Brainscape's Knowledge GenomeTM


Top Flashcards (Certified)
All Flashcards

Anatomie > Sist. digestiv > Flashcards

Sist. digestiv Flashcards

1
Q

sist dig

A

alc din org la niv carora se real dig alim, transf lor in prod absorbabili si elim resturilor neabsorb
tub dig si gl anexe

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
2
Q

cav buc

A 
palat dur - ant
palat moale - post
lueta
frenul buzei sup si lingual
3 molari, 2 promolari, 1 canin, 2 incisivi = 32 dinti total
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
3
Q

stomac

A

loc in cav abd in partea stanga
2 curburi, mica si mare
4 reg, primele 2 verticale, ultimile 2 orizontale
fund/ fornix - prez deasupra orif cardia
corp
antru piloric
canal piloric - se ter cu sfincterul piloric
peretele are 4 tunici:
ext - adventice - vascularizata
musc - net - 3 str de la ext spre int - m long, m circ, m oblic
submucoasa
mucoasa -prez plici/ pliuri, in reg antrala sunt paralele - maresc sup - cont gl gastrice oxintice si pilorice

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
4
Q

intestin subtire

A

de la sfincterul piloric pana la valvula ileo-cecala
3 port: duoden -fix, forma de potcoava, se afla capul pancreasului, in duoden se deschid canalul pancreatic sec - Sanctorini, sup de sfincterul Oddi si canalul princ Virsung si canalul Coledoc la niv sfincterului Oddi, inf de accesor
jejun
canalul coledoc=canalul colecist+canalul hepatocolector
ileon - astea 2 sunt lungi, mobile si sustinute de mezenter
- trecerea dintre d si j se face prin flexura duodeno-jejunala
peretele intestinului subtire are 4 tunici, cea mai prof e t mucoasa - sup mare dat denivelarilor, vilozitatilor si criptelor intestinale

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
5
Q

vilozitatile intestinale

A

epiteliu - enterocite ce au microvili si cel muc
retea capilara
vas chilifer central limfatic
la baza: arteriola, venula, vas limfatic

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
6
Q

tub dig

A

cav buc
faringe - nazo, oro, laringofaringe; viscer cu m striati, inervat de fibre mot ale nervilor 9 si 10
esofag - m netezi long si circ, inerv de fibrele visceromot ale nervului 10
stomac
intestin subtire
intestin gros

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
7
Q

intestin gros

A

de la valvula ileo-cecala, sup asezata fata de ileon, la anus
3 seg
cec - sub niv valvulei i-c, in stanga lui e apendicele vermiform - impreuna sunt loc in dr
colon - 4 parti: ascendent, transvers, descendent, sigmoid
- e ment de mezocolon
- intre transvers si desc e flexura colica stanga
- prez haustre si tenii-benzi musc
- apendice epiploice, adipoase
- tunica musc are fibre long si circ
rect - se ter cu anusul - sfincter anal int neted si sfincter ext striat

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
8
Q

gl anexe

A

salivare - submandibulare, sublinguale, parotide
ficat
pancreas - cap, corp, coada

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
9
Q

tub dig rol

A

aprtul continuu de apa, electroliti si subst nutritive prin

  1. dep alimentelor
  2. secr sucurilor dig si dig alim
  3. absortia prod de dig, a apei si electrolitilor
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
10
Q

dig bucala

A

activ mot : masticatie, timpul bucal al deglutitiei

urmarea transf de aici, alim sunt omogenizate, imbibate cu mucus si for bolul alim

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
11
Q

masticatia

A

act reflex involuntar, dar se poate desf si vol
coordonat de centrii nervosi din tr cerebral
rol:
-fragmentarea alim, facilitand deglutitia si cresterea sup de contact dintre alim si enzimele dig
-formarea, lubrifierea si inmuierea bolului alim
-asig contactului cu receptorii gust si elib subst odorante care vor stimula recept olfactivi, initiind dig gastrica

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
12
Q

comp salivei

A

800-1500 ml saliva zilnic
99,5% apa
0,5% reziduu uscat - subst anorg 0,2% si subst org 0,3%
s an: Na, K, Cl, HCO3, HPO3, Mg, Ca - conc mai mica ca in plasma, excepti face K
s org: amilaza salivara, mucina lizozimul

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
13
Q

funct salivei

A
  1. protectia muscoasei bucale - racirea alim fierbinti, diluarea HCl/ bilei care ar recurgita in cav buc, indep unor bacterii
  2. digestiv - incepe dig amidonului, a amilaza prod dig chim a amidonului prep, care e hidrolizat in trepte pana la maltoza
    - ac enzima e inactivata de phul intragastric scazut
  3. inlesneste masticatia, lubrifiaza alimentele, usureaza deglutitia, umecteaza mucoasa bucala fav vorbirea
  4. excretia unor subst endogene - uree, creatina, acid uric si exogene - metale grele/ agenti patogeni si rol bactericid prin lizozim
  5. elab senz gustative prin diz subst cu gust specif pe sup receptiva a an gust
  6. rol in echilibrul hidroelectrolitic
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
14
Q

deglutitia

A

tot activ mot care asig transp bolului alim din cav buc in stomac
act refl, desf in 3 timpi: bucal, faringian, esofagian

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
15
Q

timpul bucal

A

voluntar
cand alim sunt gata pentru a fi inghitite, sunt impinse voluntar in faringe
proc degl dev un act automat si nu mai poate fi oprit

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
16
Q

timpul faringian

A

bolul stim ariile recept de la intrarea in faringe
impulsurile de aici ajung la tr cerebral si initiaza contr faringiene automate, care prev pat alim in trahee, el dep spre esofag
1-2 sec
etapele succesive ale deglutitiei sunt controlate automat de centrul deglutitiei - inhiba specific centrul resp bulbar, oprind resp in orice p al ciclului resp

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
17
Q

timpul esofagian

A

transporta alim din faringe in stomac, prin miscari specif
perisaltism primar - dec de deglutitie, cand alim trec din faringe in esofag, coordonat vagal
perisaltism secundar - dat prez aiim in esofag si continua pana cand sunt propulsate in stomac, coordonat de sist nervos enteric al esofagului
pe masura ce perisaltismul se dep spre stomac, o unda de relax, trans prin neur mienterici inhibitori preceda cont
- intreg stomacul si o parte din duoden se relaxeaza cand aceasta aj la niv esofagului inf, preg cav pt primirea alim
deasupra jonct cu stomacul , musc circ a esofagului e ingrosata pe o port de 2-5 cm, funct ca un sfincter=cardia cu contract tonica, destins prin relaxare receptiva
- contract contr la prev refluxului gastro-esofagian

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
18
Q

dig gastrica

A

alim sufera consecinta activ motorii secretorii ale stom, ce duc la transf bolului alim in chim gastric, pasta omogena
se abs subst sol in lipide, etanol, apa si in cant f mici Na, K, aminoacizi, glucoza

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
19
Q

motilitatea gastrica

A

stocarea alim ca ur a relax receptive
amestecul alim cu secretiile gastrice
evacuarea cont gastric in duoden

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
20
Q

perisaltismul

A

initiat la granita dintre fundul si corpul gastric
se dep caudal
det propulsia alim catre pilor
forta contr peri e controlata de acetil colina si gastrina

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
21
Q

retropulsia

A

miscarile de dute vino ale chimului
det de prop put a cont gastric catre sfincterul piloric inchis
rol in amestecul alim cu secretiile gastrice

22
Q

secretia gastrica

A 
2l/zi
lichid incolor
ph 1-2,5 adulti
apa 99%
reziduu uscat 0,6 anorg si 0,4 org
23
Q

cel secr gastrice

A

gl gastrice din mucoasa gastrica

24
Q

gl oxintice

A 
la niv fundului si corpului gastric
HCl
factor intrinsec - glicoprot nec pt abs ileala intest a B12
pepsinogen
mucus
25
gl pilorice
reg antrala si pilorica cont cel G - gastrina cel mucoase - mucus
26
subst anorg
caract sucului gastric 1-5 meq/h HCl liber sau legat de prot dig prot ph optim pt act pepsinei activ pepsinogen transf Fe2 neabs la Fe3 abs opreste proliferarea unor bacterii patogene - bacteriostatic stim de acetilcolina, secretina si gastrina inhibat de somatostatina, elib de neur ai sist nerv enteric
27
subst org
enzime - pepsinogen, labferment, gelatinaza - hidrolizeaza gelatina, lipaza gastrica - enz lipolitica, activ slaba, hidrolizeaza doar lipidele sub forma de emulsie - > acizi grasi si glicerol mucus - glicoprot secr de cel muc, prot mec si chim muc gastr de HCl si pepsina
28
secr de pepsinogen
pespsina - enz proteolitica, forma activ a pepsinogenului activa in mediu acid - ph 1,8-3,5 initiaza proc de dig a prot pepsinogenul e activ de HCl/ pepsina ant for pepsina scindeaza prot car vor forma aminoacizi
29
labfermentul
secretat doar la suugari, coaguleaza laptele | sub act sa si in prez Ca2+, cazeinogenul sol - paracazeinat de Ca insol
30
contr de amestec
contr seg | frag chimul de 8-12 ori/min, det amestecarea propulsiva a alim cu secr
31
misc de prop
chimul e prop de undele perisaltice apar in orice parte a int sub se dep in dir anala cu v=0,5/2 cm/s, mai rapid in int prox si mai lent in cel term timpul nec pt a trece de la pilor la valva ileocecala e de 3-5 ore
32
pancreasul
cel endocrine exocrine - org in acni, prod 4 tipuri de enz: petidaze, lipaze, amilaze, nucleaze, rasp de dig prot, lipidelor, glucidelor si ac nucleici ductale - 1200-1500 ml/zi suc pancreatic ce cont o cant mare de HCO3 ce neutr aciditatea gastrica si regl ph in int sup
33
comp secr pancr
electroliti - Na si K ac conc ca in plasma, HCO3 in cant mai mare, secr asig de cel ductale enzime - amilaze - a amilaza pancreatica se secr in forma activa, hidroliz glicogen, amidon si alte glucide cu exceptia celulozei la dizaharide - lipaze - lipaza, colesterol lipaza, fosfolipaza - secr in forma activa, enz care hidrolizeaza esteri insol in apa nec prez sarurilor biliare - proteaze - tripsina si chemotripsina sunt secr in forma inactiva de tripsinogen si chemotripsinogen trpsinogenul -> tripsina = enterokinaza/ tripsina ant for-autocataliza chimotripsinogen -> chimotripsina = tripsina - inhibitorul tripsinei - secr in acelasi timp si de aceleasi cel ca proenzimele=forma inactiva a enzimelor, prot pancr de autodig
34
bila
dig si abs lipidelor excr unor subst insol in apa ca bilirubina si colesterolul for de hepatocite si cel ductale-marginesc ductele biliare 250-1100 ml/zi secr cont si dep in vezica bil in per interdig se elib in duoden in per dig, dupa ce chimul a dec secr de colecistokinina-relaxarea sfincterului Oddi si contr vezicii bil
35
comp bilei
1. ac biliari - sintetiz in hepatocite din colesterol prin combinarea cu unii aminoacizi si cu Na -> sarurile biliare secr activ in canaliculele biliare; nefiind liposol raman la niv intest pana ajung la ileon unde se reabs activ 2. pigm bil - bilirubina si biliverdina - met ai hemoglobinei, ajunsi in hepatocite sunt excretati biliar si conf bilei cul galbena 3. lecitina 4. colesterol 5. electroliti
36
ficatul fig
loc in hipocondrul drept, sub diafragma lobulul prez: - hepatocite disp in cord radiare - canalicule biliare - prmesc bila secr de hepatocite, real funct dig - capilare sinusoide - schimb de subst cu hepatocitele, real funct met, se deschid in vena centrolobulara primesc sange arterial din ramuri ale art hepatice si sange venos din ramuri ale venei porte vasc e dubla - nutritiva si funct
37
circuitul enterohepatic
recirc celi mai mari parti a sarurilor biliate din int subt prin vena porta inapoi la ficat sarurile biliare au 2 roluri imp: 1. emulsionarea lip din alim a caror tens sup o reduc, permitand frag alim si facilitand act lipazei pancr 2. abs din tractul intest a acizilor grasi, monogliceridelor, colesterolului si a altor lipide prin for unor micelii complexe=chiliomicroni - in lipsa sarurilor biliare, se pierd prin mat fecale 40% din lipidele ingerate alte rolurii: stim motilitatea intest, bacteriostatic
38
evacuarea bilei
consecinta contr musc vert in paralel cu relaxarea sfincterului Oddi, ce se real prin mec nerv si umorale mec nerv - stim vagala, det contr musc veziculare si relax sfincteriana; stim simpatica e antagonica mec umoral - secretia de colecistokinina, hor elib din cel muc duodenale la pat in duoden a prod dig lipidelor
39
secr intest subtire
1. mucus - prot muc intest de HCl; secr de gl Bruner din duoden si de cel speciale loc in ep intest si in criptele Lieberkuhn 2. enzime - pot avea margini in perii, asoc cu microvilii cel ep intest, nesecretate in lumenul intest: peptidaze, dizaharidaze-maltaza, izomaltaza, zaharaza si lactaza, lipaza - isi au rolul in abs intest 3. apa si electroliti - de cel epiteliale intest
40
act enz dig
desc subst din comp alim in prod absorbanili=nutrimente/ princ alim pepsina (stomac)- prot 20-30%- aminoacizi si peptide tripsina, chimotripsina (pancreas)- prot nedig in stomac si peptide - tripeptide, dipeptide, aminoacizi bila - nu are enz - lipide - lipide emulsionate intestin: - peptidaze- tri, dipeptide - aminoacizi - lipaza - lipide emulsionate - ac grasi si glicerol - dizaharidaze - dizaharide - monozaharide (glucoza, fructoza, galactoza)
41
abs intest sub
prod trec catre sange si limfa, fav pt ca: - sup mare de contact, dat struct muc int - dist pe care mol o au de parcurs e mica, grosimea peretelui e min la ac niv - retea vasc bogata la niv vilozitatilor, cant de sange poate creste printr-un mec reflex - misc contractile ale viloz inlesnec tranz subst
42
glucide
250-800 g/zi = 50-60% din dieta dizaharide: sucroza+lactoza polizaharidul: amidon celuloza nu poate fi dig pt ca nu sunt enz specif glucoza si galactoza se abs prin transport activ Na dep fructoza 0 difuz facilitata - dupa abs in enterocite, monozah sunt transp prin membr bazo-lat prin dif facilitata, apoi dif din interstitiu in cap din viloz intest
43
proteine
0,5-0,7 g/kg corp/ zi pt abs, prot ->oligopeptide si aminoacizi di, tri si aminoacizi se transp prin mec activ Na dep toata cant de prot din intest e abs, prot din scaun prov din detrisururi cel/ bacterii din colon micelii complexe = saruri biliare, colesterol, lecitina, ac grasi, monogliceride, vit liposol
44
lipide
25-160 g/zi se abs prin dif pasiva, pt aceasta ele trebuie hidrolizate in prez sarurilor biliare inainte de dig, trebuie emulsionate - pic cu diam sub 1 micron in prez sarurilor biliare si a lecitinei trigliceridele, fosfolipidele si colesterolul se comb cu prot din epiteliul cel intest=chiliomicroni, forma sub care trec in chiliferul central aminoacizii si monozah aj prin vena porta la ficat, lipidele trec in circ limfatica
45
apa si electrolitii
apa - pasiv, izosmotic, consecinta a grad osmotic creat prin abs electrolitilor si a subst nutritive Na- activ, Cl il urmeaza pasiv
46
vitaminele si mineralele
vit liposol A, D, E, K - intra in alc miceliilor si seabs cu cel lip in intest prox vit hidrosol - transp facilitat, tr activ Na dep in intest prox Ca- transportor legat de membr cel si activ de vit D Fe - jejun si ileon, vit C stim abs, Fe2 se abs mai usor ca Fe3
47
rol colon
abs apei si a electrolitilor - jum prox dep materiilor fecale - jum dist dat lor misc sunt lente
48
motilitatea intest gros
1. misc de amestec-haustratii = contr ale musc circ si long a col, ce det proiectia in afara a zonelor nestim ale peretelui colic sub forma unor saci-haustre - se dep lent, dir anala, in timpul per de contr - cont colic e impins prog spre col sigmoid - 80-200 ml chim din 1500 ml se pierd prin fecale 2. misc propulsive/ in masa - propulsia rez prin contr haustrale in dir anala+misc in masa - apar de cateva ori pe zi, cele mai nr dureaza aprox 15 min in prima ora de la micul dej si rep un tip de perisaltism modif
49
abs la niv col
apa - max 2-3 l/zi Na si Cl neabs in intest subt K e secretat de col proc sunt controlate de aldosteron
50
defecatia
elim mat fec din intest misc in masa prop fec in rect, initiind dorinta de defecatie contr musc net a col dist si a rectului, prop fecalele in c anal relax sfincterelor anale int si ext, cel ext avand fibre musc striate, sub control vol

Anatomie (15 decks)

Brainscape helps you reach your goals faster, through stronger study habits.
© 2025 Bold Learning Solutions. Terms and Conditions