Ion Flashcards
Introducere Ion
Introducere:
- romanul realist de observație socială
- primul roman obiectiv din literatura română - cultivarea realismului dur în prezentarea societății, refuzând esteticul și preferând verosimilul
R1 Ion Date Rebreanu+Roman modern
R1
- Publicat în 1920 => perioada interbelică
- Rebreanu -> creatorul romanului românesc modern -> maturizarea speciei de roman prin deplasarea de la priza de inspirație rurală, sămănătoristă, la realismul obiectiv
- Ion se desprinde de romanul sămănătorist prin elementele complexe de artă narativă
o Construcția personajelor are la bază tehnici specifice realismului obiectiv, precum puternica determinare socială, morală și psihologică a protagonistului
o principiul simetriei inverse, observat în antitezele Ion/George, Ana/Florica.
- Rebreanu = teoretician al romanului prin studiul său din 1924 intitulat „Cred”, prin care definește romanul drept „creație de oameni și de viață”
- Romanul are 2 părți = cele două forme pe care le capătă latura instinctuală a personajului, respectiv dorința de posesie
R2 Ion Incipit
R2
- Incipit
o Disipat, de tip captatio benevolentiae
o Naratorul urmărește traseul drumului ce duce către satul Pripas, drumul = umanizat: „înaintează vesel” și cu un caracter de metaforă pentru destinul întortocheat al tinerilor
o Prezența toponimelor -> iluzia realității dar și rol anticipativ: „Cișmeaua Mortului”, „Râpele Dracului”
o Crucea ruginită la intrarea în sat = avertisment referitor la abandonarea credinței în divinitate = abandonarea principiilor morale => o valoare anticipativă
o Scurtă descriere a caselor, ordinea = diferențierea pe clase sociale
prima casă = Zaharia Herdelea => respectul pentru învățător
Ultima casă = Alexandru Pop, => marginalizarea sa și a familiei sale pe baza sărăciei
R3 Ion Tema+Scena 1
R3
- Tema socială = condiția țăranului în societatea ardeleană de la începutul secolului al XX-lea
- Societatea - în prim plan importanța posesie pământului, vizibil din prima scenă a romanului
- Scena horei duminicale
o are loc în curtea Todosiei, văduva lui Maxim Oprea
o la jocul tradițional - „Someșana” - doar tinerii necăsătoriți
o bărbații și femeile - așezați separat - ierarhie socială
Intelectualii = învățătorul Herdelea și preotul Belciug
Țăranii bogați = Vasile Baciu, Toma Bulbuc și fiul său George Bulbuc -> statut social datorat mentalității societății (asociază bogăția cu hărnicia)
=> marginalizarea țăranului sărac: Alexandru Pop nu îndrăznește să intre în conversația celorlalți, având un comportament umil: „se uita precum un câine la ușa bucătăriei”.
o Diferențierea dintre cele două clase: realizată și de Vasile Baciu prin dialogul cu Ion => conflictul ce o are la bază pe Ana
o Vasile - ocărî pe Ion pe baza sărăciei sale: „Ce ți-am spus eu ție, golane?”
o Durerea lui Ion - accentuată de lumea care se adunase în jurul celor doi și asculta toate cele spuse
o Ion - își controlează furia – replica sa are rolul de a-și apăra orgoliul : „Ce-s eu, sluga dumitale?”
R4 Ion Introducere+Social
R4
- Ion = personaj realist, tipologic, având drept model real un tânăr țăran din localitatea Prislop (afirmat de autor în volumul „Mărturisiri”)
- Personaj reprezentativ pentru comunitatea țărănească
o Prenumele său
o Identitatea asumată din adolescență = țăran simplu
- Statutul social – marcat de mentalitatea lumii satului din care provine, care asociază sărăcia cu lenea
o Ion este marginalizat de societate => dorința de pământ
o Victimă a societății, fiind ocărât pe nedrept
o Naratorul -> accentuează nedreptatea prin valorificarea interogației interioare a lui Ion odată cu dojana preotului de la biserică: „Numai ticăloșii sunt astfel loviți în fața lumii întregi. Dar el de ce e ticălos? Pentru că vrea să fie în rândul oamenilor?”
R1 Ion Roman Realist
- Roman realist
o Iluzia realității reprezentată de descrierea în detaliu a societății țărănești, fiind folosiți indici temporali și spațiali
zona Ardealului de la începutul secolului al XX-lea
satul Pripas = localitatea Prislop
o Tipurile umane regăsite în roman (au la bază averea oamenilor)
Țăranul sărac = victimă a mentalității comunității => categorie socială inferioară
Țăranul bogat = statut înalt
Excepție -> tipologia intelectualului (indiferență față de posesia pământului)
o Descrierea în detaliu a soc ardelene => roman social
o Sursele de inspirație regăsite = substratul antropologic
observarea de către autor a unui țăran în haine de sărbătoare sărutând pământul
amintirea - notată în volumul din 1922 intitulat „Mărturisiri”
autorul observă relația telurică pe care țăranul o are cu pământul pe care îl muncește considerând-o problema vieții românești, amintirea fiind adaptată și sub forma unei scene în roman
R1 Ion Roman de tip frescă
- Roman de tip frescă
o condiția intelectualului în imperiul Austro-Ungar
o instituțiile satului: școala, biserica, tribunalul
o evenimentelor importante din viața satului: botez, nuntă, înmormântare
R2 Ion Final
- Finalul
o simetric prin reluarea metaforei drumului
o Imaginea crucii - una schimbată, poleită de o rază de soare = refacerea echilibrului cât și salvarea prin credință
o Drumul -> ieșirea din sat = ieșirea din lumea ficțională
R2 Ion Tehnici Narative
- Tehnici narative
o Tehnica simetriei compoziționale
Incipit-final
Cele două părți – dimensiuni similare
o Tehnica punerii în abis
Titlurile capitolelor = rol anticipativ pt scena de baza
o Tehnica modernă a contrapunctului
Oglindirea celor două nunți
• Ana-Ion = nunta țărănească, axată pe tradiții
• Laura-Pintea = modelul nunții boierești
Spânzurarea lui Avrum -> sinuciderea Anei
R3 Ion Tema+Scena 2
- Tema socială = condiția țăranului în societatea ardeleană de la începutul secolului al XX-lea
- Societatea - în prim plan importanța posesie pământului, vizibil din prima scenă a romanului
- Scenă ce conturează conflictul interior al protagonistului = scena întâlnirii lui Ion cu Ana și respectiv Florica din capitolul al II-lea
o Pune în prim plan iubirea telurică a lui Ion față de pământul pe care îl muncește – bucuria exprimată prin monologul interior: „Cât pământ, Doamne!”
o Tehnica inserției -> prezentare a copilării lui Ion -> accent pe inteligența sa remarcată de învățătorul Herdelea, umbrită de dorința lui Ion pentru pământ => Ion renunță la urmarea unui liceu
o Hărnicia lui Ion prin modul în care își muncește pământul -> rolul de a contrazice mentalitatea lumii satului ce asociază sărăcia cu lenea
o Întâlnirea cu Ana – comportamentul fals al lui Ion: „slăbuță și urâțică”
o Conflictul interior al lui Ion, marcat de narator prin monologul interior al lui Ion = înăbușirea gândurilor anterioare: „Las’ că-i bună Anuța! Aș fi o nătăfleață să dau cu piciorul norocului pentru niște vorbe”
o Întâlnirea cu Florica accentuează acest conflict -> ipostaza omului dilematic, indecis -> atrage atenția asupra condiției săracului în societate: „Nu vezi tu cum e lumea azi, Florico?”
R4 Ion Statut Moral
- Portretul moral -> calități și defecte
o Om harnic -> muncind pământul cu bucurie și cu simț de răspundere
o Inteligența -> considerat de către familia învățătorului drept cel mai deștept dintre flăcăi
o Nu va valorifica această inteligență prin urmarea unor studii superioare la liceu din cauza defectului său definitoriu și anume instinctul de posesie
o Posesia de pământ -> abandoneze principiile morale și să manifeste o iubire falsă față de Ana pentru a obține pământurile lui Vasile Baciu
o Iubirea de tip patimă față de Florica -> moartea
o Temperamentul violent
Relația cu Ana
Comportamentul său, răzbunându-se pe George în urma conversației cu Vasile Baciu
o Ion - surprins în procesul de alunecare în afara valorilor morale ca urmare a instinctului de posesie = erodarea omeniei din începutul romanului
R4 Ion Statut Psihologic
- Psihologic => caracter viclean
o Face tot posibilul pentru a-l convinge pe Vasile să-i ofere pământurile
Refuză să o primească pe Ana
o Relația cu Ana și Petrișor -> degradarea valorilor morale și a omeniei lui Ion
Vinovat moral pt sinuciderea Anei, nu are remușcări consideră moartea Anei drept un lucru bun: „sfârși zicându-și că bine a făcut că s-a omorât”
Moartea copilului nu trezește vreun sentiment, Ion văzând în acesta doar o garanție a păstrării pământurilor lui Vasile Baciu - Ion = personaj complex, ai cărui defecte vor determina invalidarea calităților, el fiind dezumanizat de instinctul său dominant de posesie.
