În Grădina Ghetsemani Flashcards
1
Q
Introducere IGG
A
Introducere
-VV - scriitor reprezentativ al perioadei interbelice
o bogată activitate literară ->prozator, dramaturg, dar și poet,
o operele sale fiind înscrise în tendința literară tradiționalistă
2
Q
R1 IGG Volum
A
- Volumul de poezii „Pârgă”, publicat în 1921
o marchează afirmarea originalității sale
o cuprinzând poezii iconografice, având la bază scene și motive biblice
o concepute drept alegorii ale neliniștii omului în aspirația către absolut, fiind totodată puncte de plecare pentru meditațiile asupra condiției umane regăsite în textele sale.
o Temele volumului includ
satul natal, autorul apelând la elemente sămănătoriste pentru descrie frumusețea universului rustic
sărbătorile creștine
degradarea lumii patriarhale
3
Q
R1 IGG Traditionalism
A
- Poezia „În Grădina Ghetsemani” este publicată în acest volum și aparține direcției culturale tradiționaliste
o Tradiționalismul - curent literar interbelic format în anul 1921 în jurul revistei „Gândirea”
o Obiectivele direcției literare sămănătoriste-> „Sămănătorul”, dar și cele ale poporanismului-> „Viața românească”, sunt preluate și dezvoltate de tradiționaliști
o revista „Gândirea” fiind mutată de la Cluj la București în anul 1922, sub conducerea lui Nichifor Crainic
o Acesta este și teoreticianul tradiționalismului prin publicarea articolului-program „Sensul Tradiției”
o Tradiționalismul are drept obiectiv
valorificarea miturilor autohtone și a credințelor străvechi,
prezentarea tradițiilor românești prin idealizarea satului și a țăranului
O altă trăsătură =sentimentul religios, credința ortodoxă fiind considerată elementul esențial de structură al sufletului țărănesc
4
Q
R1 IGG Dem Traditionalism
A
- Tradiționalismul operei este dovedit de
o sursele de inspirație ale textului, ce indică valorificarea credinței ortodoxe
având drept hipotext evanghelia după Luca, prezentând scena rugăciunii lui Iisus din grădina Ghetsemani, înaintea arestării sale de către escorta romană călăuzită de Iuda
opera se inspiră din mitologia creștină, evenimentul fiind celebrat anual în Săptămâna Patimilor
poetul păstrează intacte majoritatea detaliilor din textul biblic, ele fiind însă dezvoltate într-o creație originală
o transformarea de către autor a etnicismului într-un criteriu de validare artistică
Deși textul exprimă frământarea sufletească resimțită de Iisus pe Muntele Măslinilor
reprezintă totodată o meditație pe tema condiției umane, fiind o alegorie pentru drama omului comun, ce pierde legătura cu Dumnezeu.
5
Q
R2 IGG Titlu
A
- Titlul
o termen central lexemul „grădina”, ce indică un spațiu propice meditației, rugăciunii.
o Toponimul „Ghetsemani” fixează grădina drept cea de pe Muntele Măslinilor, în traducere semnificând „locul în care se strivesc măslinele”
o sugerează totodată singurătatea, Iisus rămânând singur în lupta cu soarta
o prin asocierea cu traducerea lui, el exprimă și frământarea sufletească, anticipând conținutul semantic al operei
frământările lui Iisus
se datorează dualității uman-divin
• ca om fiind amplificată frica de moarte,
• ca fiu al lui Dumnezeu este realizată nevoia de a-și accepta destinul
o Motivul grădinii este reluat în finalul poeziei sub metafora „vraiștea grădinii”
reflectă haosul instalat prin sacrificiul lui Iisus
durerea lui fiind resimțită la nivel universal
o titlul poeziei ->
nu reprezintă doar un topos religios
căpătând forma unei metafore pentru lumea însăși
6
Q
R2 IGG Limbaj
A
- Limbajul poetic -> unul încărcat cu simboluri și semnificații religioase
o metafora „cupei” cu otravă numită și „paharul”, denumire împrumutată din textul biblic
metaforă plastică ce se referă la paharul din care au băut Iisus și ucenicii săi la Cina cea de taină, anticipând ceasul patimilor ce aveau să vină
o o serie de epitete care descriu zbuciumul interior: „sudori de sânge”, „amarnica-i strigare”
o prezența expresiilor regionale: „căzut pe brânci”, dar și a regionalismelor: „sudori”, „slăvi”
oferind un grad de oralitate textului
imitând vorbirea colocvială
o verbele -> timpul imperfect: „lupta”, „sta”, „nu voia”, indicând astfel nedeterminarea și prelungind suferința.
7
Q
R3 IGG Tema+Ideea 1
A
- Tema poeziei = destinul
o discursul liric = bazat pe motivul biblic al rugăciunii lui Iisus în grădina Ghetsemani
o prezentând dualitatea uman-divin în lupta cu soarta
o opera poate fi interpretată și ca una care prezintă confruntarea specific umană între
trup = aspirația pentru lumea materială
suflet = dorința omului de îndeplinire în lumea spirituală - Ideea 1 = suferința și frământarea interioară a lui Iisus
o Incipitul poeziei -> imaginea iconică a lui Iisus
rolul de a contura dimensiunea umană a Mântuitorului,
anticipând lupta cu propria soartă și temerea de a bea „paharul”
• metaforă a destinului și un simbol al păcatelor și al izbăvirii
o Sintagma „sudori de sânge” -> metaforă pentru condiția omului, sugerând ideea de suferință și de jertfă
o comparația „chipu-i alb ca varul” sugerează dimensiunea divină a lui Iisus
o Această dimensiune este întărită de sintagma metonimică „o mână nendurată”
definește un Dumnezeu nemilos
epitetul metaforic „grozava cupă” simbolizând paharul păcatelor
o Metafora personificatorie „Și-o sete uriașă sta sufletul să-i rupă” sugerează sacrificiul asumat de Iisus, subliniind atât iminența cât și necesitatea acestuia
o Epitetul cromatic „apa verzuie” simbolizează veninul
sintagma „sterlici de miere” sugerează dulceața aparentă
vizând așadar ispita, ideea împotrivirii și a rezistenței la această ispită fiind indicată de repetiția conjuncției adversative „dar”.
o Metafora oximoronică „veninul groaznic simțea că e dulceață”
capacitatea lui Iisus de izbăvire a omenirii de păcate
prin sorbirea băuturii „infame” în mod voluntar și conștient
o Paradoxul aparent: „Bătându-se cu moartea, uitase de viață”
capacitatea lui Iisus de a-și depăși condiția inițială de ființă muritoare
concentrând sensul luptei christice -> moartea trupului ce marchează epuizarea timpului terestru aduce purificarea sufletului, respectiv viața veșnică
o Primele trei strofe -> planul sufletesc
conturând lupta cu soarta prin prezentarea dramei interioare a lui Iisus izvorâtă din dualitatea tragică a sa
spiritul divin fiind închis într-un trup uman, limitat, temerile omenești afectând conștiința misiunii sale sacre pe pământ
8
Q
R3 IGG Tema+Ideea 2
A
- Tema poeziei = destinul
o discursul liric = bazat pe motivul biblic al rugăciunii lui Iisus în grădina Ghetsemani
o prezentând dualitatea uman-divin în lupta cu soarta
o opera poate fi interpretată și ca una care prezintă confruntarea specific umană între
trup = aspirația pentru lumea materială
suflet = dorința omului de îndeplinire în lumea spirituală - Ideea 2 = impactul pe care suferința lui Iisus îl are asupra cadrului natural
o comuniunea cu natura și capacitatea lui Iisus de a intra în rezonanță cu ea
„amarnica strigare” a acestuia, metaforă pentru rugăciune,
căpătând dimensiuni cosmice: „stârnea în slăvi furtuna”, natura evidențiind astfel neliniștea sufletească a Mântuitorului
o Efectul asupra cadrului natural = amplificat:
prezența personificărilor: „se frământau măslinii”,
devenind unele hiperbolice: „vor să fugă din loc”
o „Uliii de seară” ->
simbol tanatic prin sugestia morții
simbolistică temporală, asfințitul, ce este asociat cu iminența morții în literatură.
9
Q
Concluzie IGG
A
Concluzie
- poezie de tip tradiționalist prin inspirația sa religioasă
o având în prim-plan imaginea lui Iisus anterioară răstignirii
- devine o alegorie pentru drama omului comun
o ce are la bază opoziția dintre sacru și profan.