Moara cu noroc - loan Slavici (1881) Flashcards
intro slavici
Fin observator al lumii ardeleneşti la limita dintre sat și oraş, Ioan Slavici se alătură triadei marilor clasici de la Junimea, publicând în anul 1881 volumul Novele din popor, prin care deschide perspectivă nouă, de profunzime, în cercetarea psihologiilor umane contemporane.
intro moara
Nuvela Moara cu noroc a devenit una dintre scrierile reprezentative ale lui Slavici, grație viziunii estetice deosebite, stilului sobru și caracterului profund moralizator, datorat influenţei Decalogului și a învățăturilor lui Confucius asupra filosofiei autorului.
curent
Opera se încadrează in curentul realist, deoarece:
momentele importante ale existenţei
- se prezintă momentele importante ale existenţei (naşterea copiilor lui Ghită, sărbătoarea Paştelui),
tipologii
- personajele ilustrează tipologii umane,
cronotop
- iar acţiunea se desfășoară intr-un cronotop real, bine definit (Ineu, Sf Gheorghe).
perspectivaa
- Perspectiva narativă este obiectivă, naratorul extradiegetic, omniscient si omniprezent, povestind la persoana a treia, focalizarea find zero (G. Genette).
elem naturaliste
- Totodată, se remarcă prezenţa elementelor naturaliste, (uciderea Anei și a lui Ghiţă, arderea hanului, sinuciderea lui Lică), exacerbări ale realismului ce impresionează cititorul prin violenţa lor.
titlu
Titlul are rol simbolic si anticipativ, find construit analitic dintr-o
Moara
- sintagmă nominală cu valoare locativă, , Moara”,
noroc
- asociată oximoronic cu substantivul ,noroc”, întrucât, în urma lecturii tabulare, aceasta se demonstrează a fi un spaţiu desacralizat, supus influenţei maleficului.
antifrază
Din acest punct de vedere, titlul reprezintă o antifrază, ‘norocul’ aparent conducând la suferință și moarte, subliniind ironia sorți familiei lui Ghiță, care inițial venise la han pentru a-şi câștiga existența în mod cinstit, însă cade pradă lăcomiei și invidiei.
tema
Din punct de vedere tematic, nuvela este eclectică,
tema fundamentala
- tema fundamentală vizând influenţa nefastă a banului și macularea individului sub imperiul acestuia.
teme secundare
tematica sociologica si tematica psihologica; supratema destinului implacabil
tematica sociologică
- Ea este dublată de tematica sociologică, ce urmărește procesul dezumanizării treptate a lui Ghiță,
- tematica psihologică
ce ilustrează dezintegrarea psihicului personajelor datorită influenţei demonice a lui Lică Sămădăul,
supratemă a destinului implacabil
precum și de o supratemă a destinului implacabil, concretizată in spusele bătrânei: Simţeam eu că nu o să iasă bine, dar așa le-a fost dată!”.
Structural, nuvela este organizată pe … capitole ce urmaresc …
Structural, nuvela este organizată pe 17 capitole ce urmăresc destinul tragic al lui Ghiță, un cizmar sărac al cărui unic scop existențial este depăşirea propriei condiții materiale deoarece trăiește într-o societate în care stratificarea socială se realizează exclusiv pe baza criteriului pecuniar.
incipit
- Incipitul textual este ex abrupto, nuvela debutând cu dialogul dintre bătrâna soacră şi Ghită, care se hotărăște să ia în in arendă hanul de la moara cu noroc, dorind să cåștige bani prin muncă cinstită.
, Nu bogăția, ci liniștea colibei tale te va face fericit
- Bătrâna devine un glas profetic, enunțând un adevăr gnomic: , Nu bogăția, ci liniștea colibei tale te va face fericit”, sugerând totodată că urmărirea unui ,noroc nou” ar putea duce la destrămarea echilibrului din viaţa familiei și, implicit, la nefericire.
au lăsat ferestrele deschise’
- Spusele acesteia sunt validate în excipitul textual, când bătrâna deplânge moartea fiicei și ginerelui, a căror vină este că ‘au lăsat ferestrele deschise’ , adică si-au lăsat sufletele descoperite in fata cruzimii lumii, atrăgând asupra lor o soartă nemiloasă.
circularitate textului
- Vorbele bătrânei conferă astfel circularitate textului, sintetizând morala acestuia.
expozitiune + cronotop
Expoziţiunea nuvelei este amplă, realizată în manieră realistă, urmărind reperele cronotopului de natură veridică.
moara in incipit
- Atenția este focalizată asupra morii, care devine centrum mundi al acestui microcosm, dezvăluind o amplă apertură simbolică:
rascruce de drumuri incipit
- construită la o răscruce de drumuri, în afara cercurilor magice protectoare ale satului (potrivit concepției lui Mircea Eliade),
în vale incipit
- poziţionată chiar ,în vale”, un spaţiu cu valenţe catabatice, moara concentrează energile malefice ale toposului, devenind un spațiu al pierzaniei si damnării.