ultima noapte Flashcards
Camil Petrescu - ardent sustinator al dezideratelor lansate de
Eugen Lovinescu in cadrul cenaclului ‘Sburătorul’.
Camil Petrescu va promova prin scrierile sale
sincronismul cultural
discursul narativ subiectiv
Camil Petrescu adopta tehnica
analizei și autoanalizei psihologice
Camil Petrescu este puternic influentat de operele lui
Marcel Proust si James Joyce.
Prin romanul ‘Ultima noapte de dragoste, intâia noapte de razboi’, Camil Petrescu pledează pentru
o estetică a autenticității şi a substanțialității,
Romanul prezinta cititorului
drama intelectualului lucid,
intelectualul lucid este însetat de
absolutul sentimentului de iubire,
intelectualul lucid este dominat de
incertitudini și indoieli.
‘Ultima noapte de dragoste, intâia noapte de război’ publicat in ce an ?
1930
ACEIMPS
de analiză,
citadin.
al experienţei,
interbelic,
modern,
psihologic,
subiectiv,
‘Ultima noapte de dragoste, intâia noapte de război’ este un roman
ACEIMPS
‘Ultima noapte de dragoste, intâia noapte de război’ este un roman
de analiză,
citadin.
al experienţei,
interbelic,
modern,
psihologic,
subiectiv
Caracterul modern al operei este certificat de
structura narativă a textului
apelul la tehnica analepsei narative
structura narativă a textului este bazată pe
holomorfism
de ce holomorfism ?
intrucât romanul este format din două mari părți
prima parte
,noaptea de dragoste”
Noapte de dragoste este
Fictivă
A doua parte
jurnalul de campanie
jurnalul de campanie surprinde
experienţele reale ale autorului din Primul Război Mondial
in relatarea razboiului este promovat
anticalofilismul
anticalofilismul
războiul este demitizat
războiul este demitizat
isi aureola de noblețe
tehnica analepsei narative are la bază
procesul anamnezei
procesul anamnezei =
declanşarea memoriei afective, involuntare
declanşarea memoriei afective, involuntare
‘noaptea de iubire’ este inserată în ‘noaptea de război ‘ drept o amintire a personajului-narator
Perspectiva narativă este
Subiectivă
personajul-narator este
intradiegetic si uniscient
povestire la
persoana întâi,
focalizarea este
internă (G. Genette)
perspectiva subiectiva nuanţează
autenticitatea romanului
Camil Petrescu afirma (despre perspectiva/ autenticitatea romanului)
‘eu nu pot vorbi onest decât la persoana întai’
Titlul este
simbolic-anticipativ
Titlul este constituit
analitic dintr-o structură nominală amplă, organizată pe o serie de antiteze
antitezele din titlu:
ultima-întâia, dragoste-război.
, Noaptea” devine un simbol al
incertitudinii si al nesiguranţei
‘Noaptea’ anticipeaza (1)
zbuciumul protagonistului,
‘Noaptea’ anticipeaza (2)
pendularea între Eros si Thanatos,
‘Noaptea’ anticipeaza (3)
incapacitatea identificării unui refugiu afectiv
Adjectivele ‘ultima” și ‘întâia” conferă existentei o
perspectivă dialectică
‘ultima” și ‘întâia” indica
succesiunea experientelor si amplitudinile fiintei lui Stefan Gheorghidiu.
Din punct de vedere tematic, romanul este
Eclectic
cele două teme fundamentale,
dragostea șì războiul
temele fundamentale sunt
simbiotice
temele fundamentale sunt anunţate
încă din titlu
(prin temele fundamentale) Se dezvoltă astfel
două contexte,
două contexte, suprapuse
celor două etape ale evoluției protagonistului
primul context:
razboiul
războiul – ce fel de context
exterior, socio-politic, colectiv
al doilea context
iubirea
iubirea filtrat doar de
prisma sufletului personajului-narator
iubirea – ce fel de context
interior, subiectiv, filtrat doar de prisma sufletului personajului-narator.
Temele fundamentale sunt dublate de alte teme secundare, precum
cea a moștenirii, a famililei si morții.
Romanul problematizează
Experienţa de natură tripartită (iubire, razboi, cunoastere)
Romanul vizează
iubirea, la limita dintre sublim si prăbușire,
si războiul,
drama colectivă ce o anulează pe
cea individuală,
formele de experienţă
drama colectiva si individuala
ambele forme de existenta sunt cuantificate în final în
cea a cunoaterii
Structural, opera este organizată pe
12 capitole
Opera este alcătuită din
două părți distincte
două părți distincte
noaptea de iubire si noaptea de razboi
.,noaptea de iubire”, surprinde
evoluția unui tânăr neexperimentat in viaţa socială și familială
.noaptea de război”, reprezintă
un jurnal de campanie din Primul Război Mondial
Critica literară i-a recomandat lui Camil Petrescu să
publice cele două părţi separat
autorul a replicat, sustinand că
cele două ,nopți” sunt unite de fluxul conștiinței personajului-narator
opera este caracterizată de
holomorfism
holomorfism
cele două ,nopți” sunt unite de fluxul conștiinței personajului-narator
Romanul are la bază
tehnica narativă a analepsei
tehnica narativă a analepsei = tehnica
intoarcerii in trecut,
tehnica narativă a analepsei =
declanșarea memoriei involuntare
declanșarea memoriei involuntare permite
structurarea operei fără respectarea cronologiei evenimentelor
De aceea, ,romanul iubiri” este inclus în
,romanul războiului”,
Romanul iubirii ia forma
unor amintiri febrile ale eroului
eroul iși scrie
jurnalul de front
eroul consemnează
întâmplări trăite cu ani în urmă.
Consider că autorul construiește prin personajul Ștefan Gheorghidiu
un receptacul al propriilor combustii lăuntrice,
Autorul transforma exercițiul scriturii
într-o cale de evadare.
Ştefan Gheorghidiu rămâne
un personaj exemplar în literatură
Ştefan Gheorghidiu rămâne un personaj exemplar în literatură pentru categoria
inadaptaţilor superiori, care refuză abdicarea de la proprile idealuri.
Neîndoielnic, în scrierea operei, Camil Petrescu valorifică (1)
dimensiunea psihologică
Neîndoielnic, în scrierea operei, Camil Petrescu valorifică (2)
conștiinţa lucidă
Neîndoielnic, în scrierea operei, Camil Petrescu valorifică (3)
si puterea de autoanaliză,
dimensiunea psihologică, conștiinţa lucidă si puterea de autoanaliză scot în evidenţă
preocuparea personajului-narator pentru problemele profunde ale existenţei, receptate în lumea sa interioară ca experiente definitorii
Principala trăsătură de caracter a protagonistului este
orgoliul.
Un prim element al textului narativ, semnificativ pentru realizarea personajului Ştefan Gheorghidiu este
cronotopul.
Chiar dacă este vorba de un roman modern, în incipit sunt fixate cu precizie realistă coordonatele spaţio-temporale
,,În primăvara anului 1916, ca sublocotenent proaspăt, întâia dată concentrat, luasem parte, cu un regiment de infanterie din capitală, la fortificarea Văii Prahovei, între Buşteni şi Predeal.”
Protagonistul şi, în acelaşi timp, naratorul întâmplărilor din roman, Ştefan Gheorghidiu, este concentrat pe
Valea Prahovei şi aflat în aşteptarea intrării României în Primul Război Mondial.
Spre deosebire de romanele tradiţionale, în care conflictul este, de regulă,
exterior, iar cel interior apare ca efect al unei intenţii moralizatoare a textului,
în romanul lui Camil Petrescu, apare conflictul interior, din
conştiinţa personajului-narator,
conştiinţa personajului-narator trăieşte
stări şi sentimente contradictorii faţă de soţia sa, Ela.
Acest conflict interior este generat de
raporturile pe care protagonistul le are cu realitatea înconjurătoare.
Principalul motiv al rupturii dintre Ştefan şi soţia sa este
suspiciunea adulterului, dar şi implicarea Elei în lumea mondenă, pe care eroul o dispreţuieşte.
Aşadar, conflictul interior se produce din cauza
diferenţei dintre aspiraţiile lui Gheorghidiu şi realitatea lumii înconjurătoare.
Prin Ştefan Gheorghidiu, personajul-narator, scriitorul impune
intelectualul
intelectualul trăieşte cu
nostalgia absolutului şi a perfecţiunii iubirii,
o nouă tipologie
intelectualul care trăieşte cu nostalgia absolutului şi a perfecţiunii iubirii,
Intelectualul nu poate fi
înţeles.
Romanul ,,Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război” este un roman
psihologic modern,
Romanul ,,Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război” este un roman având drept caracteristici:
- unicitatea perspectivei narative,
- relatarea la persoana I,
- la timpul prezent,
- subiectivitatea,
- apelul la memoria afectivă şi
- autenticitatea trăirilor.
