Eu nu strivesc corola de minuni a lumii Flashcards
Introducere Corola
Introducere:
- Operă modernistă
- Prim moment de sincronizare deplină a formelor poetice românești cu cele europene în spațiul cultural interbelic
R1 Corola Filosofia lui LB
- LB- modernism filosofic în opera sa, fiind singurul poet cu un sistem filosofic propriu
o Elem central = misterul=> teoria sa asupra cunoașterii
Cea paradisiacă se bazează pe gândirea științifică, de tip rațional și este specifică omului comun
Are drept efect distrugerea misterului prin cercetarea minuțioasă pe care o promovează, neputând însă pătrunde dincolo de limitele fixe ale universului
Cunoașterea luciferică este cea specifică gândirii poetice, având drept scop nu doar păstrarea misterului ci și amplificarea acestuia
R1 Corola Modernism+Trăsături
o 1919, sub conducerea lui Eugen Lovinescu->organ de presă revista „Sburătorul”
o Scopul = sincronizarea literaturii române cu cea europeană
o EL -> teoria sincronismului în lucrările sale: „Istoria civilizației moderne” și „Istoria literaturii române contemporane”
o Literatura română -> raportare la spiritul veacului-> elemente de noutate din literatura contemporană
o Principiul de bază = principiul imitației, ce prevedea preluarea și raportarea la modelele unor scriitori de renume
o Lirica din această perioadă explorează:
orizonturi interioare->observat în poezia blagiană prin subiectivitatea ei validată de prezența mărcilor subiectivității
• reluarea pronumelui personal „eu” în discursul liric subliniind
o latura personală a experienței poetice
o conferind textului și forma unei confesiuni lirice
limitele limbajului folosit, ambiguitatea limbajului liricii blagiene -> utilizării predominante a metaforei->2 tipuri
• cea plasticizantă având rolul de a înfrumuseța limbajul liric fără a-i încifra conținutul
• metafora revelatorie are rolul de a potența misterul prin ascunderea mesajului operei
R1 Corola Expresionism+Arta poetică
- Ideologia estetică = expresionismul
o Obiectiv = crearea de imagini puternice exprimând impulsul interior și neliniștea filosofică, precum și preocuparea pentru esențe
o Valorificată prin prin frenezia trăirilor exprimate
limbaj metaforic
fiind ridicată problematica eului modern - Artă poetică = viziunea autorului în legătură cu rolul artei și rolul artistului
o Arta = mijloc de cunoaștere, metodă de a lua atitudine față de misterele lumii prin puterea acesteia de a amplifica misterul: „și tot ce-i neînțeles/se schimbă în neînțelesuri și mai mari”
o Poetul = reprezentantul cunoașterii luciferice, rolul acestuia fiind de a pătrunde în taina universului prin intermediul imaginilor artistice, sporind astfel misterul
R2 Corola Titlu
o Termen central = „eu”=> identificarea clară a eului liric subiectiv
o „strivesc” arată duritatea, iar negația anulează această dimensiune în raport cu eul liric.
o „corola” trimite la noțiunea unui ansamblu de valori, asemuirea acesteia cu forma cercului indicând și ideea de perfecțiune
o „minuni” poate reprezenta atât ideea de frumusețe a lumii cât și pe aceea de taină, respectiv miracolele ce se produc prin intermediul divinități
o „corola de minuni a lumii” devine o metaforă revelatorie pentru frumusețea lumii ca întreg, ea evidențiind și raportul dintre eul poetic și univers, poetul fiind cel care protejează misterul universal
o Titlul-val anticipativă = antiteza dintre cunoașterea de tip paradisiac și cea de tip luciferic
o Este reluat și în cadrul incipitului poeziei, repetiția pronumelui personal accentuând caracterul de confesiune lirică al textului
R2 Corola Prozodie
- Elem de prozodie
o metrica variabilă a celor douăzeci de versuri
măsură inegală
organizate în patru enunțuri poetice
axate pe metafora luminii ca simbol al cunoașterii
o Forma modernă = o eliberare de regulile clasice, limbajul și imaginile artistice fiind puse în relație cu un plan filosofic secundar
o Inegalitatea versurilor <= tehnica modernă a ingambamentului
ideile poetice fiind continuate în mai multe versuri consecutive
textul căpătând astfel fluiditate și armonie interioară: „Lumina altora/sugrumă vraja nepătrunsului ascuns”
o Structura poeziei = bipolară -> planurile poetice fiind configurate pe baza antitezei dintre eu („lumina mea”) și alții („lumina altora”).
R3 Corola Tema+Ideea 1
- Tema = cunoașterea, respectiv antiteza dintre cunoașterea de tip paradisiac și cea de tip luciferic
- Ideea 1 = cunoașterea specifică artistului, respectiv dorința eului liric de a proteja misterul universal
o reluarea titlului în incipit-> folosirea verbelor din câmpul semantic al distrugerii: „strivesc”; „ucid”, ele fiind metafore ale cunoașterii raționale, paradisiace, pe care eul liric o refuză prin prezența negațiilor
o Enumerația simbolurilor: „în flori, în ochi, pe buze ori morminte” marchează părțile din care este alcătuit întregul
„florile” sugerând frumusețea naturii, reprezentând aspectul estetic al lumii
„Ochii” sunt simbol al cunoașterii
„buzele” indică erosului, însă pot fi văzute și drept simbol al comunicării
„morminte”, reprezintă un simbol al morții, însă una ce trebuie interpretată în manieră mioritică, ea fiind văzută ca o trecere dintr-o lume în alta
o Secvența a treia întărește această idee poetică, conjuncția adversativă din versul „dar eu” delimitând structura duală a poeziei și polarizând cele două atitudini în fața lumii
o Artă poetică -> întărită prin prezentarea rolului artistului în concepția blagiană: „eu cu lumina mea sporesc a lumii taină”
„taină” = o metaforă a misterului, elementul central al filosofiei lui Blaga
poetul are puterea nu doar de a proteja misterul ci și de al amplifica
„lumina” fiind văzută drept o metodă de a face vizibil misterul, însă nu de a-l și desluși
o Cun luciferică - detaliată prin comparația amplă cu lumina lunii
nu anulează obscuritatea prin reliefarea obiectelor, ci le conferă doar o aură protectoare ce are ca efect potențarea misterului
Analogia dintre lumina lunii și actul de creație poetică sugerează definirea artei drept o iluminare și o revelare a tainelor universale cu scopul îmbogățirii lor: „și tot ce-i ne-nțeles/ se schimbă-n ne-nțelesuri și mai mari”
paralelism poetic, luna devenind un dublu cosmic al eului liric
o Ultimele versuri = rolul unei concluzii
lucru subliniat prin folosirea conjuncției „căci”
iubirea asumată de eul liric este văzută drept o formă de cunoaștere a tainelor lumii
repetiția simbolurilor ce alcătuiesc întregul, de această separate de conjuncția „și”, marchează egalizarea lor
evidențiază astfel atitudinea eului liric de iubire a lumii ca întreg
R3 Corola Tema+Ideea 2
- Tema = cunoașterea, respectiv antiteza dintre cunoașterea de tip paradisiac și cea de tip luciferic
- Ideea 2 = cunoașterea de tip paradisiac -> secvența a doua
o introdusă prin sintagma „lumina altora”
metaforă pentru acest tip de cunoaștere
un mod de a defini omul comun
o verbului „sugrumă” -> duritatea excesivă
atrage atenția asupra efectului pe care actul cognitiv de tip paradisiac îl are
sugrumând „vraja” și neputând să dezintegreze logic, prin concepte raționale, misterul lumii
o „vraja” = un simbol al misterului, iar prin asocierea cu sintagma „nepătrunsului ascuns” acesta devine un mod de a defini universul, lumea fiind în esență una profund misterioasă
Concluzie Corola
Concluzie
- Artă poetică modernă prin temă
- Își depășește dimensiunea estetică prin aducerea în prim-plan a unei dimensiuni filosofice