morometii Flashcards
Romanul „Moromeții” de Marin Preda este un roman
realist postbelic.
Primul volum al romanului a apărut în
1955.
Volumul al doilea a apărut
12 ani mai târziu
Opera poate fi considerata una dintre primele romane
antitotalitare, deoarece descrie abuzurile regimului comunist în viața comunității rurale.
1) autenticitate
(inspirația din contextul social al satului românesc de dinainte de al II-lea Război \Mondial, dar și din timpul perioadei comuniste)
2) veridicitate
(susținută de caracterul verosimil al faptelor și al personajelor)
3) obiectivitate
(viziunea detașată asupra universului descris)
6) prin valorificarea tehnicii detaliului semnificativ atât în
descrierea personajelor, cât și a mediului în care acestea trăiesc
Acesta se încadrează în realism prin:
1) autenticitate (inspirația din contextul social al satului românesc de dinainte de al II-lea Război \Mondial, dar și din timpul perioadei comuniste)
2) veridicitate (susținută de caracterul verosimil al faptelor și al personajelor)
3) obiectivitate (viziunea detașată asupra universului descris)
4) tematica socială
5) prin crearea unor personaje tipice, reprezentative pentru anumite categorii sociale
6) prin valorificarea tehnicii detaliului semnificativ atât în descrierea personajelor, cât și a mediului în care acestea trăiesc
Întrebat de criticul Eugen Simion ce e realitate și ce e ficțiune în “Moromeții”, Marin Preda precizează faptul că
împrejurările / întâmplările sunt ficțiuni, dar sentimentele sunt adevărate.
De asemenea, explică faptul că eroul preferat, Moromete își găsește corespondent într-o persoană reală:
“eroul preferat, Moromete, care a existat în realitate, a fost tatăl meu”.
Tema principală a romanului este
destrămarea unei familii, anticipând destrămarea civilizației tradiționale țărănești.
Teme secundare
tema familiei, tema paternității, tema timpului si cea a confruntării individului cu istoria.
tema inițierii, fiind urmarită pe parcursul romanului
evoluția lui Niculae. Opera capătă din acest motiv caracter de bildungsroman.
In plus, în operă întâlnim și tema incapacităţii comunicării, redată prin
absenţa unui dialog real între Ilie Moromete şi familia sa.
Titlul este reprezentat de substantivul propriu ,,Moromeții” ce trimite la ideea de
familie.
Lecturând însă romanul, titlul își dezvăluie valoarea de
antifrază.
Moromeții nu sunt altceva decât un grup de persoane care stau laolaltă, susținuți parcă
artificial de legatura de sânge.
Perspectiva
obiectivă, narațiunea fiind relatată la persoana a III-a de către un narator omniscient și omniprezent ce știe totul despre personajele sale și este prezent pe tot parcursul desfășurării acțiunii.
Perspectiva obiectiva este completată de
viziunea personajelor reflectoare: Ilie Moromete - în primul volum și Niculae - în cel de-al II-lea.
Reperele spațio-temporale ale acțiunii sunt
bine definite, ca în orice roman realist.
acțiunea se petrece în
satul Siliștea-Gumești din Câmpia Dunării, aproape de București.
Primul volum urmărește evenimentele care se petrec pe
parcursul unei veri înaintea începerii celui de-al II-lea Război Mondial
Al doilea volum urmărește
evenimentele ce se petrec în timpul regimului comunist
Relația incipit-final îi conferă romanului
o structură circulară.
Un prim element de compoziție important este conflictul deoarece ilustrează, prin intermediul personajelor,
schimbările din societatea rurală și drama țăranului român surprins într-o perioadă istorică dificilă.
Conflictul exterior se stabilește între fiii cei mari și familie:
- ei își disprețuiesc tatăl pentru că nu are spirit de afaceri și pentru că s-a recăsătorit,
- își urăsc mama vitregă, deși îi crescuse de mici
- și își dușmănesc frații vitregi, crezând că toată munca lor se duce în lăzile de zestre ale fetelor și pe școala lui Niculae
Conflictul interior surprinde
drama paternității, dar și imposibilitatea lui Ilie Moromete de a se adapta noilor realități.
O primă scenă semnificativă pentru tema operei este
scena cinei, prin atitudinea și poziția membrilor familiei la masă.
Întorși de la câmp – cand?
sâmbătă seară,
ei se așază la masă și păstrează o
tăcere apăsătoare.
Așezarea fiecăruia anunță
conflictul viitor.
Deși toți sunt adunați în jurul mesei rotunde și scunde,
semnele destrămării familiei se fac simțite încă din aceste prime pagini.
Masa cum arata
prea mică, rotundă şi joasă, cu scaunele “cât palma’
Existența mesei, prea mică, rotundă şi joasă, cu scaunele “cât palma”, sugerează
pământul (dacă li s-ar fi împărțit tuturor copiilor, nu ar fi fost de ajuns).
Nilă, Achim și Paraschiv stau
,,umăr la umăr’’,
Nilă, Achim și Paraschiv stau ,,umăr la umăr’’ fapt ce ilustrează
unitatea împotriva celorlalți anticipând și fuga lor din sat, părăsirea definitivă a condiției de țăran
Moromete stă pe
pragul înalt al odăii, de unde ,,îi stăpânește pe toți cu privirea’’,
Moromete stă pe pragul înalt al odăii, de unde ,,îi stăpânește pe toți cu privirea’’, fiind
autoritatea supremă în familie.
Catrina stă pe
jumătate întoarsă către vatră, gata să-i servească pe ceilalți,
Catrina stă pe jumătate întoarsă către vatră, gata să-i servească pe ceilalți,
sugerând condiția femeii în viața țărănească,
Catrina îi ține alături pe
Tita, Ilinca și Niculae, copiii făcuți cu Moromete, ca și cum ar încerca să-i protejeze.
Niculae
nu are scaun, stă direct pe pământ
Niculae este trimis cu oile zilnic, deși el vrea să
meargă la școală.
Moromete nu este conștient de gravitatea tensiunilor din familie, nu comunică, dar crede că ceilalți
îl înțeleg și că lucrurile se rezolvă de la sine.
O altă scenă reprezentativă pentru temă este
scena tăierii salcâmului din spatele casei pentru a fi vândut lui Bălosu.
Pământul înseamnă
garanția supraviețuirii, dar necesită și plata unui impozit,
iar Moromete nu este conștient de
pericolul amânării datoriilor.
Moromete riscă
să-i fie luate bunurile din gospodărie, salcâmul fiind o soluție provizorie.
Scena simbolică marchează
începutul destrămării familiei și a relațiilor din lumea satului.
Momentul ales este (pt taierea salcamului)
duminică dimineață înainte de răsărit
duminică dimineață înainte de răsărit pentru că
lui Moromete nu-i place să dea socoteală și preferă să-i pună pe ceilalți în fața faptului împlinit.
Tăierea salcâmului are loc pe fundalul sonor al
bocetelor din cimitir, echivalente plânsului unui sat întreg.
Când este întrebat de ce îl taie, Moromete răspunde
cu ironie amară: ,,ca să se mire proștii’’
iar salcâmul se lasă greu doborât ca un
dublu al lui Moromete ce nu acceptă ideea că modul lui de viață a fost greșit.
Reacția celorlalți este ilustrativă pentru
lipsa de comunicare, căci toți întreabă într- un glas de ce a tăiat salcâmul și doar Catrina pare să înțeleagă.
Țăranii lui Marin Preda sunt eroi de proză modernă prin
structura lor sufletească nuanțată şi complexă.
