Brainscape's Knowledge GenomeTM

Browse over 1 million classes created by top students, professors, publishers, and experts.


See full index

Anatomie > Sist. digestiv > Flashcards

Sist. digestiv Flashcards

1
Q

sist dig

A

alc din org la niv carora se real dig alim, transf lor in prod absorbabili si elim resturilor neabsorb
tub dig si gl anexe

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
2
Q

cav buc

A 
palat dur - ant
palat moale - post
lueta
frenul buzei sup si lingual
3 molari, 2 promolari, 1 canin, 2 incisivi = 32 dinti total
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
3
Q

stomac

A

loc in cav abd in partea stanga
2 curburi, mica si mare
4 reg, primele 2 verticale, ultimile 2 orizontale
fund/ fornix - prez deasupra orif cardia
corp
antru piloric
canal piloric - se ter cu sfincterul piloric
peretele are 4 tunici:
ext - adventice - vascularizata
musc - net - 3 str de la ext spre int - m long, m circ, m oblic
submucoasa
mucoasa -prez plici/ pliuri, in reg antrala sunt paralele - maresc sup - cont gl gastrice oxintice si pilorice

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
4
Q

intestin subtire

A

de la sfincterul piloric pana la valvula ileo-cecala
3 port: duoden -fix, forma de potcoava, se afla capul pancreasului, in duoden se deschid canalul pancreatic sec - Sanctorini, sup de sfincterul Oddi si canalul princ Virsung si canalul Coledoc la niv sfincterului Oddi, inf de accesor
jejun
canalul coledoc=canalul colecist+canalul hepatocolector
ileon - astea 2 sunt lungi, mobile si sustinute de mezenter
- trecerea dintre d si j se face prin flexura duodeno-jejunala
peretele intestinului subtire are 4 tunici, cea mai prof e t mucoasa - sup mare dat denivelarilor, vilozitatilor si criptelor intestinale

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
5
Q

vilozitatile intestinale

A

epiteliu - enterocite ce au microvili si cel muc
retea capilara
vas chilifer central limfatic
la baza: arteriola, venula, vas limfatic

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
6
Q

tub dig

A

cav buc
faringe - nazo, oro, laringofaringe; viscer cu m striati, inervat de fibre mot ale nervilor 9 si 10
esofag - m netezi long si circ, inerv de fibrele visceromot ale nervului 10
stomac
intestin subtire
intestin gros

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
7
Q

intestin gros

A

de la valvula ileo-cecala, sup asezata fata de ileon, la anus
3 seg
cec - sub niv valvulei i-c, in stanga lui e apendicele vermiform - impreuna sunt loc in dr
colon - 4 parti: ascendent, transvers, descendent, sigmoid
- e ment de mezocolon
- intre transvers si desc e flexura colica stanga
- prez haustre si tenii-benzi musc
- apendice epiploice, adipoase
- tunica musc are fibre long si circ
rect - se ter cu anusul - sfincter anal int neted si sfincter ext striat

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
8
Q

gl anexe

A

salivare - submandibulare, sublinguale, parotide
ficat
pancreas - cap, corp, coada

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
9
Q

tub dig rol

A

aprtul continuu de apa, electroliti si subst nutritive prin

  1. dep alimentelor
  2. secr sucurilor dig si dig alim
  3. absortia prod de dig, a apei si electrolitilor
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
10
Q

dig bucala

A

activ mot : masticatie, timpul bucal al deglutitiei

urmarea transf de aici, alim sunt omogenizate, imbibate cu mucus si for bolul alim

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
11
Q

masticatia

A

act reflex involuntar, dar se poate desf si vol
coordonat de centrii nervosi din tr cerebral
rol:
-fragmentarea alim, facilitand deglutitia si cresterea sup de contact dintre alim si enzimele dig
-formarea, lubrifierea si inmuierea bolului alim
-asig contactului cu receptorii gust si elib subst odorante care vor stimula recept olfactivi, initiind dig gastrica

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
12
Q

comp salivei

A

800-1500 ml saliva zilnic
99,5% apa
0,5% reziduu uscat - subst anorg 0,2% si subst org 0,3%
s an: Na, K, Cl, HCO3, HPO3, Mg, Ca - conc mai mica ca in plasma, excepti face K
s org: amilaza salivara, mucina lizozimul

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
13
Q

funct salivei

A
  1. protectia muscoasei bucale - racirea alim fierbinti, diluarea HCl/ bilei care ar recurgita in cav buc, indep unor bacterii
  2. digestiv - incepe dig amidonului, a amilaza prod dig chim a amidonului prep, care e hidrolizat in trepte pana la maltoza
    - ac enzima e inactivata de phul intragastric scazut
  3. inlesneste masticatia, lubrifiaza alimentele, usureaza deglutitia, umecteaza mucoasa bucala fav vorbirea
  4. excretia unor subst endogene - uree, creatina, acid uric si exogene - metale grele/ agenti patogeni si rol bactericid prin lizozim
  5. elab senz gustative prin diz subst cu gust specif pe sup receptiva a an gust
  6. rol in echilibrul hidroelectrolitic
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
14
Q

deglutitia

A

tot activ mot care asig transp bolului alim din cav buc in stomac
act refl, desf in 3 timpi: bucal, faringian, esofagian

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
15
Q

timpul bucal

A

voluntar
cand alim sunt gata pentru a fi inghitite, sunt impinse voluntar in faringe
proc degl dev un act automat si nu mai poate fi oprit

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
16
Q

timpul faringian

A

bolul stim ariile recept de la intrarea in faringe
impulsurile de aici ajung la tr cerebral si initiaza contr faringiene automate, care prev pat alim in trahee, el dep spre esofag
1-2 sec
etapele succesive ale deglutitiei sunt controlate automat de centrul deglutitiei - inhiba specific centrul resp bulbar, oprind resp in orice p al ciclului resp

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
17
Q

timpul esofagian

A

transporta alim din faringe in stomac, prin miscari specif
perisaltism primar - dec de deglutitie, cand alim trec din faringe in esofag, coordonat vagal
perisaltism secundar - dat prez aiim in esofag si continua pana cand sunt propulsate in stomac, coordonat de sist nervos enteric al esofagului
pe masura ce perisaltismul se dep spre stomac, o unda de relax, trans prin neur mienterici inhibitori preceda cont
- intreg stomacul si o parte din duoden se relaxeaza cand aceasta aj la niv esofagului inf, preg cav pt primirea alim
deasupra jonct cu stomacul , musc circ a esofagului e ingrosata pe o port de 2-5 cm, funct ca un sfincter=cardia cu contract tonica, destins prin relaxare receptiva
- contract contr la prev refluxului gastro-esofagian

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
18
Q

dig gastrica

A

alim sufera consecinta activ motorii secretorii ale stom, ce duc la transf bolului alim in chim gastric, pasta omogena
se abs subst sol in lipide, etanol, apa si in cant f mici Na, K, aminoacizi, glucoza

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
19
Q

motilitatea gastrica

A

stocarea alim ca ur a relax receptive
amestecul alim cu secretiile gastrice
evacuarea cont gastric in duoden

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
20
Q

perisaltismul

A

initiat la granita dintre fundul si corpul gastric
se dep caudal
det propulsia alim catre pilor
forta contr peri e controlata de acetil colina si gastrina

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
21
Q

retropulsia

A

miscarile de dute vino ale chimului
det de prop put a cont gastric catre sfincterul piloric inchis
rol in amestecul alim cu secretiile gastrice

22
Q

secretia gastrica

A 
2l/zi
lichid incolor
ph 1-2,5 adulti
apa 99%
reziduu uscat 0,6 anorg si 0,4 org
23
Q

cel secr gastrice

A

gl gastrice din mucoasa gastrica

24
Q

gl oxintice

A 
la niv fundului si corpului gastric
HCl
factor intrinsec - glicoprot nec pt abs ileala intest a B12
pepsinogen
mucus
25
Q

gl pilorice

A

reg antrala si pilorica
cont cel G - gastrina
cel mucoase - mucus

26
Q

subst anorg

A

caract sucului gastric
1-5 meq/h HCl liber sau legat de prot
dig prot
ph optim pt act pepsinei
activ pepsinogen
transf Fe2 neabs la Fe3 abs
opreste proliferarea unor bacterii patogene - bacteriostatic
stim de acetilcolina, secretina si gastrina
inhibat de somatostatina, elib de neur ai sist nerv enteric

27
Q

subst org

A

enzime - pepsinogen, labferment, gelatinaza - hidrolizeaza gelatina, lipaza gastrica - enz lipolitica, activ slaba, hidrolizeaza doar lipidele sub forma de emulsie - > acizi grasi si glicerol
mucus - glicoprot secr de cel muc, prot mec si chim muc gastr de HCl si pepsina

28
Q

secr de pepsinogen

A

pespsina - enz proteolitica, forma activ a pepsinogenului
activa in mediu acid - ph 1,8-3,5
initiaza proc de dig a prot
pepsinogenul e activ de HCl/ pepsina ant for
pepsina scindeaza prot car vor forma aminoacizi

29
Q

labfermentul

A

secretat doar la suugari, coaguleaza laptele

sub act sa si in prez Ca2+, cazeinogenul sol - paracazeinat de Ca insol

30
Q

contr de amestec

A

contr seg

frag chimul de 8-12 ori/min, det amestecarea propulsiva a alim cu secr

31
Q

misc de prop

A

chimul e prop de undele perisaltice
apar in orice parte a int sub
se dep in dir anala cu v=0,5/2 cm/s, mai rapid in int prox si mai lent in cel term
timpul nec pt a trece de la pilor la valva ileocecala e de 3-5 ore

32
Q

pancreasul

A

cel endocrine
exocrine - org in acni, prod 4 tipuri de enz: petidaze, lipaze, amilaze, nucleaze, rasp de dig prot, lipidelor, glucidelor si ac nucleici
ductale - 1200-1500 ml/zi suc pancreatic ce cont o cant mare de HCO3 ce neutr aciditatea gastrica si regl ph in int sup

33
Q

comp secr pancr

A

electroliti - Na si K ac conc ca in plasma, HCO3 in cant mai mare, secr asig de cel ductale
enzime - amilaze - a amilaza pancreatica se secr in forma activa, hidroliz glicogen, amidon si alte glucide cu exceptia celulozei la dizaharide
- lipaze - lipaza, colesterol lipaza, fosfolipaza - secr in forma activa, enz care hidrolizeaza esteri insol in apa nec prez sarurilor biliare
- proteaze - tripsina si chemotripsina sunt secr in forma inactiva de tripsinogen si chemotripsinogen
trpsinogenul -> tripsina = enterokinaza/ tripsina ant for-autocataliza
chimotripsinogen -> chimotripsina = tripsina
- inhibitorul tripsinei - secr in acelasi timp si de aceleasi cel ca proenzimele=forma inactiva a enzimelor, prot pancr de autodig

34
Q

bila

A

dig si abs lipidelor
excr unor subst insol in apa ca bilirubina si colesterolul
for de hepatocite si cel ductale-marginesc ductele biliare
250-1100 ml/zi
secr cont si dep in vezica bil in per interdig
se elib in duoden in per dig, dupa ce chimul a dec secr de colecistokinina-relaxarea sfincterului Oddi si contr vezicii bil

35
Q

comp bilei

A
  1. ac biliari - sintetiz in hepatocite din colesterol prin combinarea cu unii aminoacizi si cu Na -> sarurile biliare secr activ in canaliculele biliare; nefiind liposol raman la niv intest pana ajung la ileon unde se reabs activ
  2. pigm bil - bilirubina si biliverdina - met ai hemoglobinei, ajunsi in hepatocite sunt excretati biliar si conf bilei cul galbena
  3. lecitina
  4. colesterol
  5. electroliti
36
Q

ficatul fig

A

loc in hipocondrul drept, sub diafragma
lobulul prez:
- hepatocite disp in cord radiare
- canalicule biliare - prmesc bila secr de hepatocite, real funct dig
- capilare sinusoide - schimb de subst cu hepatocitele, real funct met, se deschid in vena centrolobulara
primesc sange arterial din ramuri ale art hepatice si sange venos din ramuri ale venei porte
vasc e dubla - nutritiva si funct

37
Q

circuitul enterohepatic

A

recirc celi mai mari parti a sarurilor biliate din int subt prin vena porta inapoi la ficat
sarurile biliare au 2 roluri imp:
1. emulsionarea lip din alim a caror tens sup o reduc, permitand frag alim si facilitand act lipazei pancr
2. abs din tractul intest a acizilor grasi, monogliceridelor, colesterolului si a altor lipide prin for unor micelii complexe=chiliomicroni
- in lipsa sarurilor biliare, se pierd prin mat fecale 40% din lipidele ingerate
alte rolurii: stim motilitatea intest, bacteriostatic

38
Q

evacuarea bilei

A

consecinta contr musc vert in paralel cu relaxarea sfincterului Oddi, ce se real prin mec nerv si umorale
mec nerv - stim vagala, det contr musc veziculare si relax sfincteriana; stim simpatica e antagonica
mec umoral - secretia de colecistokinina, hor elib din cel muc duodenale la pat in duoden a prod dig lipidelor

39
Q

secr intest subtire

A
  1. mucus - prot muc intest de HCl; secr de gl Bruner din duoden si de cel speciale loc in ep intest si in criptele Lieberkuhn
  2. enzime - pot avea margini in perii, asoc cu microvilii cel ep intest, nesecretate in lumenul intest: peptidaze, dizaharidaze-maltaza, izomaltaza, zaharaza si lactaza, lipaza - isi au rolul in abs intest
  3. apa si electroliti - de cel epiteliale intest
40
Q

act enz dig

A

desc subst din comp alim in prod absorbanili=nutrimente/ princ alim
pepsina (stomac)- prot 20-30%- aminoacizi si peptide
tripsina, chimotripsina (pancreas)- prot nedig in stomac si peptide - tripeptide, dipeptide, aminoacizi
bila - nu are enz - lipide - lipide emulsionate
intestin:
- peptidaze- tri, dipeptide - aminoacizi
- lipaza - lipide emulsionate - ac grasi si glicerol
- dizaharidaze - dizaharide - monozaharide (glucoza, fructoza, galactoza)

41
Q

abs intest sub

A

prod trec catre sange si limfa, fav pt ca:

  • sup mare de contact, dat struct muc int
  • dist pe care mol o au de parcurs e mica, grosimea peretelui e min la ac niv
  • retea vasc bogata la niv vilozitatilor, cant de sange poate creste printr-un mec reflex
  • misc contractile ale viloz inlesnec tranz subst
42
Q

glucide

A

250-800 g/zi = 50-60% din dieta
dizaharide: sucroza+lactoza
polizaharidul: amidon
celuloza nu poate fi dig pt ca nu sunt enz specif
glucoza si galactoza se abs prin transport activ Na dep
fructoza 0 difuz facilitata
- dupa abs in enterocite, monozah sunt transp prin membr bazo-lat prin dif facilitata, apoi dif din interstitiu in cap din viloz intest

43
Q

proteine

A

0,5-0,7 g/kg corp/ zi
pt abs, prot ->oligopeptide si aminoacizi
di, tri si aminoacizi se transp prin mec activ Na dep
toata cant de prot din intest e abs, prot din scaun prov din detrisururi cel/ bacterii din colon
micelii complexe = saruri biliare, colesterol, lecitina, ac grasi, monogliceride, vit liposol

44
Q

lipide

A

25-160 g/zi
se abs prin dif pasiva, pt aceasta ele trebuie hidrolizate in prez sarurilor biliare
inainte de dig, trebuie emulsionate - pic cu diam sub 1 micron in prez sarurilor biliare si a lecitinei
trigliceridele, fosfolipidele si colesterolul se comb cu prot din epiteliul cel intest=chiliomicroni, forma sub care trec in chiliferul central
aminoacizii si monozah aj prin vena porta la ficat, lipidele trec in circ limfatica

45
Q

apa si electrolitii

A

apa - pasiv, izosmotic, consecinta a grad osmotic creat prin abs electrolitilor si a subst nutritive
Na- activ, Cl il urmeaza pasiv

46
Q

vitaminele si mineralele

A

vit liposol A, D, E, K - intra in alc miceliilor si seabs cu cel lip in intest prox
vit hidrosol - transp facilitat, tr activ Na dep in intest prox
Ca- transportor legat de membr cel si activ de vit D
Fe - jejun si ileon, vit C stim abs, Fe2 se abs mai usor ca Fe3

47
Q

rol colon

A

abs apei si a electrolitilor - jum prox
dep materiilor fecale - jum dist
dat lor misc sunt lente

48
Q

motilitatea intest gros

A
  1. misc de amestec-haustratii = contr ale musc circ si long a col, ce det proiectia in afara a zonelor nestim ale peretelui colic sub forma unor saci-haustre
    - se dep lent, dir anala, in timpul per de contr
    - cont colic e impins prog spre col sigmoid
    - 80-200 ml chim din 1500 ml se pierd prin fecale
  2. misc propulsive/ in masa - propulsia rez prin contr haustrale in dir anala+misc in masa
    - apar de cateva ori pe zi, cele mai nr dureaza aprox 15 min in prima ora de la micul dej si rep un tip de perisaltism modif
49
Q

abs la niv col

A

apa - max 2-3 l/zi
Na si Cl neabs in intest subt
K e secretat de col
proc sunt controlate de aldosteron

50
Q

defecatia

A

elim mat fec din intest
misc in masa prop fec in rect, initiind dorinta de defecatie
contr musc net a col dist si a rectului, prop fecalele in c anal
relax sfincterelor anale int si ext, cel ext avand fibre musc striate, sub control vol

Anatomie (15 decks)

Brainscape helps you reach your goals faster, through stronger study habits.
© 2024 Bold Learning Solutions. Terms and Conditions