Ion - caracterizare Flashcards

1
Q

Ion – an

A

1920

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
2
Q

Încercându-şi penelul în creionarea

A

„de oameni şi viaţă” (Cred – 1924),

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
3
Q

Liviu Rebreanu va reuşi prin romanul „Ion” (1920) să surprindă

A

„pulsaţia vieţii” printr-o particularizare a voinţelor înfrânte, a resemnărilor, a eşecurilor

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
4
Q

romanul devenind o

A

„imago mundi”.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
5
Q

Intro – caracterizare ion

A

Încercându-şi penelul în creionarea „de oameni şi viaţă” (Cred – 1924), Liviu Rebreanu va reuşi prin romanul „Ion” (1920) să surprindă „pulsaţia vieţii” printr-o particularizare a voinţelor înfrânte, a resemnărilor, a eşecurilor, romanul devenind o „imago mundi”.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
6
Q

Personajul eponim al romanului este

A

Ion al Glanetaşului

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
7
Q

Ion din punct de vedere social este

A

fiu de ţăran sărac, urmărit din perspectiva mai multor instanţe narative,

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
8
Q

auctorial

A

(prezentarea impersonală a naratorului)

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
9
Q

Auctorial - el beneficiind de

A

o construcţie complexă.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
10
Q

Încă din incipitul romanului, printr-un

A

conotativ validat ca „motiv anticipativ”

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
11
Q

printr-un conotativ validat ca „motiv anticipativ” este anunţată

A

perpetua pendulare a personajului între „glasul pământului” şi „glasul iubirii”:

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
12
Q

perpetua pendulare a personajului între „glasul pământului” şi „glasul iubirii”:

A

„şoseaua… întovărăşind Someşul, când în dreapta, când în stânga”.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
13
Q

Drumul devine însuși

A

Protagonistul

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
14
Q

Drumul devine însuși protagonistul, naratorul omniscient

A

concentrând întreaga acțiune într-o singură frază

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
15
Q

„Drumul urcă întâi anevoie”

A

redă dorinţa lui Ion de a urca pe treapta socială şi dobândirea pământului

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
16
Q

„până ce-şi face loc printre dealurile strâmtorate” –

A

supunerea Anei pentru obligarea lui Vasile Baciu de a-şi da fata şi pământul;

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
17
Q

„înaintează vesel, neted” redă

A

fericirea lui Ion pentru că a dobândit pământ;

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
18
Q

„fagii tineri ai Pădurii Domneşti”,

A

naşterea copilului,

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
19
Q

„Cişmeaua Mortului” anticipează

A

moartea Anei

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
20
Q

pentru ca structura „unde picură veşnic apă de izvor răcoritoare” să redea

A

un nou început prin moartea Anei, pentru că ea e purtătoarea vinei tragice.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
21
Q

Drumul continuă „sub râpele Dracului”

A

marcând moartea copilului, „ca să dea buzna” peste Florica, în casa ei şi a lui George.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
22
Q

Astfel, Ion este caracterizat direct, din perspectiva

A

naratorului și a altor personaje, dar mai ales indirect, prin fapte, vorbe, gesturi, atitudini și mediul de viață.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
23
Q

Personajul eponim al romanului este Ion al Glanetaşului, care, din punct de vedere social este

A

fiu de ţăran sărac, urmărit din perspectiva mai multor instanţe narative, dar auctorial (prezentarea impersonală a naratorului) el beneficiind de o construcţie complexă.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
24
Q

Încă din incipitul romanului,

A

printr-un conotativ validat ca „motiv anticipativ” este anunţată perpetua pendulare a personajului între „glasul pământului” şi „glasul iubirii”: „şoseaua… întovărăşind Someşul, când în dreapta, când în stânga”.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
25
Q

„Drumul urcă întâi anevoie până ce-şi face loc printre dealurile strâmtorate;

A

înaintează vesel, neted;

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
26
Q

înaintează vesel, neted;

A

fagii tineri ai Pădurii Domneşti;

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
27
Q

fagii tineri ai Pădurii Domneşti;

A

Cişmeaua Mortului;

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
28
Q

Cişmeaua Mortului;

A

unde picură veşnic apă de izvor răcoritoare

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
29
Q

Drumul devine însuși protagonistul, naratorul omniscient concentrând întreaga acțiune într-o singură frază:

A

„Drumul urcă întâi anevoie până ce-şi face loc printre dealurile strâmtorate; înaintează vesel, neted; fagii tineri ai Pădurii Domneşti; Cişmeaua Mortului; unde picură veşnic apă de izvor răcoritoare

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
30
Q

Drumul continuă

A

„sub râpele Dracului” marcând moartea copilului, „ca să dea buzna” peste Florica, în casa ei şi a lui George.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
31
Q

Astfel, Ion este caracterizat

A

direct, din perspectiva naratorului și a altor personaje, dar mai ales indirect, prin fapte, vorbe, gesturi, atitudini și mediul de viață.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
32
Q

Din punct de vedere moral, protagonistul este prezentat ca

A

perseverent în atingerea scopului,

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
33
Q

perseverent în atingerea scopului, căci

A

Ion interpretează în mod eronat un sfat bine intenționat primit de la Titu,

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
34
Q

Titu?

A

fiul învățătorului,

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
35
Q

un sfat bine intenționat primit de la Titu, fiul învățătorului, potrivit căruia,

A

dacă Vasile nu vrea să i-o dea pe Ana, Ion trebuie să îl forțeze să o facă.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
36
Q

Acționând în consecință, (dupa sfatul dat de titu)

A

acesta o lasă însărcinată pe Ana, obligându-l pe Vasile Baciu să i-o dea de nevastă, răzbunându-se în acest fel pentru incidentul de la horă.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
37
Q

înainte el i-a cerut-o pe Ana și Vasile

A

nu a fost de acord,

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
38
Q

iar acum Vasile i-o oferă,

A

dar Ion este cel care nu o mai vrea.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
39
Q

Întâlnindu-se cu Ion pe uliță, tânărul îi reproșează că

A

înainte el i-a cerut-o pe Ana și Vasile nu a fost de acord, iar acum Vasile i-o oferă, dar Ion este cel care nu o mai vrea.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
40
Q

Refuzul său sporește

A

rușinea la care este supus Vasile

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
41
Q

rușinea la care este supus Vasile

A

întrucât tot satul va afla că Ana a rămas însărcinată,

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
42
Q

Ion acționând astfel din simpla dorința de a prelungi suferința și mânia lui Vasile, fapt ce reflectă

A

adevăratul caracter sadic și malițios al personajului.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
43
Q

Acestea sunt dublate de (1)

A

lăcomie, așa cum va pune în lumină secvența sărutării pământului,

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
44
Q

Acestea sunt dublate de (2)

A

dar și de o perfidie și lipsă totată de respect, așa cum se va reflecta în relația cu George Bulbuc, după ce acesta se căsătorește cu Florica, fata pe care o iubea Ion.

45
Q

Din punct de vedere moral,

A

protagonistul este prezentat ca perseverent în atingerea scopului, căci Ion interpretează în mod eronat un sfat bine intenționat primit de la Titu, fiul învățătorului, potrivit căruia, dacă Vasile nu vrea să i-o dea pe Ana, Ion trebuie să îl forțeze să o facă.

46
Q

Acționând în consecință,

A

acesta o lasă însărcinată pe Ana, obligându-l pe Vasile Baciu să i-o dea de nevastă, răzbunându-se în acest fel pentru incidentul de la horă.

47
Q

Întâlnindu-se cu Ion pe uliță,

A

tânărul îi reproșează că înainte el i-a cerut-o pe Ana și Vasile nu a fost de acord, iar acum Vasile i-o oferă, dar Ion este cel care nu o mai vrea.

48
Q

Refuzul său

A

sporește rușinea la care este supus Vasile, întrucât tot satul va afla că Ana a rămas însărcinată, Ion acționând astfel din simpla dorința de a prelungi suferința și mânia lui Vasile, fapt ce reflectă adevăratul caracter sadic și malițios al personajului.

49
Q

Acestea sunt dublate de

A

lăcomie, așa cum va pune în lumină secvența sărutării pământului, dar și de o perfidie și lipsă totată de respect, așa cum se va reflecta în relația cu George Bulbuc, după ce acesta se căsătorește cu Florica, fata pe care o iubea Ion.

50
Q

Din punct de vedere psihologic,

A

el nu are un conflict intern, fiind convins că totul i se cuvine, acționând în consecință.

51
Q

Naratorul realizează numeroase

A

„imersiuni psihologice” (Norman Friedman)

52
Q

Naratorul realizează numeroase „imersiuni psihologice” (Norman Friedman) alcătuind

A

o adevărată fişă cazuistică personajului.

53
Q

Este, de fapt, un obicei al lui Rebreanu de a justifica

A

actele personajelor printr-un complex psihologic cu rădăcini sociale,

54
Q

complex psihologic cu rădăcini sociale - edificatoare fiind

A

motivaţia luptei lui Ion:
„tocmai aceasta îl întărâta şi pe el” (faptul că Vasile Baciu îi era potrivnic) „Florica era săracă… Ana avea locuri şi case şi vite multe”.

55
Q

Incidentul dintre Ion şi Vasile Baciu atestă

A

statutul ingrat pe care-l aveau oamenii săraci: „Ce ţi-am spus eu ţie, sărăntocule, ai?…”.

56
Q

Portretul personajului se conturează nu numai din perspectiva auctorială, ci şi din

A

părerile altor personaje:

57
Q

George –

A

„Ion e arţăgos ca un lup nemâncat”,

58
Q

Vasile Baciu va folosi referitor la Ion sintagma

A

„calici ţanţoşi”;

59
Q

bătaia dintre Ion şi George Bulbuc relevă alte trăsături ale personajului:

A

violenţă, caracter impulsiv.

60
Q

Ion îşi varsă furia asupra lui George neputând să-şi spele altfel ocara adusă de Vasile Baciu, considerându-se mereu o victimă:

A

„George a asmuţit pe Baciu. Şi, fiindcă nu s-a putut răfui cu Baciu, i se înfipse în creier gândul că trebuie să se răfuiască cu George.”

61
Q

Eugen Lovinescu îl aprecia pe Ion ca fiind un

A

„erou frust şi voluntar”,

62
Q

impresionând cititorul modern prin faptul că

A

devine un antimodel,

63
Q

demonstrându-i că destinul

A

nu poate fi forțat fără urmări, că toți trăim într-un univers compensatoriu.

64
Q

Outro caracterizare

A

Eugen Lovinescu îl aprecia pe Ion ca fiind un „erou frust şi voluntar”, impresionând cititorul modern prin faptul că devine un antimodel, demonstrându-i că destinul nu poate fi forțat fără urmări, că toți trăim într-un univers compensatoriu.

65
Q

Romanul prezintă

A

lupta unui țăran sărac pentru a obține pământ și consecințele acesteia.

66
Q

Astfel tema centrală a operei o constituie

A

tema pământului,

67
Q

teme secundare

A

tema iubirii și cea a destinului,
cât și tema satului transilvănean de la începutul secolului XX.

68
Q

Ion este

A

personajul principal al romanului cu același nume.

69
Q

Pierzându-și uneori aura mitică de „ ființe de hârtie”,

A

personajele trec pragul ficțiunii și poposesc în realitatea noastră profană, ilustrând tipuri umane.

70
Q

În acest sens, personajul lui Rebreanu este

A

tipic pentru categoria țăranilor care aparțin unei familii sărace.

71
Q

Familia sa

A

nu doar că făcea parte dintr-o categorie socială inferioară, ci chiar din categoria celor stigmatizați din această clasă

72
Q

Familia sa - tipul țăranilor care

A

fuseseră cândva bogați si au săracit.

73
Q

Ion reprezintă

A

mentalitatea unei generații, dar mai ales este un personaj complex.

74
Q

iubește munca

A

„ munca îi era dragă oricât ar fi fost de aspră”

75
Q

Iubeste pământul

A

„ pământul îi era drag ca ochii din cap”

76
Q

Naratorul menționează că deși sărac, este

A

„ iute și harnic”, iubește munca „ munca îi era dragă oricât ar fi fost de aspră” și pământul „ pământul îi era drag ca ochii din cap”

77
Q

Invățătorul îl considera capabil

A

să-și schimbe condiția: era ,,inteligent, cuminte”.

78
Q

Băiatul renunță la

A

școală ( pune pământul mai presus de orice) ,

79
Q

renunta la scoala - de aici reieșind că

A

este un personaj „veșnic înfrățit cu pământul”.

80
Q

Preotul îl caracterizează și el:

A

„ un ticălos răzvrătit” , „ești un stricat, ș-un bătăuș,

81
Q

Relația dintre Ion și Ana – o tratează

A

cu dispreț „ îi cântări burta cu o privire triumfătoare”

82
Q

sinuciderea Anei și moartea copilului

A

nu-i afectează conștiința - de aici reieșind brutalitatea, insensibilitatea.

83
Q

Viața lor (Ion+Ana) reprezenta

A

doar o garanție a proprietății asupra pământurilor.

84
Q

Social –

A

țăranul sărac, obsedat de pământ,

85
Q

Social - convins că

A

averea i-ar asigura demnitatea și respectul comunității.

86
Q

Moral –

A

ambițiosul lipsit de scrupule ce folosește femeia pentru a se îmbogăți.

87
Q

Psihologic –

A

dezumanizat de lăcomie, violent

88
Q

Ion - personaj eponim, numele său este chiar titlul romanului, de aici reieșind

A

importanța lui în desfășurarea acțiunii.

89
Q

Numele său seamănă cu personajul –

A

tipic, reprezentativ pentru lumea țărănească.

90
Q
  1. Conflict interior reiese din
A

cele două părți ale romanului ,,Glasul pământului” și ,,Glasul iubirii”, conflictul dintre cele două pasiuni ale personajului principal, singura sa iubire adevărată rămânând pământul.

91
Q
  1. Conflict exterior - Intre Ion și Vasile Baciu –
A

pentru fiica sa și pământ

92
Q

Conflict exterior - Între Ion și Simion –

A

pentru o bucată de pământ, ce va duce la înjurături, lovituri, 2 săptămâni de închisoare pentru Ion.

93
Q

scenă semnificativă este cea

A

a sărutării pământului

94
Q

in scena sarutatii pamuntului

A

pământul nu mai reprezintă doar un simplu obiect, ci o ibovnică.

95
Q

După sărutare, personajul

A

se uită rușinat în jur pentru a se asigura că nu l-a văzut nimeni în momentul de slăbiciune.

96
Q

De asemenea, îmbrăcămintea sa este redată prin

A

tehnica detaliului semnificativ, el fiind îmbrăcat în haine de sărbătoare, deși nu era duminică sau vreo sărbătoare,

97
Q

el fiind îmbrăcat în haine de sărbătoare, deși nu era duminică sau vreo sărbătoare, de aici reieșind faptul că

A

pentru Ion momentul sarutarii pamantului era o ocazie specială.

98
Q

La început el se simțea

A

„ mic și slab ca un vierme” ,

99
Q

urmând ca la final după obținerea pământului, să simtă

A

„ o mândrie de stăpân”.

100
Q

De asemenea, mâinile

A

„ îi rămăseseră unse cu lutul cleios ca niște mănuși de doliu”,

101
Q

„ îi rămăseseră unse cu lutul cleios ca niște mănuși de doliu”,

A

prevestire dramatică a sfârșitului ce se adeverește în scena morții

102
Q

secvență semnificativă este

A

cea a morții

103
Q

cum moare??

A

George îl ucide pe Ion cu sapa

104
Q

George îl ucide pe Ion cu sapa, deoarece

A

a aflat de adulterul dintre el și soția sa.

105
Q

Ion devine victimă a

A

lăcomiei și orgoliului său.

106
Q

Moare – cum?

A

nefiresc, deși moartea pare firească, fiind un act de justiție divină.

107
Q

Rămâne orgolios până în ultimul moment, vrea să își controleze sfârșitul: la băltoaca din care voia să scape cu orice preț”

A

S-a târât până la un nuc, copac asociat simbolisticii morții, moartea lentă putând simboliza puternica lui legătură cu viața, cu pământul pe care l-a iubit atât de mult și care acum îl va îmbrățișa la rândul său și îl va odihni.

108
Q

În lumina celor arătate, Ion este un personaj

A

realist și memorabil, supus unui destin tragic.

109
Q

Astfel, el este strivit de două forțe mai puternice decât voința sa:

A

pământul și legile nescrise ale satului tradițional.