singur loc, sunt impartite): sistem limbic anormal de mic, corpul calos subdezvoltat

Question 14

Teoria extremului creier masculin (BaronCohen, 1997)

Answer 14

▪ Hipoempatizare
▪ Rezistența la schimbare
▪ Preferința pentru sistemele cu funcționare crescută după legi predictibile
▪ Inabilitate în situații complexe
▪ Capacitatea de generalizare scăzută

Question 15

Explicatii genetice 2022

Answer 15

Variante rare de gene pe care băieții le moștenesc de la cromozomii X ai mamei poate crește șansele acestora de a avea autism
Gena MAGEC3 a cromozomilor X materni

Question 16

Tulburarea Rett

Answer 16

Dezvoltarea unor deficite multiple, urmand unei perioade de functionare normala dupa nastere
- descrisa numai la fete
- dupa 5 luni: incetinirea cresterii circumferintei capului, pierdere a aptitudinilor manuale practice, miscari stereotipe, probleme de coordonare a mersului, deteriorare severa in dezvoltarea limbajului

Question 17

Tulburarea Aperger

Answer 17

• diferă de autism prin faptul că aptitudinile lingvistice și cognitive precoce nu sunt întârziate semnificativ
• motivație pentru abordarea celorlalți, în manieră excentrică, unilaterală
• în majoritatea cazurilor nu apare deficiența intelectuală

Question 18

Repere la copilul autist de varsta prescolara

Answer 18

Dezvoltarea sinelui şi percepţia de sine
Obsesia pentru identic, pentru ordine. Permanenţa
obiectului
Comportamente de tip obsesiv şi ritualic
Dificultăţile de integrare socială
Tulburările de limbaj
Problemele legate de capacitatea de simbolizare

Question 19

Dezvoltarea sinelui şi percepţia de sine la copilul autist de vârstă preşcolară

Answer 19

◼ comportamentul copiilor autişti indică un declin al eului
◼ privirea vagă, nedirecţionată şi neselectivă are scopul de a evita perceperea de noi stimuli, de a nu vedea ceea ce se întâmplă în apropiere şi, în consecinţă, prin deteriorarea pronunţată a eului, subiectul poate ajunge la o renunţare totală şi definitivă la orice fel de comunicare
◼legătura existentă între relativa absenţă a capacităţii de imitaţie şi posibilitatea redusă de identificare cu atitudinile altor persoane
◼copilului îi lipsesc adesea simţul posesiunii, conştiinţa de sine şi sentimentul de ruşine, dorinţa de auto-implicare şi identificarea cu o persoană activă
▪ întârzierea apare mai ales în privinţa capacităţii de a-l percepe pe celălalt ca pe o persoană, a capacităţii empatice şi a convingerii că lucrurile se pot referi şi la alţii, nu numai la sine
▪ copilul autist evită activitatea personală şi orice modificare, el nu poate trece dincolo de un stadiu în care universul este centrat pe ceva ce e complet independent de el ca subiect

Question 20

Obsesia pentru identic, pentru ordine. Permanenţa
obiectului la copilul autist de vârstă preşcolară

Answer 20

▪ dorinţa de “neschimbare” a copiilor autişti - scopul acesteia este reducerea anxietăţii
▪ aranjează jucăriile în aceeaşi ordine, repetă frazele în exact aceeaşi manieră şi cu acelaşi enunţ
▪ majoritatea copiilor autişti insistă asupra imobilităţii timpului; ei nu acceptă să li se vorbească de copii sau adulţi, de oameni care sunt mai tineri sau mai în vârstă pentru că acest fapt ar implica o mişcare în timp
▪ singura ordine permisă este cea după mărime şi în
consecinţă, lumea ar fi constituită doar din oameni
mici şi mari (în loc de copii şi adulţi)
▪ lumea copilului autist este o lume a spaţiului, în care nu există timp sau cauzalitate, aceasta implicând o secvenţă temporală în care evenimentele ar trebui să se succeadă
▪ pentru copilul autist, obiectele există doar dacă le vede sau dacă sunt accesibile la locul lor obişnuit; ele încetează să mai existe când sunt deplasate în afara câmpului său vizual familiar
▪ copilul autist insistă deseori asupra egalităţii zilelor ca lungime, asupra faptului că soarele răsare şi apune întotdeauna în acelaşi moment şi în acelaşi loc

Question 21

Comportamente de tip obsesiv şi ritualic la copilul autist de vârstă preşcolară

Answer 21

▪ copilul autist, începând de la o vârstă fragedă, tinde să adopte moduri de interacţiune cu mediul puternic stereotipe şi ritualice
▪ el poate insista să ia masa la aceeaşi oră în fiecare zi, în aceeaşi poziţie şi cu acelaşi set de tacâmuri
▪ ritualurile se pot extinde şi în domeniul verbal, copilul putându-i împiedica pe cei din familie să folosească anumite cuvinte
▪ poate de asemenea insista ca aceştia să ia parte la
“partide” interminabile de întrebări şi răspunsuri, care sunt aceleaşi în orice împrejurare (în cazurile de copii autişti la care limbajul verbal este prezent )
▪ copiii autişti manifestă rareori interes normal pentru jucării, acesta se poate îndrepta către obiecte neobişnuite sau aspecte ciudate ale obiectelor
▪ interes obsesiv pentru colecţionarea unor obiecte
▪ obiectele care constituie ţinta ataşamentului obsesiv sunt şi manipulate într-un mod specific; ele pot fi purtate într-o manieră precisă, între police şi index sau ridicate la nivelul feţei
▪ tipice sunt şi mişcările stereotipe ale întregului corp, rotirile în jurul propriei axe, acestea putând fi uneori extrem de
complexe
▪ mişcări mai grave, cum ar fi lovirea capului, automutilarea
sau smulgerea părului

Question 22

Dificultăţile de integrare socială la copilul autist de vârstă preşcolară

Answer 22

▪ recunoaşterea partenerului social şi relaţia cu el apar foarte lent sau uneori chiar deloc
▪ copiii autişti nu reuşesc să dezvolte ataşamente puternice, specifice, faţă de părinţi, în primul an de viaţă
▪ eşec în folosirea zâmbetului, gesturilor sau a contactului fizic într-un mod obişnuit, pentru a răspunde sau a iniţia un act social
▪ mulţi au tendinţa de a nu realiza discriminări între
persoane, pot să se apropie de un străin în aceeaşi măsură ca de proprii părinţi
▪ pot să încerce captarea atenţiei adultului pentru a-şi satisface trebuinţele imediate, doresc foarte rar să-şi împărtăşească experienţele cu persoana adultă

Question 23

Tulburările de limbaj la copilul autist de vârstă preşcolară

Answer 23

▪ vocalizele emise de bebeluşii autişti sunt rareori
asemănătoare cu cele ale celor normali, atât în ce priveşte extinderea, cât şi frecvenţa
▪ copilul autist nu reuşeşte să participe la “conversaţiile prelingvistice” reciproce, care sunt obişnuite între mamă şi copil
▪ înţelegerea limbajului verbal este de asemenea redusă, iar absenţa gesturilor simbolice este o caracteristică prezentă la aceşti copii
▪ modul său de a atrage atenţia se reduce deseori la simple strigăte; intenţia este prezentă, ceea ce lipseşte este forma
▪ funcţia socială, interogativă, este cel mai adesea absentă; distanţa corporală nu e nici ea respectată, copilul plasându-se fie prea aproape, fie prea departe
▪ 50% dintre copiii autişti folosesc totuşi limbajul verbal; acesta nu are întotdeauna valoare comunicativă, pentru că nu codifică “aceeaşi lume“
▪ mecanismele care definesc tulburările comunicării autiste par a fi: instabilitatea percepţiei, incapacitatea
segmentării fluxului sonor în elemente distincte, imposibilitatea acordării sensului cu contextul, absenţa sentimentului de reciprocitate care presupune prezenţa unui punct de vedere diferit
▪ problemele comunicaţionale în autism se datorează unui impuls slab sau chiar absenţei impulsului de a transpune experienţa de viaţă în naraţiune, începând cu o vârstă foarte fragedă (2-3 ani)

Question 24

Care sunt formele de ecolalie?

Answer 24

imediată şi tardivă (specifică tulburării autiste)

Question 25

Care sunt categoriile functionale ale ecolaliei imediate?

Answer 25

1. ne-intenţională– expresii ecolalice produse fără o intenţie aparentă şi adesea în stare de activare emoţională ridicată (durere, frică, etc.).
2. conversaţională – expresii ecolalice utilizate pentru a „umple” rândul său în cadrul unei interacţiuni verbale, pentru „a spune totuşi ceva” fără să înţeleagă bine întrebarea celuilalt.
3. declarativă – expresii ecolalice folosite pentru a denumi obiecte, acţiuni sau locaţii (însoţite de gesturi demonstrative).
4. reiterativă (repetitivă) – expresii ecolalice folosite ca ajutor pentru activităţile de elaborare mentală a informaţiilor, urmate de o frază sau de o acţiune indicând înţelegerea reală a expresiei repetate.
5. auto- reglatoare – expresii ecolalice care servesc la reglarea propriilor acţiuni; produse deci, în sincronie cu activitatea motorie.
6. afirmativă – expresii ecolalice folosite pentru a comunica un răspuns afirmativ la o frază precedentă.
7. de cerere – expresii ecolalice folosite pentru a cere obiecte sau acţiunea altor persoane; de obicei, implică o ecolalie mai redusă

Question 26

Problemele legate de capacitatea de simbolizare la copilul autist de vârstă preşcolară

Answer 26

▪ absenţa jocului simbolic, imaginativ
▪ autiştii folosesc rareori păpuşa ca agent în cadrul unui joc structurat şi direcţionează de asemenea rar jocul către alte persoane
▪ un copil autist care este lăsat singur în camera de joacă, plină cu jucării, deseori le ignoră, continuându-şi legănarea sau bătaia din palme

Question 27

Copilul autist între 6-12 ani

Answer 27

▪ în această perioadă, se conturează, în afara obsesiilor sau a fobiilor defensive, interese reale, o anume curiozitate, o căutare a cauzalităţilor care permit o educaţie intelectuală şi culturală mai eficace, cu metode oarecum tradiţionale
▪ pot dezvolta ataşamente faţă de adulţii care le sunt
familiari şi pot să-şi manifeste afecţiunea faţă de părinţi
▪ deşi înţelegerea empatică este tot lacunară, anumite reguli sociale sunt percepute şi deduse datorită repetării experienţelor
▪ dificultăţile serioase de ordin social persistă; absenţa reciprocităţii şi a reactivităţii sociale adecvate în cadrul interacţiunii cu colegii de vârstă
▪ ei preferă în continuare petrecerea timpului în lumea rutinelor lor solitare

Question 28

Autismul la adolescent

Answer 28

▪ modificările specifice ale adolescentului - o creştere în greutate şi înălţime decalate în raport cu normalul; talia este în genere mai mică, iar precocitatea sexuală absentă
▪ survenirea crizelor epileptice, fără semne prealabile în acest sens – 11-14 ani
▪ autistul îşi dezvoltă în general inteligenţa într-o manieră mai lentă şi oarecum particulară
▪ stadiul gândirii formale este rareori atins de autistul
adolescent, cunoştinţele sale având valoare de absolut
▪ contestă rareori valorile, din moment ce ele sunt definitive şi absolute, nu minte şi nu înţelege minciuna
▪ el este rareori solitar pentru că o doreşte, dar nu se poate integra decât destul de greu în grupuri deoarece este incapabil să perceapă corect regulile subtile ale jocului social
▪ comunicarea redusă, limbajul verbal destul de primitiv, neînţelegerea schimburilor şi desăvârşita sa candoare socială îl fac să devină un candidat al mediului protejat
▪ pare să separe pulsiunile sale sexuale de aspectul lor relaţional; foarte greu întreţine relaţii interpersonale complexe datorită tulburărilor grave existente în domeniul empatiei şi al reciprocităţii
▪ tulburări ale comportamentului sexual (exhibiţionismul, masturbarea)
▪ pentru cei mai evoluaţi, mai conştienţi: depresie, izolare, care reactivează deseori comportamentele indezirabile
▪ pentru cei mai puţin evoluaţi, agresiunile şi automutilările ce diminuaseră în cursul anilor anteriori îşi manifestă din nou prezenţa, creând dificultăţi din ce în ce mai serioase de integrare socială