Alexandru Lapusneanul Flashcards
Introducere Alexandru Lapusneanul
Introducere
- Prima nuvelă istorică din literatura română
- Capodoperă a acestei specii și model de urmat pentru ceilalți autori
R1 AL Def Nuvela+Per Pasoptista
R1
- Nuvela = specia genului epic ce are un singur fir narativ, marcat de conflicte puternice și focalizat asupra unui personaj complex. Astfel, accentul este pus pe definirea personajului ci nu pe acțiune.
- Perioada pașoptistă se conturează în jurul revistei „Dacia Literară”, condusă de Mihail Kogălniceanu
- Revista este interzisă după doar trei numere
- Ea reprezintă idealul de unitate al românilor, scriitorii acestei perioade fiind implicați și în plan politic (doresc modernizarea societății românești)
- Primul număr se deschide cu articolul lui Mihail Kogălniceanu „Introducție” = teoretizare a romantismului românesc
- Sunt stabilite o serie de idei directoare
o Crearea unei limbi naționale
o Inspirarea din teme fundamentale (natura, istoria, folclorul)
o Stoparea traducerilor
o Formarea unei critici literare obiective
- Nuvela „AL”, publicată în primul număr al revistei „Dacia Literară„ = modelul propus de MK, aceasta abordând tema istoriei
R2 AL Tehnici narative
R2
- Tehnici narative = tehnica punerii în adâncime = motto-urile
o Reprezintă un fragment din scena cheie a acelui capitol -> o valoare anticipativă
o Primul motto, „Dacă voi nu mă vreți, eu vă vreu”
Replica lui AL în urma afirmării boierilor că țara nu îl vrea domnitor.
Marchează conflictul politic între acesta și boieri
Conturează trăsătura personajului principal de voință neînduplecată de putere
o Al doilea motto, „Ai să dai samă doamnă”
Este amenințarea pe care văduva unui boier o adresează Ruxandei, învinovățind-o
Conflictul se dezvoltă și în plan moral = antiteza angelic-diabolic dintre Ruxanda și Lăpușneanu.
o Al treilea motto, „Capul lui Moțoc vrem”
Conturează psihologia personajului colectiv = mulțimea
Scena linșării lui Moțoc, acesta fiind aruncat mulțimii
o Ultimul motto, „De mă voi scula, pre mulți am să popesc și eu”
Replică împrumutată direct din cronică
Conturează încă o dată setea de putere a protagonistului
Este la fel de puternică în ciuda neputinței datorate îmbolnăvirii sale
R3 AL Tema+Scena 1
R3
- Tema Romantică
- Scena de la mitropolie din capitolul al III-lea
o Protagonistul, contrar obiceiului său, sosește la mitropolie îmbrăcat cu toată pompa domnească
reflectă importanța evenimentului
amintește boierilor și rolul său de suveran
o Este descris ca fiind galben la față, ceea ce sugerează că avea emoții puternice
o După sfânta slujbă, Lăpușneanu ține un discurs boierilor, cerând iertare și invitându-i pe aceștia să ia prânzul la cetate
Se adresează cu multă politețe
Folosește citate biblice în ciuda faptului că nu are o credință puternică în Dumnezeu (impact mai mare datorită circumstanțelor discursului)
Naratorul descrie acest discurs ca o „deșănțată cuvântare”, deconspirând adevăratele intenții ale lui Lăpușneanu.
o AL îi convinge pe majoritatea boierilor să vină la masă -> puterea de convingere și prefăcătoria
R4 AL Social
R4
- AL = personajul romantic excepțional situat în circumstanțe excepționale
- Caracterizat de o serie de urcări și căderi pe parcursul nuvelei
- Statutul social
o Aspiră la domnia Moldovei după ce aceasta a fost pierdută în urma unei trădări din partea boierilor
o Dorința este una de neclintit, lucru dovedit de replicile sale date boierilor: „Mai degrabă-și va întoarce Dunărea cursul îndărăpt”
o După ce devine domnitor -> considerat suveran, are putere absolută
o Plan familial: căsătorit cu fiica lui Petru Rareș, Ruxanda, prin aceasta personajul principal dorind „să tragă inimile norodului”
R1 AL Nuvelă istorică
- Nuvelă istorică
o Subiectul este inspirat din realitatea istorică = a doua domnie a lui AL
o Hipotextul nuvelei = „Letopisețul Țării Moldovei”, scris de cronicarii Grigore Ureche și Miron Costin
o Majoritatea evenimentelor -> atestate documentar, însă autorul se abate uneori de la adevărul istoric
Figura domnitorului = literaturizată
Moțoc, Veveriță, Spancioc și Stroici nu sunt în viață în realitate
Moartea lui Moțoc -> inspirată din cronica lui Miron Costin și relatează împrejurările uciderii unui alt boier, Batiște Veveli.
Rolul = a intensifica tensiunea narativă / a accentua caracterul pers principal
R1 AL Nuvelă romantică
- Nuvelă romantică
o Urmărirea unui personaj excepțional în situații excepționale, caracterizat de urcări și căderi
o Spectaculosul nuvelei, reprezentat de cruzimea protagonistului
piramida din capetele celor 47 de boieri
trimiterea lui Moțoc spre a fi linșat
R2 AL Instanțele comunicării narative
- Instanțele comunicării narative = narator și personaje
- Naratorul
o Obiectiv
o Perspectiva narativă dindărăt
o Fenomenul reducerii obiectivității
Descrierea protagonistului: „urâtul caracter”
Deconspirarea intențiilor acestuia: „deșănțată cuvântare” - Personajele
o Bazate pe antiteză
o Protagonistul – antiteză internă
Capitolul 4 – simte regretul faptelor sale (sugerează o schimbare de caracter)
Își amenință propriul fiu cu moartea, astfel fiind vizibilă dezumanizarea sa
o AL este în antiteză cu Ruxanda
o Antiteză între AL și boieri (conducerea țării)
AL vrea control absolut
Boierii doresc fărâmițarea puterii
o Boierii sunt și ei în antiteză:
Boieri trădători = Moțoc
Boieri patrioți = Spancioc și Stroici
o Primul personaj colectiv din literatura română = mulțimea
R3 AL Tema+Scena 2
-Tema romantică
- Scena măcelului de la palat, din capitolul al III-lea
o La curte se prezintă 47 de boieri
o Naratorul face o descriere a mâncărurilor ce se aflau pe masă
o Uciderea boierilor este surprinsă prin tehnici cinematografice
Naratorul filmând diversele moduri de apărare ale boierilor
Totodată descriind satisfacția ce se citea pe fața lui Lăpușneanu: „privea măcelăria ce începuse, el râdea”
Întărește cruzimea și sadismul protagonistului
o Apariția personajului colectiv = mulțimea (se adună în fața curții fără un anumit scop)
o Nou conflict = cel social
o Naratorul conturează psihologia mulțimii
Întrebată ce voiește, începe a se sfătui și într-un final a striga „Moțoc să moară! Capul lui Moțoc vrem!”
o Naratorul surprinde prin tehnica alternanței atât manifestările „gloatei” cât și conversația dintre Lăpușneanu și Moțoc
o Moțoc e aruncat mulțimii -> moartea acestuia
o AL ridică piramida monstruoasă de 47 de capete ale boierilor uciși, așezate în funcție de rangul fiecăruia = „leacul de frică” promis doamnei Ruxanda.
R4 AL Moral
- Statut moral
o Calități și defecte
o Calități:
Inteligență, planificându-și faptele încă de la început
• promisiunea sa față de Moțoc „sabia mea nu se va mânji în sângele tău”
Voință inflexibilă
Intuiție psihologică
• Convingerea boierilor de a-l însoți la cetate
o Defecte – derivate din cruzimea dusă la extrem
Temperament violent
• Reacția pe care o are la rugămintea soției sale: „duse mâna la junghier”
R4 AL Psihologic
- Statut psihologic
o În capitolul patru se observă un regret pentru faptele sale -> cere să fie călugărit => fratele Paisie
o Dovedește încă o dată dezumanizarea sa prin amenințarea fiului său cu moarte
o Profilul psihologic al tiranului medieval, dorind controlul absolut și fiind caracterizat de cruzime.