Brainscape's Knowledge GenomeTM

Browse over 1 million classes created by top students, professors, publishers, and experts.


See full index

Anatomie > Sist circulator > Flashcards

Sist circulator Flashcards

1
Q

sangele

A

8% din masa corp
for mediul int al org cu limfa, lichidul interstitial si cefalorahidian, endo si perilimfa
- elem fig 45% din vol sanhuin/ hematocrit/ vol globular procentual: globule rosii/ hematii/ eritrocite, gl albe/ leucocite, plachete sangvine/ trombocite
- plasma 55%

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
2
Q

eritrocitele

A

cel fara nucleu
transporta O2 si CO2
mentinerea echilibrului acido-bazic

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
3
Q

leucocite

A

nuclei bi si mitocondrii
emit pseudopode
traverseaza peretele capilar prin pori, trecand in tesuturi=diapedeza
participa la react de aparare a org

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
4
Q

funct de aparare a sangelui

A

antigen=subst macromol prot/ polizaharidica, straina org
anticorpi=prot plasmatice din clasa gama-globulinelor, neutralizeaza/ distrug antigenul
1, specif
2. nespecif

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
5
Q

raspuns imun specif

A

comp:

  1. rasp imun primar - la primul contact cu antigenul
  2. rasp imun sec - dat limfocitelor cu memorie, contact ulterior cu acelasi antigen

caract:

  1. dif struct prop de cele straine org
  2. specificitate
  3. memorie imunologica
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
6
Q

apararea nespecif

A

innascuta, prezenta la toti
mec celulare-fagocitoza sau mec umorale
primitiva, eficacitate medie, f prompta
part cel si subst performante

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
7
Q

apararea specif

A

dobandita

  1. natural
    a. activ - boala
    b. pasiv - transfer transplacentar de anticorpi
  2. artficial
    a. activ - vaccinare
    b. pasiv - administrarea de antitoxine si gamaglobuline

mediate prin 2 leucocote B si T prin mec interdep:

  1. cel - limfocitele T
  2. umorale - limfocitele B

vacinarea dec ac mec imunitare, dar react din org sunt mai atenuate, ef fiind dob imunitatii

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
8
Q

plachete sangvine

A

elem fig necelulare

rol in hemostaza

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
9
Q

plasma

A

90% apa
reziduu uscat: 1% subst anorg: Na, K, Ca,Mg, Cl, HCO3
9% subst orb, maj prot: albumine, globuline, fibrinogen

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
10
Q

gr sangv

A

membr hamtii - aglutinogene - rol de antigen 0, A, B, D
plasma - aglutinine - rol de anticorp a, B
prin excludere reciproca:sist 0AB si RhD

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
11
Q

sist 0AB

A

intalnirea aglutinogenului cu aglutinina omoloaga - conflict imun antigen-anticorp - distrugerea hematiilor si consecinte grave pt individ
4 gr sangvine: 0, A, B, AB
regula transfuziei: aglutinogenul din sangele donatorului sa nu se intalneasca cu aglutininele din plasma primitorului:
- gr 0 - donator universal, primitor izogrup, de la a lui
- gr AB - primitor universal

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
12
Q

sist RhD

A

85% din pop prez antigenul D - Rh pozitiv
15% nu prez - Rh negativ
nu exista aglutinine omoloage antiRh, dar se pot genera fie prin transfuzii repetate de sange Rh poz la pers Rh neg, fie prin sarcina cu fat Rh+ si mama Rh-
ap imunitar react fata de D ca gata de un antigen oarecare, activ limfocitele, prod anticorpi anti D si det hemoliza

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
13
Q

sarcina mama Rh-

A

tata Rh+ - caract dom al genei care codif D -> copii Rh+
prima sarcina ev normal, deoarece hematiile Rh+ al fatului nu traverseaza placenta, deci nu aj in circ mat
la nastere, prin rupturile vaselor de sange, o parte din sangele fetal ajunge in circ materna si det prod de aglutinine antiRh
la o noua nastere, aglutinele ac care pot traversa cap placentare, patrund in circ fetala si distrug hematiile fatului, putand duce chiar la moarte lui

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
14
Q

hemostaza si coagularea sangelui

A

tot mec care intervin in oprirea sangerarii la niv vaselor mici
3 timpi:
1. timpul vasculo-plachetar/hemostaza primara - incepe in mom lezarii, apare vasoconstrictia peretelui, produsa reflex si umoral
- aderarea trombocitelor la niv plagii, agregarea si metamorfoza vascoasa a ac, ce duce la oprirea sangerarii in 2-4 min
2. timpul plasmatic/ coagularea sangelui - transf fibrinogenului plasmatic sol in fibrina insol
- part factori plasmatici, plachetari si tisulari, dar si Ca

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
15
Q
  1. dinamica proc de coagulare
A

3 faze:

  1. for tromboplastinei - faza cea mai laborioasa si longeviva, 4-8 min
  2. for trombinei - 10s; tromboplastina transf protrombina in trombina
  3. for fibrinei - 1-2s; trombina desface din fibrinogen niste monomeri de fibrina care se polimerizeaza spontan, dand reteaua de fibrina insol
    - in ochiurile retelei de fibrina se fixeaza el fig si sangerarea se opreste
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
16
Q

functiile sangelui

A

rep de functiile comp
rol de sist de integrare si coord umorala prin hormoni, mediatori chim si cataboliti
rol de indepartare si transport spre locurile de excretie a subst toxice, neutilizabile sau in exces
rol in termoreglare, dat cont mare de apa

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
17
Q

circulatia mare

A

sistemica
ventricol stang - artera aorta - sange cu O2 si subst nutritive - org tesuturi
org - sange CO2 - 2 vene cave - atriul drept

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
18
Q

circulatia mica

A

pulmonara
ventricol drept - tr arterei pulm - sange cu CO2 - plamani
tr pulm - 2 artere pulm - sange CO2 - retea de capilare din jurul alveolelor - elimina prin expiratie
sange O2 de la alveole- 4 vene pulm (2 pt fiecare plaman) - atriul stang

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
19
Q

sist aortic

A

aorta + ramuri
ventricolul stang - aorta asc - artere coronare
a asc urca 5-6 cm, se curbeaza si for arcul aortic - aorta decendenta - toracala pana la diafragma si abdominala sub
aorta abd - arterele iliace comune stanga si dreapta

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
20
Q

ramurile arcului aortic

A

dinspre dreapta spre stanga:
trunchiul brahiocefalic - artera carotida comuna dreapta si artera subclaviculara dreapta
artera carotida comuna stanga
artera sublclaviculara stanga
- ambele art carot com urca la niv gatului pana in dreptul marginii sup a cartilajului tiroid (la niv lui, inainte de a se bifurca, se afla o dilatatie mica, sinusul carotic/ carotidian, bogat in recept, inervat de nervul 9)- artera carorida ext si int

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
21
Q

a carot ext si int
a subclaviculara

  • irigatie si traseu -
A

a carot ext - gat, reg occipitala si temp, viscerele fetei
a carot int - creier si ochi, patrunzand in craniu
artere subclaviculare la axila iau numele de artere axilare (vasc peretii axilei si peretele anterolat a toracelui) - artera brahiala - artera radiala si ulnara - arcade palmare - artere digitale
din artere subclaviculare se deprind:
- artera vertebrala - intra in craniu prin gaura occipitala, se uneste cu opusa, vasc encefalul
- artera toracica int - arterele intercostale ant

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
22
Q

ramurile art desc

A

aorta desc toracica - ramuri parietale si viscerale(artera bronsica, pericardica, esofagiana)
aorta desc abd - ramuri parietale si visc:
1. trunchiul celiac - splenica, gastrica stanga, hepatica - vasc stomacul, duodenul, ficatul, pancreasul, splina
2. artera mezenterica sup - vasc jejuno-ileon, cec, colon asc, partea dr a col transvers
3. artere renale st si dr
4. artere testiculare/ ovariene st si dr
5. artera mezenterica inf - vasc partea st a col transvers, col desc, sigmoidul si partea sup a rectului

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
23
Q

ramurile term ale aortie

A

arterele iliace com st si dr - la art sacro-iliaca - artere iliace ext si int

  • art iliaca ext iese din bazin si aj pe fata ant a coapsei - art femurala (iriga coapsa) - artera poplitee loc in fosa poplitee, fata post a genunchiului - 2 artere tibiale:
    1. art tibiala ant vasc fata ant a gambei si laba piciorului - se ter cu artera dorsala a piciorului - arterele digitale dorsale
    2. art tibiala post vasc fata post a gambei - artere plantare int si ext - artere digitale plantare
  • art iliaca int da ramuri parietale pentru peretele bazinului si ramuri viscerale pt org din bazin (vezica, ultima port a rectului) si org genitale (uter, vagin, vulva, prostata, penis)
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
24
Q

sist venos

A

apartine de marea circ si prez 2 vene:
1. cava sup strange sangele de la creier cap gat prin venele jugulare int, de la membrele sup prin venele subclaviculare si de la torace (spatiile intercostale, esofac, pericard, bronfii, diafragm) prin sist azygos
*esofagul e loc in fata aortei
- de fiecare parte, prin unirea venei jugulare int cu vena subclav se for venele brahiocefalice st si dr si prin fuz lor se for vena cava sup
- vena subclav continua vena axilara care strange sangele de la membr sup prin 2 sist:
prof - aceeasi den cu arterele
superf - subcutanate, vizibile cu ochiul liber prin transparenta dat coloratiei albastre, nu insotesc arterele si se varsa in venele prof, la niv lor se fac injectii

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
25
Q
  1. vena cava inf
A

aduna sangele de la membrele inf, peretii si viscerele din bazin, rinichi, suprarenale, testicule/ ovare, peretele post al abdomenului (venele lombare), ficat (venele hepatice)
- se for prin unirea venei iliace comune st cu cea dr
- vena iliaca com se for prin unirea iliacei ext cu cea int
- vena iliaca interna colecteaza sangele de la peretii si viscerele din bazin
vena cava inf urca la dreapta col vert, e loc la dr aortei desc abdominale, strabate diafragma si se ter in atriul dr

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
26
Q

vena porta

A

marea circ
transp spre ficat sange cu subst nutritive rez din abs intest
se for prin unirea a 3 vene: mezenterica sup, mezenterica inf si splenica

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
27
Q

limfa

A

lichid transp care circ prin vasele si gang limf si prin spatiile intercel
mediaza schimbul de subst dintre sange si tesuturi
ajunge in circ venoasa
sist limfatic se deosebeste de cel sangvin prin 2 caract:
- adaptat la funct de drenare, capilarele sale for retele terminale, capilarele sangvine avand o poz intermediala intre sist arterial si cel venos
- peretii vaselor limfatice sunt mai subtiri ca cei ai vaselor sangvine, dar au o struct asemanatoare venelor

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
28
Q

capilare + vase limfatice

A

sist limf incepe cu cap limfatice care au aceeasi struct cu cele sangvine, adica au pereti subtiri pt a facilita tranzitul subst
se gasesc in toate tesuturile si org
confluenta capilarelor limfatice duce la for vaselor limfatice ce prez valve semilunare care inlesnesc circ
pe traseul vaselor se gasec gang limfatici prin care musai trece limfa
limfa - ganglioni reg - trunchiuri limfatice mari - 2 colectoare limfatice mari: canalul toracic, vena limfatica dr

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
29
Q

gang limfatici

A

rol:

  • produc limfocite si monocite
  • for anticorpi
  • rol in circ
  • opresc pat unor subst straine
  • rol de bariera in rasp infectiilor
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
30
Q

canalul toracic

A

cel mai mare, 25-30 cm, prez valve
incepe prin dilatatia cisterna chili din fata vert L2
urca ant de col vert, inapoia aortei, strabate diafragma si patrunde in torace
se dechide la unghiul venos dintre jugulara int din st si subclaviculara stanga
colecteaza limfa din jumatatea inf si din patrimea sup st ale corpului

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
31
Q

vena limfatica dr

A

1-2 cm
colecteaza limfa din patrimea sup dr
se descgide la confluenta dintre vena jugulra int din dr si vena subclav dr

32
Q

filtrarea

A

16 ml/min apa la niv cap arteriale
15 ml se reabs in sange la niv capatului venos al capilarelor
vol de apa restant in tesuturi nu stagneaza ci ia calea cap limfatice
debitul limfatic mediu = 1500 ml/zi, variaza in funct de factorii hemodinamici locali

33
Q

splina

A
  • org abdominal nepereche, apart de sist circ
  • rol: prod limfocite, distruge hematii batrane, intervine in metabolismul Fe, org de depozit sangvin 200-300 ml pe care il trimite in circ in caz de nevoie-hemoragii, efort fizic
  • ocupa loja splenica, intre colonul transvers si diafragm, la stanga lojei gastrice
  • culoare brun-roscata, masa de 180-200g
  • vasc arteriala e real de artera splenica, ramura a tr celiac
  • sangele venos e colectat in vena splenica care for vena porta
34
Q

ap cardiovasc

A 
circ sangelui si a limfei
2 functii:
- distribuirea subst nutritive si a O2
- colectarea prod tisulari de catabolism pt a fi excretati
forta mot - inima
artere - conducte de distributie
vene - rezervoare de sange
microcirc (arteriole, metarteriole, capilare, venule) - ter vasc la niv carora are loc schimbul de gaze si subst
35
Q

inima ca pompa

A

rolul fun e de a pompa sange - se real dat prop m cardiac
fiecare parte a inimii e dotata cu 2 seturi de valve, ce impun dep sangelui intr-un sg sens
1. valvele atrio-ventriculare (mitrala/ bicupsida - ventr st si tricupsida - ventr dr) - separa atriile de ventricule, se deschid in diastola, permitand sangelui sa treaca in ventr
- se inchid in sistola, interzicand trecerea sangelui inapo in atrii
2. valvele semilunare (aortice si pulmonare) - se deschid in sistola, permitand expulzia sangelui in artere
- se inchid in diastola, impiedicand revenirea sangelui in ventricule

  • mai prez trabecule, muschi pailar si cordaje tendinoase
36
Q

debitul cardiac

A

se apreciaza actv de pompa a inimii
= vol de sange expulzat de fiecare ventriol intr-un min
= vol de sange pompat de un ventr la fiecare bataie = vol bataie= 70 ml x frecventa cardiaca=70-75 batai/min -> debitul cardiac de repaos = 5l
- frecventa cardiaca este sub control nervos
- SNS det cr frecv, SNP o sc
- vol bataie variaza cu forta contr ventr, presiunea art si vol de sange aflat in ventricol la sf diastolei
- in timpul ef fiz, frecv card cr pana la 200 batai/ min, iar vol bataie pana la 150 ml -> debitul cardiac cr de la 5 la 30 l, adica de 6 ori
somn - debitul scade
febra, sarcina, altitudine - creste

37
Q

prop fund ale miocardului

A

excitabilitatea
automatismul
conductibilitatea
contractilitatea

38
Q

musc cardiaca

A

dep unei cel card e transmisa cel adiacente -> miocardul e sincitiu funct
de fapt, inima funct ca 2 sincitii, unul atrial si unul ventricular, izolate el
totusi, exista 1 sg conex funct el intre atrii si ventr, nodulul atrioventr si cont sa, fac atriovents His
2 tipuri de cel musc:
1. cel care initiaza si conduc impulsul
2. cel care pe langa conducere, rasp la st prin contr si alc miocardul de lucru
- ambele sunt excitabile, dar contrar ca la m striat, stimp e gen inauntrul org, in cel 1 - autoritmicitatea/ automatismul inimii

39
Q

excitabilitatea

A

prop cel musc cardiace de a rasp la stimul printr-un pot de act propagat
pragul de excitabilitate, legea tot sau nimic - comune cel excit
part de a fi excitabila doar in faza de relaxare=diastola si inexcitabila in cea de contractie=sistola == legea inexcitabilitatii periodice a inimii
in sistola, inima e in perioada refractara absoluta
- ac part e f imp ptconserv funct de pompa ritmica
- stim cu frecv mare nu pot tetaniza inima prin sumarea contr
- forma part a pot de act explica starea refractara a inimii

40
Q

automatismul

A

prop de a se autosimula
in lipsa infl extrinseci nerv, veg si umorale, inima cont sa bata timp de ore/ zile, irigata cu un lichid nutritiv special
e gen in anumiti centri, ce au in alc cel ce initiaza si cond impulsurile,
3 centri de automatism cardiac:
1. nodulul sinoatrial - frecv rapida, 70-80/ min, activ cardiaca e cond de acesta, batand in mod normal in ritm sinusal
2. nodulul atrioventr
3. fascicolul His si reteaua Puckinje

41
Q
  1. nodulul atrioventr
A
  • jonct atrioventr
  • frecv desc e 40 pot/min, de aceea ac nu se poate manif in mod normal, desi el funct perm si in paralel cu nodulul sinoatr
  • daca centrul sinusal e scos din funct, el preia comanda inimii si da ritm nodal/ jonctional
42
Q
  1. fasc His si reteaua Pukinje
A

25 impulsuri/ min

comanda inima in cazul intreruperii cond atrioventr si imprima ritm idio-ventr

43
Q

ritmul funct al centr de com

A

modif sub act unor fact ext
caldura/ stim SNS accelereaza ritmul inimii - tahicardie
racirea nodulului sinusal/ stim parasimpatica ef contrar - bradicardie

44
Q

conductibilitatea

A

prop de a propaga excitatia la toate fibrele sale

vit de cond dif: de 10 ori mai mare prin fac His si reteaua Pukinje decat prin miocardul contractil atrial si ventr

45
Q

contractilitatea

A

prop de a dez tens intre capetel fibrelor sale
se gen pres si in urma scurtarii fibrelor miocardice, sangele e expulzat
manif fund sunt geneza tens si vit de scurtare
forta de contr e prop cu grosimea peretilor inimii
- mai redusa la atrii si mai put la ventr
- mai mare la ventr st fata de cel dr

46
Q

ciclul cardiac

A

sistola + diastola
exista un asincron intre sistola atriilor si cea a ventr dat intarzierii prop stim prin nodulul atrioventr
- sistola atriala o preceda cu 0,10 s pe cea a ventr
durata unui ciclu cardiac e invers prop cu frecv cardiaca
- la un ritm de 75 batai/ min, ciclul dureaza 0,8 s

47
Q

sistola atriala

A

0,10 s
ventricolele se afla la sfarsitul diastolei, sunt aproape pline cu sange, iar sistola atriala definitiveaza umplerea
presiunea din atrii creste
sangele nu poate refula spre venele mari, dat contr fibrelor musc din jurul orif de varsare a venelor in atrii
sg cale deschisa e cea a orif atrioventr
- e urmata de diatola atriala = 0,70 s

48
Q

sistola ventriculara

A

paralel si coresp inceputului diastolei atriale
0,30s
2 faze:
1. faza de contr izovolumetrica - incepe in mom inchiderii valvelor atroventr si se ter in mom deschiderii valvelor semilunare
- ventr se comporta ca o cavitate inchisa asupra unui lichid incompresabil, fapt ce duce la o crestere rapida a pres intracavitare
- cand pres ventr o dep pe cea din artere, valvele semilunare se deschid si are loc ejectia sangelui
2. faza de ejectie - incepe cu dechiderea valvelor semilunare si se ter in mom inchiderii lor
- vol de sange ejectat in ttimpul unei sistole = vol bataie/ vol sistolic= 75 ml in repaos si poate ajunge la 150-200 ml la ef fiz intens

49
Q

diastola ventr

A

0,50 s
dat relaxarii miocardului, presiunea intracavitara scade rapid
cand pres din ventr e inf celei din arterele mari, valvele semilunare se inchid si astfel e impiedicata intoarcerea sangelui in ventricule

50
Q

diastola izovolumetrica

A

ventr devin cav inchise
pres intraventr cont sa scada pana la val inf celei din atrii, permitand deschiderea valvelor atrioventr
in ac mom incepe umplerea cu sange a ventr

51
Q

diastola gen

A

0,40 s
atriile si ventr se relax
la sf - sistola atriala a ciclului cardiac urmator

52
Q

manif el

A

insumarea vectoriala a biocurentilor de depolarizare si repolarizare miocardica
grafic - electrocardiograma

53
Q

manif mec

A
  1. socul apexian = expansiune sistolica a peretelui toracelui in dreptul varfului inimii-spatiul 5 intercostal stang
  2. pulsul arterial = expansiune sistolica a peretelui arterei dat cresterii bruste a pres sangelui
    - pulsul se percepe comprimand o artera superf pe un plan dur osos de ex artera radiala
    - prin palparea pulsului obt info despre vol sistolic, frecventa cardiaca, ritmul inimii
    grafic = sfigmograma - info despre artere si despre modul de golire al ventr st
54
Q

manif acustice

A

zgomotele cardiace

grafic = fonocardiograma

55
Q

zgomotul 1

A 
sistolic
mai lung
tonalitate joasa
mai intens
inchiderea valvelor atrioventr si de vibratia miocardului la inceputul sistolei ventriculare
56
Q

zgomotul 2

A 
distolic
mai scurt
mai acut
mai putin intens
inceputul diastolei ventr, de inchiderea valvelor semilunare
57
Q

valva atrio- ventr

A

inchisa: inceputul sistolei ventriculare si al diastolei atriale si la sfarsitul sistolei atriale si al diastolei ventriculare- pres din ventr e mai mare ca cea din atrii
deschisa: sfarsitul fazei izovol diastolice, in timpul diastolei ventr si atriale, in diastola gen - pres din ventr mai mica ca cea din atriu

58
Q

valva semilunara

A

deschisa: inceputul sistolei de ejectie ventr si la sf sistolei izovol - pres din ventr e mai mare ca cea din atriu
inchisa: inceputul diastolei ventr si la sfaritul sistolei ventr de ejectie - pres din ventr e mai mica ca cea din atriu

59
Q

circulatia sangelui

A

hemodinamica - se aplica legile gen ale hidrodin
se dep in circ inchis si intr-un sg sens
mica si marea circ sunt disp in paralel -> vol de sange pompat de ventr st intr-un min in marea circ=cel pompat de ventr dr in mica circ

60
Q

circ arteriala

A 
vase prin care sangele iese din inima
3 prop funct:
elasticitate
contractilitate
pres arteriala
61
Q

elasticitate art

A

prop de a se lasa destinse cand pres sang cr si de a reveni la calibrul initial cand a sc
in sistola ventr, un vol de 75 ml este pompat peste cel din aceste vase
dat elasticitaii, unda de soc sistolica e amortizata
se inmagazineaza o parte a en sistolice sub forma de en a peretilor arteriali - va fi reteocedata in timpul diastolei
prin variatiile pasive ale calibrului vaselor mari - ejectia sacadata a sangelui din inima e transf in curgere cont in artere

62
Q

contractilitatea art

A 
prop vaselor de a-si modif diam lumenului prin contr/relax m netezi din pereti -> control fin al distributiei debitului cardiac
tonusul m netezi dep de :
- activ nervilor simpatici
- pres arteriala
- conc loc a unor metaboliti
- activ unor mediatori
63
Q

vit de curgere

A

sup tot de sect a arborelui circ cr de la centr la perif
vit de curgere e invers prop cu aceasta
vit si pres scad pe mas ce ne departam de inima
aorta = 500 mm/s
capilare = 0,5 mm/s -> de 1000 de ori mai redusa -> sup de sect a ter cap cr de 1000 ori fata de al aortei

64
Q

mas circ sangelui prin art

A

presiune art
debit sangvin
rezist perif
debitul e dp cu pres si ip cu rezist -> D=P/R

65
Q

pres art

A

dep pres atmosh cu 120 mm/Hg in timpul sistolei ventr st = pres art maxima/sistolica
cu 80 mm/Hf in timpul diastolei = pres art min/ diastolica
se apreciaza indirect, prin mas tensiunii art -> mas contrapres nec la ext arterei pt a o egala pe cea din int
fact det:
debit cardiac - pres art variaza prop cu el
rezist perif
vol sangvin
elasticitatea

66
Q

rezist perif

A

tot fact care se opun curgerii sangelui prin vase
dp cu vascozitatea sangelui si lungimea vasului
cea mai mare rezist se intalneste la niv arteriolelor
cu cat vasul e mai ingust si mai lung, cu atat rezist e mai mare

67
Q

volemia

A

vol sangvin
variaza concord cu variatia lichidelor extracel LEC
sc LEC - sc volemia - sc pres - hipotens si invers

68
Q

elasticitatea - fact det al pres art

A

amortizarea tens art in sistola si ment ei in diastola

sc cu varsta

69
Q

hipertens art sistemica

A

cr pres atr sistolice si/ sau diastolice peste 130, respectiv 90 mm/Hg
det cr lucrului mec cardiac si poate det afectarea vaselor sangvine si a altor org : ochi, rinichi, cord

70
Q

circ venoasa

A

sangele se int la inima
vol venos e de 3 ori mai mare ca cel art -> 75% din vol sangvin se afla aici
pres e f joasa:
10 mm/hg la orig sist venos
0 mm/Hg la varsarea venelor cave in atriul drept
sup de sect a venelor cave e mai mica ca a capilarelor,, vit de curgere a sangelui cr de la perif 0,5 mm/s la inima, cu val de 100 mm/s in cele 2 vene cave
prop venelor:
distensibilitate
contractilitate
-> cant mici de tesut elastic si musc net din pereti

71
Q

cauzele intoarcerii sangelui la inima + import

A 
activ de pompa
aspiratia toracica
presa abdominala
pompa musc
gravitatia
masajul pulsatil
- intoarcerea are o mare importanta pt reglarea debitului cardiac, o inima sanatoasa pompeaza conf legii inimii, atat sange cat primeste prin aflux venos
72
Q

activ de pompa cardiaca

A

inima creaza si ment perm o dif de pres intre aorta=100 mm/Hg si atriul drept 0 mm/Hg
desi pres sangelui sc mult la trecerea prin arteriole si capilare, mai ramane o forta de impingere de 10 mm/Hg care se manif la inceputul sist venos
inima funct simultan ca o pompa aspirorespingatoare - trimite sange spre aorta in sitola ventr si concomitent aspira sangele din venel cave in atriul drept

73
Q

aspiratia toracica

A

ment unor val scazute ale pres in venele mari din cav toracica
se manif mai ales in inspiratie

74
Q

presa abdominala

A

pres poz din cav abd care impinge sangele spre inima

in inspiratie, dat coborarii diafragmei, efectul de presa este accentuat

75
Q

pompa musc

A

in timpul contr musc, venee prof sunt golite de sange
in perioadele de relaxare dintre 2 contr, ele aspira sangele din cele superf
refluxul sangvin e impiedicat de prezenta valvelor - la niv venelor membrelor inf

76
Q

gravitatia

A

fav curgerea sangelui din venele aflate deasupra atriului drept
are ef neg asupra intoarcerii sangelui din venele membr inf

77
Q

masajul pulsatil

A

real de artere asupra venelor omonime, aflate impreuna n acelasi pachet vasc
are ef fav asupra intoarcerii venoase

Anatomie (15 decks)

Brainscape helps you reach your goals faster, through stronger study habits.
© 2024 Bold Learning Solutions. Terms and Conditions