1. Dizabilitatea intelectuala

Question 1

Cum a fost mult timp considerata dizabilitatea intelectuala?

Answer 1

Considerată mult timp drept echivalentul inteligenţei scăzute, în pofida încercărilor de a încorpora în definiţie şi o dimensiune socială, chiar dacă aceasta se referea la incompetenţa socială (Greenspan şi Granfield, 1992)

Question 2

Care e prima schimbare paradigmatica importanta in abordarea di?

Answer 2

1983 - odată cu apariţia manualului de
clasificare elaborat de AAMR.
Nu mai este considerată o trăsătură absolută, caracteristică doar persoanei, ci o expresie a impactului funcţional consecutiv interacţiunii dintre persoana cu abilităţi intelectuale şi adaptative limitate şi mediul în care trăieşte aceasta

Question 3

Definitia d.i. American Association on Mental Deficiency? - 1983

Answer 3

Funcţionarea intelectuală generală semnificativ sub medie care coexistă cu deficite ale comportamentului adaptativ şi se manifestă pe parcursul perioadei de dezvoltare.

Question 4

Cum este definita functionarea intelectuala generala?

Answer 4

Funcţionarea intelectuală generală este definită
operaţional prin rezultatele obţinute în urmă administrării individuale a unor teste de inteligenţă (spre exemplu, WISC, WAIS).

Question 5

La ce se refera sintagma “semnificativ sub medie”?

Answer 5

Sintagma “semnificativ sub medie” se referă la
valoarea reper a coeficientului de inteligenţă sub 70, însă aceasta poate urca până la valoarea de 75 în funcţie de fidelitatea testului folosit.

Question 6

Ce este comportamentul adaptativ?

Answer 6

Comportamentul adaptativ constă în abilitatea
individului de a atinge anumite standarde de
maturizare, învăţare, independenţă personală şi/sau responsabilitate socială pe care fiecare persoană ar trebui să le manifeste în mod obişnuit în raport cu o etapă specifică din viaţă.

Question 7

Ce este deficitul comportamentul adaptativ?

Answer 7

Deficitul comportamentului adaptativ se
exprimă în limitarea semnificativă a abilităţilor
de a face faţă în mod efectiv standardelor
culturale de învăţare, independenţă personală, şi responsabilitate socială corespunzătoare vârstei.
Deşi aceste abilităţi sunt adeseori evaluate în
mod informal prin realizarea unor comparaţii
între funcţionarea cotidiană a persoanei
raportată la persoanele de aceeaşi vârstă, sunt
necesare şi evaluări formale.

Question 8

Care e perioada de dezvoltare?

Answer 8

Perioada de la naştere la 18 ani

Question 9

Ce e necesar pentru a incadra o persoana in categoria persoanelor cu deficiente intelectuale?

Answer 9

Pentru a încadra o persoană în categoria persoanelor cu d.i. aceasta trebuie să manifeste limitări atât din punct de vedere intelectual, cât şi din punctul de vedere al comportamentelor adaptative.

Question 10

Care sunt cele 2 mutatii semnificative in abordarea persoanelor cu di dupa 1983?

Answer 10

1. Categorizarea exclusivă, în baza unui singur aspect (nivelul severităţii dizabilității intelectuale raportat la coeficientul de inteligenţă), nu este suficient de descriptivă sau predictivă pentru a caracteriza complet persoanele cu d.i.
2. Este necesară o descriere mai clară a acelor abilităţi adaptative şi limitări care influenţează viaţa de zi cu zi a acestor persoane.

Question 11

Definitia di AAMR 1992

Answer 11

D.i. nu este o trăsătură, deşi este influenţată de anumite caracteristici sau capacităţi ale individului.
Este mai degrabă o stare în care funcţionarea este deficitară în anumite moduri specifice. Această diferenţiere între trăsătură şi stare este esenţială

Question 12

Care e precizarea din 1992 adaugata cu privire la functionarea intelectuala inferioara mediei?

Answer 12

Este însoţită de următoarea precizare: coexistând cu limitări asociate în următoarele arii de abilităţi: comunicare, autoîngrijire, viaţa la domiciliu, abilităţi sociale, utilizarea comunităţii, autodirecţionare, sănătate şi siguranţă, abilităţi funcţionale academice, petrecerea timpului liber şi muncă (AAMR, 1992).

Question 13

Care sunt cele 4 asumptii de care trebuie sa se tina cont inainte de a identifica o persoana cu deficienta mintala?

Answer 13

1. Orice evaluare trebuie să ia în considerare
   diversitatea culturală şi lingvistică a persoanei,
   diversitatea modalităţilor de comunicare şi
   diferenţele comportamentale
2. Comportamentul adaptativ trebuie să fie evaluat în cadrul comunităţii în care trăieşte individul
3. În urma evaluărilor sunt identificate şi comparate punctele forte şi limitările în abilităţile adaptative
4. Pe parcursul vieţii persoana cu d.i. poate să-şi îmbunătăţească abilităţile adaptative dacă este sprijinită de alte persoane, în contextul serviciilor de sprijin oferite de diverse agenţi.i

Question 14

Care sunt categoriile de persoane cu d.i. in baza nevoilor de sprijin pe care le au de-al lungul vietii?

Answer 14

1. Suport intermitent
2. Suport limitat
3. Suport extensiv
4. Suport pervaziv

Question 15

Suportul intermitent

Answer 15

• episodică (persoana nu are întotdeauna nevoie de sprijin) sau pentru o perioadă scurtă de timp (spre exemplu, în momente de tranziţie, pierderea locului de muncă, criză medicală acută etc.)
• poate fi de intensitate ridicată sau scăzută
• utilizarea şi descrierea acestui nivel înlocuieşte categoria de d.i. uşoară

Question 16

Suportul limitat

Answer 16

• consistentă de-a lungul timpului, limitată în timp, dar nu de tip intermitent
• poate să facă apel la puţini specialişti şi să aibă costuri mai mici comparativ cu nivelele mai intense de suport (cursuri de formare pentru ocuparea unui loc de muncă, organizat pentru o perioadă scurtă).
• utilizarea şi descrierea acestui nivel înlocuieşte categoria de d.i. moderată.

Question 17

Suportul extensiv

Answer 17

• caracterizată prin implicare regulată (spre
  exemplu, zilnică) în cel puţin câteva contexte de
  viaţă ale persoanei (spre exemplu, la şcoală, locul de muncă, acasă etc.)
• nu este limitată temporar
• utilizarea şi descrierea acestui nivel înlocuieşte categoria de d.i. severă.

Question 18

Suportul pervaziv

Answer 18

• consistenţă, intensitate mare, în medii diferite
  (spre exemplu, pentru a susţine viaţa).
• presupune implicarea multor specialişti şi un grad crescut de invadare a spaţiului personal.
• utilizarea şi descrierea acestui nivel înlocuieşte categoria de d.i. profundă.

Question 19

Definitia di 2002?

Answer 19

O dizabilitate caracterizată prin limitări semnificative în funcţionarea intelectuală şi în comportamentul adaptativ exprimat în abilităţile adaptative conceptuale, sociale şi practice.
Dizabilitatea apare înainte de vârsta de 18 ani.

Question 20

Care sunt cele 5 asumptii care stau la baza clasificarii persoanelor cu di din 2002?

Answer 20

1. Limitarea în funcţionarea actuală trebuie să fie considerată în contextul mediilor comunitare tipice persoanelor de aceeaşi vârstă şi cultură.
2. Evaluarea validă ia în considerare diversitatea culturală şi lingvistică, dar şi diferenţele în comunicare, factorii senzoriali, motori şi comportamentali.
3. La nivel individual, limitările coexistă adeseori cu resursele.
4. Unul dintre scopurile importante ale descrierii limitărilor este acela de a elabora un profil al formelor de sprijin.
5. În general, în condiţiile sprijinului individualizat pentru o perioadă lungă de timp, funcţionarea persoanei cu deficienţă mintală se va îmbunătăţi.

Question 21

Cum este definita deficienta mintala de DSM-V?

Answer 21

Propune denumirea de tulburări intelectuale de
dezvoltare sau cea de dizabilitate intelectuală.
Dizabilitatea intelectuală (tulburarea
intelectuală de dezvoltare) se caracterizează
prin deficite semnificative atât în funcţionarea
cognitivă, cât şi la nivelul comportamentului
adaptativ, exprimat prin abilităţile conceptuale,
sociale şi pragmatice si debuteaza inainte de 18 ani.

Question 22

Cum se stabileste nivelul de severitate al unei dizabilitati intelectuale conform DSM-V?

Answer 22

Nivelul de severitate se stabileşte în funcţie de
abilitatea funcţională, nu pe baza IQ-ului, sau a
funcţionării adaptative în comparaţie cu normele aceluiaşi grup de vârstă şi este necesar să fie evaluat în 3 domenii:

1. Deficite conceptuale: limbaj, citit, scris,
   matematică, raţionament, cunoştinţe şi memorie, planificare, gândire abstractă, confirmate atât prin intermediul evaluării clinice, cât şi prin testarea strandardizată a inteligenţei.
2. Deficite sociale: deprinderi de comunicare
   interpersonală, prietenie, judecată socială, empatie.
3. Deficite practice: îngrijire personală, organizarea activităţilor şcolare şi de muncă, managementul banilor, responsabilităţile locului de muncă.

Question 23

Care e prevalenta? (generala, a d.i. severa, sex, rase)

Answer 23

• aproximativ 1% în populaţia generală, ratele variind cu vârsta
• pentru dizabilitatea intelectuală severă este de aproximativ 6 la 1000 de persoane
• la persoanele de sex masculin există o posibilitate mai mare de a fi diagnosticaţi cu dizabilitate intelectuală uşoară (1,6:1) şi severă (1,2:1) decât cele de sex feminin.
• dizabilitatea intelectuală apare la toate rasele şi culturile, aspectele legate de background-ul etnic, cultural, lingvistic al persoanei, precum şi funcţionarea adaptativă în cadrul comunităţii din care face parte trebuind luate în seamă în
  cadrul evaluării.

Question 24

Care sunt caracteristicile asociate cu d.i.?

Answer 24

• entitate heterogenă cu multiple cauze
• pot apare dificultăţi asociate de evaluare a situaţiilor sociale, de evaluare a riscului, de management al comportamentului, emoţiilor şi relaţiilor interpersonale, precum şi de motivaţie şcolară sau profesională
• absenţa abilităţilor de comunicare poate să predispună la comportamente disruptive şi agresive
• credulitatea este deseori o caracteristică prezentă la aceste persoane, implicând naivitatea socială şi tendinţa de a fi
  conduse şi exploatate de alţii, posibilitatea victimizării, implicării neintenţionate în acte criminale şi riscul de abuz fizic şi sexual
• persoanele cu dizabilitate intelectuală care prezintă şi tulburări de sănătate mintală pot manifesta un risc de recurgere la tentative suicidare.
• de aceea, screeningul în domeniul gândurilor suicidare este esenţial în procesul evaluativ.
• de asemenea, din cauza absenţei conştientizării riscului şi pericolului, accidentele pot fi frecvente.

Question 25

Ce releva criteriul caracterului timpuriu?

Answer 25

Criteriul “caracterului timpuriu” relevă faptul că,
în cazul deficienţei de intelect, spre deosebire de alte stări patologice care se caracterizează prin deficit intelectual cum ar fi demenţa sau
degenerescenţa progresivă, asistăm la o tulburare a dezvoltării normale chiar de la începutul structurării personalităţii.

Question 26

Care sunt caracteristicile dizabilitatii intelectuale?

Answer 26

• criteriul psihometric se rezumă doar la
  “măsurarea” nivelului mintal al acestora
• examinarea inteligenţei trebuie să releve, alături de nivelul mintal global, ponderea şi contribuţia diverşilor factori intelectuali la dizabilitatea intelectuală constatată
• Dizabilitatea intelectuală nu constă în tulburarea dezvoltării unei singure funcţii, ci ea este mai degrabă o unitate de deficienţe în care deficitul intelectual ocupă locul central

Question 27

Care sunt tulburarile prezente in cadrul dizabilitatii intelectuale?

Answer 27

Prezenţa permanentă a unei serii de tulburări
senzoriale, de limbaj, de activitate, alături de deficitul intelectual se consideră a fi simptome cu o mare valoare diagnostică a dizabilității intelectuale
Investigarea percepţiei, memoriei, mobilităţii gândirii şi atenţiei voluntare

Question 28

Mentionarile lui Hermelin si O’Connor cu privire la: limbaj, memorie, di, socializare si scala de maturitate sociala vineland.

Answer 28

Subiecţii d.i. utilizează limbajul, atât sintactic cât şi semantic, corespunzător vârstei lor mintale, în pofida faptului că nu reuşesc să asocieze – în mod satisfăcător limbajul şi comportamentul motor.

Memoria de scurtă şi de lungă durată - o incapacitate de înregistrare iniţială a input-urilor şi nu un deficit în procesele de stocare.

Dizabilitatea intelectuală - problemă de adaptare la cerinţele şcolare şi apoi la exigenţele vieţii sociale deoarece, în general, nivelul inteligenţei se evaluează după criterii sociale, diferite de la copil la adult

Socializarea copilului cu d.i. depinde de vârstă, de mediul familial, şcolar, socio-profesional, deci de exigenţele variabile ale societăţii

Scara de Maturitate Socială Vineland permite stabilirea vârstei sociale (V.S.) şi a coeficientului social (C.S.), care alături de Q.I., constituie repere importante în diagnosticarea dizabilității intelectuale