Flori de mucigai Flashcards
Introducere Flori de mucigai
Introducere:
- TA este poetul modernist interbelic cu o operă remarcabilă
- valoarea poeziei argheziene
o capacitatea ei de a sugera printr-un vocabular „nu neapărat nobil” o serie de idei „înalte”
o alcătuiesc un univers liric cu adevărat unic.
R1 Flori de mucigai TA
- TA - considerat a fi unul dintre marii poeți români, alături de Eminescu
o Datorită operei sale originale, ce a influențat lirica epocii
o depășind eminescianismul la care se raportau aproape toți creatorii vremii - Numele său = pseudonim literar
o derivat din denumirea latinească a râului „Argeș”
o sugerând astfel valoarea identitară a operelor sale - valorifică în opera sa experiența personală
o experiența de la mănăstirea Cernica = sursă de inspirație pentru psalmii moderni, în care
sunt exprimate trăirile lui sufletești,
autorul oscilând între credință și tăgadă,
exprimând astfel revolta omului modern.
o experiența carcerală = perioada de detenție (1918-1919) de la închisoarea Văcărești, unde fusese închis din motive politice.
Experiența carcerală este dezvoltată în cadrul volumului „Flori de mucigai”, apărut în 1931
R1 Flori de mucigai Modernism Publicare+Teorie
- Poezia care deschide volumul având același nume și aparținând direcției culturale moderniste, Tudor Arghezi ilustrând un modernism eclectic, clasicizant
- Modernism
o 1919, sub conducerea lui Eugen Lovinescu->organ de presă revista „Sburătorul”
o Scopul = sincronizarea literaturii române cu cea europeană
o EL -> teoria sincronismului în lucrările sale: „Istoria civilizației moderne” și „Istoria literaturii române contemporane”
o Literatura română -> raportare la spiritul veacului-> elemente de noutate din literatura contemporană
o Principiul de bază = principiul imitației, ce prevedea preluarea și raportarea la modelele unor scriitori de renume
R1 Flori de mucigai demonstratie modernism
- Modernismul poeziei lui Arghezi = explorarea limitelor limbajului poetic, el fiind primul poet din literatura română ce valorifică estetica urâtului
o prevede utilizarea unor cuvinte urâte, aparent lipsite de valoare lirică și considerate a sfida bunul simț
o scopul = evidențierea capacității limbajului poetic de a transforma urâtul în frumos: „am luat cuvinte puturoase și le-am excitat aroma”.
o arta presupune în viziunea argheziană găsirea frumuseții și a esențelor în spatele cuvintelor banale - Modernismul operei -> explorarea de către aceasta a orizonturilor interioare
o exprimând condiția omului-creator, ce devine un captiv al artei,
o arta = cale de salvare din infernul interior
o discursul liric -> marcat de subiectivitate,
prezența pronumelor și a verbelor la persoana I
conferind operei forma unei confesiuni lirice
ea exprimând viziunea proprie a eului liric.
R2 Flori de mucigai titlu
o se validează stilistic drept un oximoron
termenul „flori”, ce este un simbol al frumuseții și al naturii
termenul „mucigai”, simbol al urâtului, al întunericului
o amintește de volumul lui Baudelaire, „Florile răului”, de la care Arghezi împrumută conceptul de estetica urâtului
o devine o metaforă oximoronică a creației -> definiție a poeziei Argheziene = o formă de a transforma urâtul în frumos
o definiție a creației - completată de legătura dintre titlu și versul din prima strofă a poeziei: „Sunt stihuri fără an”
metaforă ce sugerează puterea artei de a sfida cronologia, depășind dimensiunea limitată a timpului
R2 Flori de mucigai prozodie
o metrica variabilă a versurilor, inegalitatea lor datorându-se folosirii tehnicii moderne a ingambamentului
ideile poetice fiind continuate în mai multe versuri consecutive
textul căpătând astfel fluiditate și armonie interioară: „Nici de taurul, nici de leul, nici de vulturul/ Care au lucrat împrejurul/ Lui Luca, Marcu și Ioan”
Forma modernă reprezintă astfel o eliberare de regulile clasice
o perturbarea topică din versul „Sau nu o mai am cunoscut”, ea fiind o altă constantă a poeziei moderne
o structura inegală a poeziei, cele două strofe corespunzând celor două secvențe ale operei
Prima dintre ele este una polimorfă și conturează mediul ostil, evocând atmosfera carcerală și având la bază experiența personală a autorului
A doua strofă este un catren, ea conturând spațiul libertății prin prezența antitezei dintre înăuntru și afară
• libertatea nefiind însă una deplină
• autorul rămânând un captiv al trudei de a scrie, fără de care nu poate trăi în ciuda efortului pe care îl presupune
R3 Flori de mucigai Tema+Ideea 1
- Tema = creația -> textul fiind o artă poetică modernă ce are rolul de a exprima viziunea autorului despre rolul artei și rolul artistului
- Ideea 1 = rolul artei în viziunea argheziană
o Conceptului de estetica urâtului, arta fiind văzută de autor ca având puterea de a transforma ceea ce este urât în frumos
o puterea de a sfida cronologia prin valoarea ei, depășind spațiul limitat al autorului: „Sunt stihuri fără an”
o este văzută și ca un proces dificil, presupunând un efort dus chiar la pragul de sacrificiu
arta fiind esențială poetului
căpătând forma unei captivități căreia îi sunt dedicate toate puterile artistului: „Și mă durea mâna ca o ghiară”, durerea reprezentând aici o formă de degradare ca urmare a sacrificiului făcut
o pierderea de către poet a harului divin, considerându-se „cu puterile neajutate”
actul creației -> necesită ajutorul divinității
insistența autorului de a scrie fără el => creația = un imperativ al ființei
R3 Flori de mucigai Tema+Ideea 2
- Tema = creația -> textul fiind o artă poetică modernă ce are rolul de a exprima viziunea autorului despre rolul artei și rolul artistului
- Ideea 2 = conturarea rolului artistului în viziunea argheziană prin prezentarea condiției poetului
o incipitul poeziei -> mediul ostil în care acesta este nevoit să activeze „le-am scris cu unghia pe tencuială”
lexemul „unghia” = instrument de scris neconvențional, ce simbolizează forța care guvernează actul creației
Imaginea spațiului închis -> atmosferă carcerală, este completată de lexemele „întuneric” și „singurătate
o Enumerația „nici de taurul, nici de leul, nici de vulturul”
desemnează secundanții celor trei evangheliști numiți mai jos
simboluri iconografice
• Taurul simbolizează forța credinței
• leul simbolizează urmarea credinței adevărate
• vulturul simbolizează aspirația către înalt
Recurența adverbului negativ „nici” arată încă o dată absența acestor simboluri și deci a harului divin, izolând eul liric în singurătate.
o Lexemele din câmpul semantic al privațiunii întăresc atmosfera carcerală
experiența detenției fiind văzută ca o anticameră a morții spiritului uman
termenul „de groapă” simbolizând taina morții
substantivele „sete” și „foame” indică instinctualitatea, omenescul.
Lexemul „scrum” completează această viziune, subliniind motivul vremelniciei.
o „Unghia îngerească” reprezintă o metaforă pentru inspirația poetică de natură divină, pierderea acesteia fiind indicată de verbul „s-a tocit”.
o poetul se regăsește într-o criză existențială, pierzând inspirația divină, ostilitatea mediului făcând imposibilă recuperarea ei
o criză are drept efect necesitatea unui compromis
exprimat prin verbul „m-am silit”.
o Sintagma-simbol „unghiile de la mâna stângă” indică
pactul faustic, fiind un simbol al direcției infernului
optarea spre un alt mod de a scrie
• mâna dreaptă fiind corespondenta frumosului în timp ce
• mâna stângă indică urâtul = estetica urâtului - Textul conturează astfel condiția poetului
o pierderea inspirației divine generând suferință, frământări
o arta devenind în sine o formă de captivitate, poetul neputând să renunțe la ea în ciuda durerii pe care o cauzează
o acesta trebuind să fie capabil de sacrificiu și de compromis.
Concluzie Flori de mucigai
Concluzie
- poezia „Flori de mucigai” este o artă poetică modernă
- emblematică pentru conceptul de estetica urâtului abordat de Tudor Arghezi în opera sa
