Ultima Noapte Flashcards
Introducere Ultima Noapte
Introducere:
- Romanul modern subiectiv ce ilustrează modernismul autentic
- Având la bază principiile acestei grupări literare, autorul folosind modelul proustian în realizarea sa.
R1 Ultima Noapte Roman Modernist
R1
- Literatura interbelică este caracterizată de două direcții literare: tradiționalismul și modernismul
- Gruparea literară modernistă
o se conturează în anul 1919 sub conducerea lui Eugen Lovinescu
o organ de presă revista „Sburătorul”
o Scopul: sincronizarea literaturii române cu cea europeană
o Principiul de bază: principiul imitației, ce prevedea preluarea și raportarea la modelele unor scriitori de renume
- Publicat în anul 1930, aparține modernismului, Camil Petrescu abordând modelul proustian pentru structura romanului
- modelul proustian se regăsește în roman prin împrumutarea conceptului de memorie involuntară:
o experiența de iubire fiind inserată în cea de război pe baza amintirii protagonistului ca urmare a discuției de la popota ofițerească
R2 Ultima Noapte Incipit-Final
R2
- Incipit
o Descriptiv, oferite o serie de date spațio-temporale: frontul Bușteni-Predeal; 1916
o Se observă atitudinea ironică a protagonistului vizavi de situația României în primul război mondial: „Niște șănțulețe ca pentru scurgere de apă […] erau botezate de noi tranșee”
o Stilul anticalofil
starea precară în care era organizată armata
efortul parlamentarilor de a ascunde adevărul: „Ca să nu poată fi văzute din tren aceste realizări misterioase, vagoanele nu circulau decât cu perdelele trase”.
- Finalul
o Deschis, sf. real al lui ȘG – „Patul lui Procust” (note de subsol)
o Încheierea relației cu Ela, realizată printr-o întrebare retorică a protagonistului „ce-ai zice tu dacă ne-am despărți?”
o Denotă aparenta liniște sufletească în ceea ce privește decizia
o Se observă resemnarea acestuia datorată imposibilității de a dovedi infidelitatea Elei
o Capacitatea sa de a lăsa trecutul în urmă - intenția acestuia de a-i lăsa Elei toate lucrurile pe care cei doi le dețineau
o Încheierea relației = soluționarea conflictului interior
R3 Ultima Noapte Scena 1
R3
- Tema iubirii/războiului precum și caracterul lui Ștefan Gheorghidiu
- Discuția de la popota ofițerească
o punct de plecare un articol din ziar ce prezintă situația unui bărbat achitat pentru că își ucisese soția infidelă
o rezultând o serie de opinii diferite formulate de către căpitanii prezenți la popotă
o căpitanul Dimiu, comandatul batalionului, aprobă fără îndoială decizia judecătorilor, considerând că soțul are drept de viață și de moarte pe soție, iubirea fiind văzută drept o datorie
o căpitanul Corabu, tânăr ofițer, cu școală germană, are o atitudine mai deschisă asupra subiectului, considerând gestul bărbatului din ziar a fi nejustificat, iubirea fiind astfel văzută din perspectiva libertății, susținând libertatea femeii
o Discuția – efect mai mare asupra lui Ștefan Gheorghidiu, ce este afectat de simplismul ei
o Aroganța acestuia - remarcată prin punctarea de către naratorul subiectiv a gândurilor sale: „simplismul convins al acestei discuții mă făcea să surâd nervos”
o Prima sa replică întărește aroganța precum și atitudinea sa superioară: „Discuția dumneavoastră este copilăroasă și primară. Nu cunoașteți nimic din psihologia dragostei.”
o ȘG oferă o definiție proprie iubirii
aceasta fiind văzută drept „un proces de autosugestie”
pornește de la o impunere a acesteia, devenind însă o obișnuință căreia îi sunt dedicate toate planurile de viitor
în final aceasta să capete forma unei dependențe
o Iubirea (în viziunea protagonistului) = o cale de cunoaștere a absolutului, idealizând ființa iubită și considerând cuplul format ca fiind unul cu caracter definitiv
o Participarea la discuție cu un grad de implicare mai mare decât cel ar celorlalți căpitani => o incapacitate de adaptare în cazul protagonistului
transformă o discuție simplă în una cu un caracter filosofic
R4 Ultima Noapte Social
R4
- Ștefan Gheorghidiu reprezintă tipologia intelectualului lucid, inadaptat superior, ce pe tot parcursul romanului este însetat de absolut
- Social
o absolvent al Facultății de Filosofie
o neavând un interes material, acesta fiind fericit alături de Ela în perioada studenției în ciuda lipsei banilor
o Îmbogățirea odată cu primirea moștenirii de la unchiul Tache reprezintă în ochii protagonistului un pretext al înstrăinării Elei
schimbarea atitudinii fetei ca fiind datorată îmbunătățirii situației lor materiale
generându-se astfel un prim conflict exterior
Concluzie Ultima Noapte
Concluzie
- romanul modern subiectiv ce aparține literaturii autenticității
- ilustrând concepția autorului despre rolul romanului, scrisul fiind văzut drept o experiență de cunoaștere a sinelui și a lumii
R1 Ultima Noapte Modernismul camilpetrescian
- Modernismul CP: o serie de trăsături specifice:
o Autenticitatea = redarea experiențelor pers. în operele sale
experiența războiului trăită de protagonist = implicarea autorului drept voluntar în primul război mondial
o Substanțialitatea = abordarea temelor esențiale vieții
romanul abordând tema iubirii, respectiv a războiului
o Stilul anticalofil = prezentarea realității în mod autentic
descrierea societății din care face parte protagonistul - CP – teoretician al romanului – studiul său: „Noua structură și opera lui Marcel Proust” =>
o Prezența mediului citadin
o Promovarea tipologiei intelectualului în construcția personajului-narator => subiectivitate;
o Protagonistul devine un „romancier virtual”
R1 Ultima Noapte Roman de analiză psihologică
- Roman de analiză psihologică – urmărirea evoluției protagonistului
o puternic conflict interior ce are la bază suspiciunea infidelității soției lui Ștefan Gheorghidiu
o este prezentat prin utilizarea elementelor de analiză psihologică precum introspecția și tehnica jurnalului
R1 Ultima Noapte Roman al experientei
- Roman al experienței = schimbarea atitudinii protagonistului în ceea ce privește războiul
o Început
detașat, ironizând situația României în război
o Final
este implicat, fiind vizibilă frica de moarte
oboseala-> o indiferență față de problemele sentimentale ale personajului, războiul sufletesc al acestuia trecând în plan secundar
R2 Ultima Noapte Tehnici Narative
- Tehnici narative
o specifice romanului modern subiectiv (rol în analiza psihologică a protagonistului)
o Introspecția – monologul interior al protagonistului
se regăsește pe tot parcursul romanului
personajul reflectând asupra sentimentelor sale
o Tehnica jurnalului
jurnalul scris de protagonist despre experiența de iubire, respectiv de război
ȘG devine un „romancier virtual”
jurnalul având drept scop atenuarea geloziei sale, precum și clarificarea interioară prin analizarea sentimentelor sale
protagonistul dorește să se elibereze de cele trăite pentru a avea un nou început
o Pluriperspectivismul = oferirea unei duble perspective narative asupra aceluiași eveniment
capitolul „Ne-a acoperit pământul lui Dumnezeu”
întrebarea protagonistului referitoare la evenimentele de pe front: „Sunt din neam inferior?”
completată de notele de subsol, ce oferă un răspuns: „pot afirma liniștit: oricine ar fi încercat această descurajare”.
R3 Ultima Noapte Scena 2
- O scenă ce întărește tema iubirii = întâlnirea dintre Ștefan Gheorghidiu și Ela din capitolul „Asta-i rochia albastră”
o ilustrează puternicul conflict interior al protagonistului, fiind evidențiate gândurile sale referitoare la iubirea pentru Ela
o Despărțirea dintre cei doi, ȘG = afectat de lipsa Elei, lucru vizibil și în plan fizic, acesta slăbind și fiind alb la față
o Orgoliul său => nu caută împăcarea cu Ela, văzând-o ca pe o slăbiciune
o Preferă să viziteze casele unde era posibil să fie prezentă și ea, aceste încercări fiind însă fără succes
o Întâlnirea întâmplătoare dintre cei doi în penultima zi de curse marchează diferența dintre gândurile și acțiunile lui Ștefan Gheorghidiu
Se bucură odată cu vederea ei: „tot trupul mi s-a înfierbântat brusc”
Comportament opus gândurilor sale, neîncercând să se apropie de Ela
o În ciuda conștientizării intențiilor sale, lucru marcat de monologul interior al naratorului subiectiv: „Și eu, care m-aș fi dus s-o îmbrățișez […] am salutat-o foarte prietenos”
o Nu poartă o discuție cu Ela, orgoliul său fiind întărit de mândria pe care o resimte odată cu vederea că ea suferă la fel de mult din cauza despărțirii: „Îndura parcă o suferință peste puterile ei […] A fost o bucurie care m-a iluminat înăuntru ca un soare”
o Scena întărește caracterul posesiv pe care protagonistul îl are asupra Elei: dorește ca ea să îi resimtă lipsa, în ciuda faptului că și el la rândul lui suferă din cauza despărțirii
R3 Ultima Noapte Scena 3
- O scenă ce întărește tema războiului o reprezintă activitatea de pe front prezentată în capitolul al VI-lea din cartea a doua
o Prezintă o confruntare dintre armata română și cea germană, soldații români fiind cei ce atacă inițial, deschizând focul asupra unui deal împădurit unde era bănuit a fi aflată armata germană
o Naratorul subiectiv punctează haosul și dezorganizarea de care dădea dovadă atacul prin folosirea stilului anticalofil
soldații negăsind pe nimeni în pădure
fiind însă împrăștiați de focul propriei artilerii
o Haosul este întărit odată cu începerea focurilor din partea armatei germane, ce vor induce frică în soldații aflați pe deal
o ȘG însă își va păstra calmul: „Loviturile sunt întrerupte și oamenii se opresc îngroziți. Situația este însă mult mai ușoară ca alaltăieri”
o Scena e marcată de dinamism, prezentate în paralel acțiunile celor două armate cu sentimentele protagonistului
intensitatea emoțiilor acestuia -> situarea sa la limita puterilor sale
sentimentul dominant resimțit fiind cel de sfârșit de lume
o Anticalofilismul operei vizează și conștientizarea de către naratorul subiectiv a diferenței dintre armata germană și cea română
atacul germanilor ducând la oprirea artileriei române
având și rolul unei demonstrații simbolice ce marchează soarta inevitabilă a armatei române
o Starea de disperare resimțită de protagonist - întărită de citatul din finalul scenei
titlul unui articol german: „Werr kann Rumanien retten?”
sensul lui fiind acela al unei întrebări retorice
o Diferența dintre modul în care protagonistul privește războiul în
incipitul romanului, unde acesta ironizează poziția României,
cadrul acestei scene, unde se observă frica și starea de disperare
conturează schimbarea interioară a lui Ștefan Gheorghidiu datorată războiului
conferă textului caracterul unui roman de experiență.
R4 Ultima Noapte Moral
- Moral
o nu este de acord cu moralitatea lumii în care se află, considerând societatea ca fiind una marcată de mediocritatea, vulgaritate și incultură
o se conturează un conflict exterior între eu și lume, dorința sa de a combate ideologia societății parvenite în care se afla
vizibilă prin dezinteresul său material în cadrul discuțiilor referitoare la moștenirea unchiului Tache, pe care aproape o refuză
o Conștiința sa este incapabilă de compromisuri, înșelăciunea practicată de Nae Gheorghidiu determinând ieșirea protagonistului din afacerile sale
o calitățile protagonistului
inteligența
dezinteresul material
o contrastate de o serie de defecte
orgoliul său nemăsurat
gelozia pe care o manifestă în relația sa cu Ela
o Ștefan Gheorghidiu reprezentând astfel un personaj complex
R4 Ultima Noapte Psihologic
- Psihologic
o concepție rigidă privind statutul femeii, lucru vizibil în dezvăluirea de la popotă prin susținerea dreptului de viață și de moarte al bărbatului asupra femeii.
o conflictul interior trăit de protagonist reiese din nevoia sa de absolut
se observă prin definiția pe care o oferă iubirii, denumind-o „un proces de autosugestie”
în relația personajului cu Ela
• fata reprezintă inițial idealul feminin
• ca urmare a adaptării sale la viața mondenă, ea devine în ochii protagonistului o expresie a vulgarității și a mediocrității
• aceasta reflectând opinia lui despre societate
R4 Ultima Noapte Initial-Final
- Inițial
o Indiferență față de război prin ironizarea tranșeelor pregătite de armata română
o gândurile sale fiind axate însă pe războiul sufletesc referitor la relația sa cu Ela - Final
o schimbarea protagonistului ca urmare a experienței războiului
o indiferență față de problemele sale sentimentale ale, războiul sufletesc trecând în plan secundar
