Sist. respirator Flashcards

1
Q

alcatuire

A
  1. caile resp:
    - cav nazala
    - faringe
    - laringe
    - trahee
    - bronhii
  2. plamanii
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
2
Q

cav nazala

A

2 spatii simetrice - fose nazale

loc: sub baza craniului (neurocraniului) si deasupra cav bucale

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
3
Q

faringe

A

raspantie intre calea resp si cea dig

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
4
Q

laringe

A

dubla funct:

  • resp
  • fonatorie, prin corzile vocale
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
5
Q

trahee

A

forma de tub
continua laringele
lung de 10-12 cm

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
6
Q

bronhiii

A

la niv vert T4, traheea se imparte in 2 bronhii - pat in plamani prin hil
se ramif intrapulmonar -> arborele bronsic

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
7
Q

plamanii

A

princ org ale resp
loc in cav toracica
cap totala de 5000 ml cu variatii individuale
fiecare e invelit de o seroasa=pleura cu 2 foite:
- foita parietala - captuseste peretii toracelui
- foita viscerala - acopera plamanii
- intre cele 2 foite exista o cav virtuala=cav pleurala - lama fina de lichid pleural

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
8
Q

arborele bronsic

A

bronhia princ - bronhii - bronhiole
ultimele ramificatii sunt bronhiolele resp - pleaca ductele alveolare - se termina prin saculetii alveolari
peretii saculetilor alveolari - compartimentati in alveole pulmonare
bronhiolele resp cu format deriv din ele - ducte, saci, alveole - for acinii pulm = unitatea morfo-funct a plamanului
in jurul alveolelor - retea bogata de capilare, care cu peretii alveolelor for membr alveolo-capilara/ resp - au loc schimburile de gaze dintre alveole si sange

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
9
Q

resp

A

schimbul de O2 si CO2 dintre org si mediu
funct, prez:
1. ventilatia pulm - dep aerului in ambele sensuri, intre alveole si mediu
2. difuz O2 si CO2 ntre alveole si sange
3. transp O2 si CO2 prin sange si lichidele org catre si de la cel
4. reglarea ventilatiei

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
10
Q

ventilatia pulm

A

circ alternativa a aerului se real ca urmare a variatiilor ciclice ale vol cutiei toracice, urmate, in acelasi sens de cele ale plamanilor, solidarizati cu ea prin pleura
variatiile ciclice ale vol ap toraco-pulm se real prin 2 misc de sens opus:
- misc inspiratorie
- misc expiratorie

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
11
Q

variatia dim plamanilor

A

prin distensie si retractie, in 2 moduri:

  1. prin misc de ridicare si coborare ale diafragmului - alungesc/scurteaza cav toracica
  2. ridicarea si coborarea coastelor - cr si descresterea diametrului anteropost al cav toracice
    - resp normala, de repaos - aproape in intregime prin misc 1
    - in inspiratie, contractia diafragmei trage in jos fata bazaa a plamanilor
    - in expiratie, diafragma se relax, iar retractia elastica a plamanilor, a peretelui toracic si a struct abd, comprima plamanii
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
12
Q
  1. ridicarea grilajului costal
A

in repaos e coborat, permitand sternului sa se apropie de col vert
cand se ridica, proiecteaza inainte sternul, se indeparteaza de col vert -> diam antero-post cr cu 20% in inspiratie fata de exp
- m care det ridicarea grilajului costal=muschi inspiratori, in special cei ai gatului
- m care det coborarea=muschi exp, de ex drept abd

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
13
Q

presiunea pleurala

A

pres din spatiul dintre pleura viscerala si cea parietala
normal, exista o suctiune permanenta a lichidului din ac spatiu -> pres neg, mai mica decat cea atmosferica
variaza cu fazele resp

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
14
Q

pres alveolara

A

pres din alveole
in repaos, glota e deschisa si aerul nu circula intre plamani si atmosfera - pres in orice p al sist resp=cu cea atmosf=0 cmH2O
pt ca aerul sa pat in plamani, pres din alveole trebuie sa scada sub cea atmosf, dev -1 cmH2O
- ac pres usor neg e suf ca in cele 2s nec inspiratiei, in plamani sa patrunda aprox 500 ml aer
in exp, pres alveolara creste la +1 cmH2O, ceea ce forteaza 500 ml de aer sa iasa din plamani, in cele 2-3s nec exp

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
15
Q

fortele elastice pulm

A

de recul
stau la baza realiz exp si sunt de 2 tipuri:
1. f elastice ale tesutului pulm insusi
2. f f elastice prod de tens superf a lichidului tensioactiv care captuseste la int peretii alveolelor (surfactant) si alte spatii aeriene pulm
- pt ca supraf int a aleveolelor e captusita de un strat subtire din ac lichid si in alveole exista aer, apar fore de tens sup
- pt ca ac fen e prez in toate spatiile aeriene pulm -> ef e o forta rezultanta a intregului plaman=forta de tens sup, care se adauga elasticitatii tesutului pulm, fav exp

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
16
Q

spirometrie

A

de la spirometru

inreg vol aerului dep de la int si ext plamanilor

17
Q

vol pulm

A
4 vol
adunate dau vol max pe care il poate atinge expansiunea pulm
V curent VC
V insp de rez VIR
V exp de rez VER
V rezidual VR
18
Q

VC

A

500 ml

V de aer inspirat si exp in timpul resp normale

19
Q

VIR

A

1500 ml

V sup care poate fi insp peste VC

20
Q

VER

A

1500 ml

V sup care poate fi exp printr-o exp fortata, dupa ce a fost exp VC

21
Q

VR

A

1500 ml
V de aer care ramane in plamani si dupa o exp fortata
nu se masoara spirometric
el si cap care il includ necesita met speciale

22
Q

cap pulm

A
sme de 2/ mai multe V pulm
4 cap :
cap insp
cap rez funct
cap vitala
cap pulm totala
23
Q

cap insp

A

2000 ml
VC+VIR
cant de aer pe care o pers o poate resp, pornind de la niv exp normal pana la distensia max a plamanilor

24
Q

cap rez funct

A

3000 ml
VER+VR
cant de aer care ramane in plamani la sf unei exp normale

25
Q

cap vitala

A

3500 ml
VC+VIR+VC
vol max de aer pe care o pers il poate scoate din plamani dupa o insp max

26
Q

cap pulm totala

A

5000 ml
cap vit+VR
vol max pana la care pot fi expansionati plamanii prin ef inspirator max

27
Q

minut vol resp

A

debit resp
cant totala de aer dep in arborele resp in fiecare minut
produsul dintre VC=500ml si frecv resp=18 resp/min = 9 l/min
in cond fiziologice si patologice, val se pot modif f mult

28
Q

ventilatia alveolara

A

vol de aer care ajunge in zona alveolara in fiecare min si part la schimburile de gaze resp
val sa medie=4,5-5 l/min -> doar o parte din min vol resp
restul=ventilatia spatiului mort - aer care umple caile aeriene pana la bronhiile terminale si nu participa la schimburile de gaze
unul din fact care det pres partiale ale O2 si CO2 in alveole

29
Q

difuziunea

A

O2 din alveole in sange si CO2 invers
nec prez unei dif de pres
sens: pres mare -> pres mica

30
Q

fact care det conc gazelor in aerul alveolar

A
  1. aerul alveolar este partial inloc cu aer atmosferic
  2. din aerul alveolar este extras O2 si acesta primeste CO2 permanent din sangele pulm
  3. aerul atmosferic uscat este umezit inainte de a ajunge la alveole
    - aerisirea lenta la niv alveolar e imp pt prev schimbarilor bruste ale conc sang a gazelor
31
Q

membr alveolo-capilara

A
resp
1. endoteliu capilar
2. interstitiu pulm
3. epiteliu alveolar
4. surfactant - lichid tensioactiv
grosime = 0,6 microni
sup tot = 50-100 m2
32
Q

fact care infl rata dif gazelor prin membr resp

A
  1. prep partiala a gazului in alveole
  2. pres partiala a gazului in cap pulm
  3. coef de dif al gazului - specif pt fiecare mol
  4. dim membr resp - invers prop cu grosimea si dir prop cu sup
33
Q

dif O2

A

aerul alveolar=100 mmHg -> sange cap pulm=40 mmHg (la intrare)
gradient de pres = 60 mmHg
- dupa ce traverseaza membr resp, mol de O2 se dizolva in plasma -> cr pres partiale a O2 in plasma
- difuzeaza in hematii - se comb cu hemoglobina
0,25 s - egalarea pres partiale alveolara si sangvina
0,75 s - timpul petrecut de hematie in cap pulm
0,50 s - margine de siguranta - asigura o preluare adecvata a O2 in timpul unor perioade de stres: ef fiz, exp la altitudini mari

34
Q

dif CO2

A

sange din cap pulm=46 mmHg -> alveole 40 mmHg
gradient de pres = 6 mmHg -> desi e doar 1/10 din cel al O2, CO2 dif de 20 de ori mai repede pt ca e de 25 de ori mai solubil in lichidele org decat O2
0,25 s - egalarea pres partiale alveolare si si sangv

35
Q

transportul O2

A

din plasma dif in eritrocite - se comb reversibil cu ionii de Fe din struct hemoglobinei, transf dezoxihemoglobina in oxihemoglobina
- fiecare gram de hemoglobina se poate comb cu max 1,34 ml O2
- normal, 12-15 g hemoglobina/ dl sange
- sangele arterial transp 20 ml O2/dl din care:
98,5% - transp de hemoglobina = 19,7 ml O2
1,5% - dizolvat in plasma = 0,3 ml O2
- fiecare molecula de hemoblobina se poate comb cu max 4 molecule de O2 -> sat hemoglobinei cu O2 = 100%

36
Q

cant de O2 care se comb cu hemoglobina dep de

A

pres partiala a O2 plasmatic
ph plasmatic
temp
sc ph plasmatic si cresterea temp det sc cap hemoglobinei de a lega O2 si astfel e cedat tesuturilor
altfel, scaderea temp det cresterea cap hemoglobinei de a lega O2

37
Q

niv tisular

A

pres partala O2=40 mmHg -> va difuza din plasma in interstitii si de aici in cel
are loc scaderea rapida a pres partiale a O2 plasmatic-> disocierea oxihemoglobinei -> hemoglobina ramane sat in prop de 50-70%
100 ml sange elibereaza in repaos 7 ml O2 = coef de ut a O2
la ef fiz, cr la 12%
prin cedarea O2 la tesuturi, o parte din oxihemoglob dev hemoglob redusa-imprima cul rosie violacee caract sangelui venos

38
Q

transportul CO2

A

rez final al proc ox tisulare
dif din cel in capilare -> cr pres partiale a sangelui venos cu 5-6 mmHg fata de sangele arterial
CO2 este transp sub mai multe forme:
1. diz fiz in plasma - 5%
2. carbaminohemoglobina - comb Co2 cu gr NH2 terminale din lanturile prot ale hemoglob - 5%
3. bicarbonat plasmatic, obt prin fen de membr Hamburger, fen migrarii Cl la niv eritrocitelor - 90%

39
Q

reglarea ventilatiei

A

centrii nerv din bulb si punte
pe baza stim primiti de la chemorecept de la niv ac format nerv / al unor vase de sange
la niv bulbului carotic, inervat de nervul 9 - chemoreceptori - detecteaza conc sangelui in O2 si CO2, transmit info la bulb si punte