baltagul Flashcards
Scris în numai x zile
17 zile,
romanul , Baltagul” zugrăvește
viaţa muntenească din Moldova la începutul secolului al XX-lea,
romanul prezinta
o civilizaţie pastorală ordonată după credinţe și eresuri ancestrale.
Publicat în
1930,
, Baltagul” este un roman
realist, obiectiv, interbelic, de factură tradiţionalistă și cu caracter monografic.
cronotopul real, bine definit
(Măgura Tarcăului, Dorna, Suha, Sabasa),
de prezenţa elementelor naturaliste
- (uciderea lui Nechifor Lipan și a lui Calistrat Bogza,
- presiunea psihologică exercitată de Vitoria asupra criminalilor),
precum și de caracterul monografic, find capturate momentele importante ale existenţei
- (botezul de la Borca,
- nunta de la Cruci,
- îmormântarea lui Nechifor).
Dimensiunea realistă a operei este certificată de
- cronotopul real, bine definit (Măgura Tarcăului, Dorna, Suha, Sabasa),
- de personajele care ilustrează tipologii umane,
- de prezenţa elementelor naturaliste (uciderea lui Nechifor Lipan și a lui Calistrat Bogza, presiunea psihologică exercitată de Vitoria asupra criminalilor),
- precum și de caracterul monografic, find capturate momentele importante ale existenţei (botezul de la Borca, nunta de la Cruci, îmormântarea lui Nechifor).
Perspectiva narativă este
obiectivă,
naratorul
extradiegetic, omniscient si omniprezent,
deoarece naratorul povestește la persoana
a treia,
focalizarea find
zero (G. Genette).
în scricrea operei, Mihail Sadoveanu se inspiră din
balada populară , Miorița”, valorificând mitul transhumanţei şi al marii treceri prin moarte,
aspect evidențiat de motto-ul romanului:
Stăpâne, stăpâne,/iți cheamă ş-un câne”,
situaţia inițială,
caracterizată de echilibru;
situația secundară,
suprapusă intrigii, în care echilibrul inițial este perturbat de o absenţă;
drumul inițiatic
parcurs de erou în vederea restabilirii echilibrului,
culminând cu triumful binelui,
ce reprezintă această restauraţie.
Critica literară a asociat structura de suprafaţă a romanului cu cea a unui basm, deoarece urmărește cele patru secvenţe narative tipice:
situaţia inițială, caracterizată de echilibru;
situația secundară, suprapusă intrigii, în care echilibrul inițial este perturbat de o absenţă;
drumul inițiatic parcurs de erou în vederea restabilirii echilibrului,
culminând cu triumful binelui, ce reprezintă această restauraţie.
Alexandru Paleologul este cel care a observat similaritățile romanului cu
mitul lui Isis și Osiris din mitologia egipteană.
Potrivit mitul lui Isis și Osiris
Vitoriei îi corespunde Isis, zeița matrimoniului și a fidelității casnice, plecată fn căutarea soţului ei mort,
Osiris, recte Nechifor Lipan,
fiind ajutată de fiul său, Horus, recte Gheorghiță,
și de Anubis, zeul cu cap de șacal, reprezentat aici de Lupu, câinele lui Nechifor.
Vitoriei îi corespunde
Isis, zeița matrimoniului și a fidelității casnice, plecată fn căutarea soţului ei mort
Osiris, recte
Nechifor Lipan,
fiind ajutată de fiul său, Horus, recte
Gheorghiță,
și de Anubis, zeul cu cap de șacal, reprezentat aici de
Lupu, câinele lui Nechifor.
Titlul operei este simbolic-anticipativ, find constituit sintetic dintr-o vocabulă substantivală determinată
hotărât, ce dobândește semnificații multiple.
un topor cu două tăișuri, arma folosită de păstori pentru
a se apăra de fiarele pădurii și de maleficul uman,
arma care iï va curma viaţa lui
Nechifor,
dar și arma cu care se va face dreptate prin aplicarea
legii Talionului, atunci când, îin finalul romanului, Gheorghiţă il va ucide pe Calistrat Bogza cu propriul său baltag.
Cu valoare conotativă, titlul dezvăluie
,creanga de aur” cu care cititorul pătrunde în universul ficţional,
, baltag” îinsemnând și (conotativ)
labirint.
Din punct de vedere tematic, romanul este eclectic, tema fundamentală vizând
existenţa pastorală a poporului român,
Ea este dublată de alte teme secundare, precum
cea a iubirii, a familiei, a călătoriei, mitologice și inițiatice
romanul având totodată și valenţe
polițiste, deoarece criminali descoperiți de Vitoria sunt exemplar pedepsiți,
find și un bildungsroman în ceea ce-1 privește pe
Gheorghiță.
desfășurarea cronologică a întâmplărilor, find utilizată
tebnica înlăntuirii
Structural, romanul este organizat pe
șaisprezece capitole ce respectă desfășurarea cronologică a întâmplărilor, find utilizată tebnica înlănţuirii.
Se pot identifica însă trei nuclee narative principale, cu semnificații complexe:
- așteptarea și pregătirea pentru drum a Vitoriei,
- călătoria sa în căutarea lui Nechifor,
- descoperirea mortului și pedepsirea ucigașilor.
Incipitul operei este de tip
captatio benevoletiae, fiind reprezentat de o enclavă narativă.
Cititorul este introdus în universul ficţional din perspectiva
Vitoriei Lipan, stând singură pe prispă în așteptarea bărbatului,
Vitoria își aminteste o legendă
povestită de Nechifor Lipan la nunţi și cumetrii.
Aceasta caută să explice atributele diferite ale fiecărui popor, primite de la
Dumnezeu la începutul timpului.
Muntenii, ajunși prea târziu, trebuie să ducă o viață grea, dar primesc în schimb
inimi uşoare, femei frumoase și puterea de a se bucura de viaţă.
Expozițiunea este realizată în manieră realistă, prezentându-l pe
Nechifor Lipan, sotul Vitoriei, cu care are doi copii: Minodora și Gheorghiţă.
In apropiere de Sfinții Mihail și Gavriil, el
pleacă la Dorna să cumpere oi și nu se mai întoarce.
Intriga romanului este reprezentată de
absenţa îndelungată a acestuia, ce o îngrijorează pe Vitoria.
Ea are un vis premonitoriu, în care il vede pe Nechifor,
întors cu spatele, trecând călare peste o apă,
Nchifor trecând călare peste o apă simbol al
râului Styx, ce desparte lumea vilor de cea a umbrelor.
cere sfatul preotului Dănilă, care
o îmbărbătează,
și babei Smaranda, ce susține că
Nechifor a rămas undeva cu o altă femeie.
Considerându-l un semn prevestitor al morții, (întors cu spatele, trecând călare peste o apă) Vitoria
- cere sfatul preotului Dănilă, care o îmbărbătează,
- și babei Smaranda, ce susține că Nechifor a rămas undeva cu o altă femeie.
Vitoria se îndoieste însă că
bărbatul ei se va mai întoarce acasă
Vitoria decide să
plece în căutarea acestuia.
Pregătirile ei sunt atât materiale, deorece
ii vinde toată brânza domnului David pentru a face rost de bani pentru drum,
o trimite pe Minodora
la Mânăstirea Văratec
și cumpara
un baltag nou lui Gheorghiţă,
Pregatiri spirituale:
Vitoria fine post 12 vineri la rând, se spovedește
Vitoria se duce să se roage la
icoana făcătoare de minuni a Sfintei Ana de la Mânăstirea Bistrița.
Drumul Vitoriei este secvențializat în mai multe episoade independente, aceasta oprindu-se
la hanurile de pe drum pentru a întreba de Nechifor și a-i reface traseul.
Domnul David o împiedică să dezvăluie adevăratul motiv pentru care îl caută pe bărbat, sfătuind-o
să nu își deschidă sufletul prea larg în faţa lumii pe care ea, o femeie simplă de la munte, nu o cunoaște.
Vitoria i-a rămas credincioasă sotului ei, susținând că
il iubește la fel ca la început, în ciuda infidelităților sale și bătăilor primite atunci când i le reproșează.
Astfel, deși personajele ilustrează tipologii umane, ele prezintă
vieţi interioare dinamice, marcate de zbucium și îndoieli, dar și de trăiri profunde,
tipologii complexe - ce ilustrează
opțiunile etice ale autorului, dimensiunea morală find preponderentă celei psihologice.
La Dorna, Vitoria află că Nechifor a cumpărat
300 de oi, cu care a plecat spre câmpie, la iernat, fiind însoţit de alți doi păstori.
La Sabasa este menționată
trecerea turmei cu cei trei stăpâni,
însă la Suha, hangiul își amintește că
a văzut trecând doar doi oameni cu turma, pe Calistrat Bogza şi Ilie Cuţui,
(hangiul de la suha) informație din care Vitoria deduce că
Nechifor a dispărut undeva îintre Sabasa şi Suha.
Incercând să afle mai multe despre cei doi păstori, Vitoria ajunge în sat la
Doi Meri, unde îl găsește pe câinele lui Nechifor, Lupu.
unde îl găsește pe câinele lui Nechifor, Lupu ?
in sat la doi meri
Ea decide să refacă traseul bărbatului între cele două așezări, dar la
Crucea Talienilor, câinele devine agitat și coboară în râpă.
Urmându-1, Vitoria și Gheorghiță descoperă
osemintele lui Nechifor, craniul acestuia prezentând o lovitură de topor în spate.
Vitoria anunţă autoritățile asuprea faptului, dar Cuțui şi Bogza se declară nevinovaţi, susţinând că
Nechifor le-ar fi vândut lor oile sale, după care a plecat înapoi, find probabil jefuit și omorât pe drum.
Vitoria respinge această ipoteză, deoarece
Nechifor, un păstor cu experienţă, nu ar fi făcut vânzarea în lipsa unui martor,
iar acesta încă mai avea bani în traistă atunci când I-au găsit, ceea ce neagă
posibilitatea unei tâlhări.
Cu ajutorul hangiului, Vitoria pregătește
ritualul funerar, îndeplinându-și astfel datoria spirituală faţă de soţul ei.
La pomană, ea îi invită pe
Cuţui și pe Bogza, acesta din urmă dându-i baltagul său lui Gherghiță pentru a-1 studia.
Un veritabil hamlet feminin, Vitoria
reconstituie cu calm exemplar întâmplările ce au condus la moartea lui Nechifor:
Bogza 1-a omorât pe acesta cu baltagul său atunci când
Cuţui i-a facut semn că drumul este liber,
Cuţui i-a facut semn că drumul este liber,
Cuţui i-a facut semn că drumul este liber,
câinele a sărit să își apere stăpânul,
câinele a sărit să își apere stăpânul,
iar Nechifor a căzut cu tot cu calul în râpă.
Reacţia lui Bogza la auzul acestora este exagerată,
dezvăluind vinovăția sa,
iar la strigătul mamei, Gheorghiţă
il omoară cu propriul baltag, aplicând astfel Legea Talionului.
Moartea lui Bogza constituie
un act compensatoriu,
restabilirea dreptății căpătând
solemnitatea împlinirii unui ritual, întrucât normele etice ale personajelor se bazează pe o formă de justiție ancestrală.
Finalul romanului aduce în prim-plan
restabilirea echilibrului,
precum și o evoluție, deoarece Gheorghiţă devine
capul familiei și preia responsabilitățile tatălui său,
Astfel, se resuscitează imaginea unei lumi arhaice, în care oamenii trăiesc
în acord cu transhumanţa, urmând niste legi nescrise ale firii.
