Analizatorii Flashcards

1
Q

analizatorii

A

sist morfuct care la niv cortical analizeza cant si cal stimulii de la recept
excitatiile de la caile senz det for de senz
3 segmente: periferic, intermediar si central

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
2
Q

seg per

A

receptorul

struct specializata care percepe dif forme de energie sub forma de stimulii din mediu

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
3
Q

seg inter

A

de conducere
cai de cond prin intermediul carora impulsul e transmis sc cer
caile ascendente: directe - sin putine, impuls se trans rapid si proiecteaza specif
indirecte - sist reticular asc activ - imp se trans lent si proiectat difuz si nespecif

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
4
Q

seg centr

A

aria din sc cer unde ajung caile de cond si unde impulsul e transf in senz

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
5
Q

pielea

A

imens camp receptor
invelis protect si sens care se cont cu muc la niv orif
5 tipuri de recept: ter nerv lib, ter, dur, de pres, vibr
3 straturi: epiderm, derm, hipoderm/ tesut subcutannat

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
6
Q

epidermul

A
epiteliu pluristratif ker
ter nerv lib
2 straturi: cornos - s
       germinativ - prof
nu prez vase, hranirea ei se face prin osmoza din lichidul intercel
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
7
Q

dermul

A

patura conj densa
vase sangv si limf, ter nerv, anexe cutanate - firele de par, canalele gl exo
2 str: derm papilar - s - papilele dermice - ridicaturi tronoconice - pe sup deg sunt mai ev si for creste papilare
derm reticulat - prof - f de col si elastice - fasc groase; el cel sunt relativ rare

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
8
Q

hipodermul

A
tesut conj lax
nr var de cel adipoase
bulbii firului de par
glomerulii gl sudoripare
corp vater pacini, cei mai mari corp
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
9
Q

recept cut

A

in piele, ter nerv libere si incapsulate

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
10
Q

ter nerv lib

A

arborizatii dentritice ale n senz din gang spin rasp printre cel epidermului
discurile tact Merkel- se ter sub forma unui cosulet in jurul cel epiteliale

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
11
Q

ter incapsulate

A

h: vater-pacini - cei mai mari corp
d: corp meissner, krause ( r pt rece) si rufini (r pt cald)

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
12
Q

ce sens se gasesc la niv pielii?

A

tactile
termice
dureroase

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
13
Q

recept tactili

A

mecanorecept
loc in derm si sunt mai nr in teg fara par
s- epiderm - corp merkel si derm - meisner - atingerea
p- derm - rufini - pres
p- hipoderm - pacini se adapteaza f rapid - vibratii
ter nerv lib - atingerea si pres
golgi mazoni - varietate VP, mai mici, hip pulpei degetelor

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
14
Q

recept termici

A

ter nerv lib, diam mic si nemielinizate
rece - mai nr cal
temp excesive st si r pt durere - algorecept -

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
15
Q

recept pt dur

A

principal - ter nerv lib, insa toti r pot trans impulsuri inter ca dur
stim de 3 cat de fact: mec, ter, chim
nu se adapteaza sau f putin
persistenta st det intensif senz

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
16
Q

campul recept

A

aria teg a carei stim det modif in rata de desc a n

sup camp recept e invers prop cu densitatea recept

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
17
Q

acuitatea tact

A

pragul de percept distincta a 2 puncte dif - dist min
limba - 2 mm
tor post - 50 mm

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
18
Q

analiz kinestezic

A

sc cer trebuie info per despre poz corpului in spatiu, a dif seg si a gradului de contr a muschilor
info vin de la r ap vestibulari, vizuaii, auditivi, proprioceptori
r sunt loc in muschi tendoane articulatii periost ligamente

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
19
Q

Vater Pacini k

A

loc: articulatii si periost (inv osului pt hranire si prot)
ientici celor din piele
sens la miscari si variatii de pres

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
20
Q

corp neuroten Golgi

A

loc: jonct m-t
in c pat 1-3 nervoase st de intinderea put a tend
monit tens din tend, prevenind contr/ alung exag a musch

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
21
Q

ter nerv lib k

A

loc: grosimea capsulei articulare

sens dur art

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
22
Q

fasc neuromusc

A

loc: printre fibrele musc
stim de tens din timpul contr musc
5-10 fibre modificate, fibre intrafus ce se gasesc intr.o capsula conj
disp in paralel cu f extrafus
port perif - contr
port centr - necontr, cont nuclei
inerv senz - dendritele neur din gang spin
inerv mot - axonii motoneur gamma din c ant al mad, care contr port perif a f cu sac si cu lant nuc - intinderea port centr - stimularea fibrelor senz anulospin si in floare
imp nerv - neur alfa - contr f extrafus - contr musc

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
23
Q

caile de cond ale imp de la propriocept

A

spinocer - sens de control a misc - tonusul

spinobulb - sens kinestezica - pozitie

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
24
Q

disp in paralel a fibrelor

A

intinderea f extrafus det si int celor intrafus

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
25
neur care inerv m schel k
alfa - extrafus | gamma - intrafus
26
tonusul musc k
rel musc e prevenita prin intinderea si activ fusurilor -contr reflexa - intindere si o tens musc de relaxare - tonusul musc
27
corp rufini k
loc: stratul superf al caps articul | poz si misc din art
28
lemniscul medial fig
fasc gros
29
analiz olfactiv
depisteaza subst mirositoare, eventual nocive | impreuna cu an gustativ apreciaza calitatea mancarii si dec secr dig
30
recept an olf
chemorecept loc: partea postero-sup a foselor nazale celulele bipolare din muc olf 1N dendrita scurta si groasa - vezicula - butonul olf prev cu cili axonii (10-20) pornesc de polul bazal, se inmanuncheaza si for nervii olf care strabat lama ciuruita a etmoidului si fac sin cu celulele mitrale/multipolare 2N din bulbul olfactiv axonii cel mitrale - tractul olfactiv
31
proiectia tractului olf
fata mediala a lob temp - aria olf - girul hipocampic si nuc amigdalian calea olf nu are leg dir cu talamusul
32
pt a putea fi mirosita
volatila si sa ajunga in nari solubila, sa poata trav str de muc si sa atinga cel olf 50 mir primare din aprox 10k
33
epiteliul columnar fig
epiteliu pseudostratif
34
analiz gust
aprecierea calitatii alim | dec reflexa si necond a secr gl dig
35
recept an gust
chemoreceptori | mug gust din papilele gust
36
pailele gust
``` calciforme/ circumvalate fungiforme foliate filiforme - nu au mug gust loc: mucoasa linguala ```
37
mugurii gust
``` forma ovoidala alc din cel senz polul apical: microvil, cil polul bazal: ter nerv ale nerv 7,9,10 1N: ganglionii anexati nervilor 7,9,10 2N: nuc solitar din bulb axonii 2N se incruciseaza si se indreapta spre talamus ```
38
proiectia an gust
aria gust | partea inf a girusului postcentral
39
senz gust
4 gusturi primare: dulce - vf limbii amar - post limbii acru - lat limbii sarat - lat si varf limbii 13 posibili/ probabili r chim in cel gust maj mug gust pot fi stim de 2 sau mai multi stimuli gust, chiar si de unii care nu sunt primari, insa pred 1/ 2 dintre cat descrise
40
dep mug gust
subst sapid + cel recept de pe mugurii gust - dep - potential de receptor subst chim se leaga de mol prot recept care par in membr microvililor si deschid can ionice - pat Na - dep cel
41
vederea
peste 90% din info legate de mediul inconj are rol nu doar in luminozitate, culoare si forma orientarea in spatiu,mentinerea echilibrului, tonusul cortical - atentia ochiul: glob ocular anexe - de miscare - 6 muschi extrinseci de protectie - gl lacrimala, conj, pleoape, gene, sprancene
42
globul ocular
forma aprox sferica loc in orbita peretele 3 tunici - ext, med, int medii refringente
43
tunica ext
fibroasa 2 port inegale post - sclerotica ant - corneea
44
coeneea
transparenta nu are vase de sange nr fibre nerv 1/6 tunica ext
45
sclerotica
opaca 5/6 tunica ext pe ea se insera muschii extrinseci ai gl oc post perf de fibrele nervului optic - paraseste gl oc artera - inta in gl oc
46
tunica medie
vasculara | 3 seg post - ant: coroida, corpul ciliar, irisul
47
coroida
post de ora serata - limita dintre coroida si corpul ciliar | post prez un orif prin care iese nervul optic
48
corpul ciliar
imediat inaintea, ant orei serata procesele ciliare - alc din aglomerari capilare si secr umoare apoasa muschiul ciliar - fibre musc netede fibrele circulare inerv de parasimpati, bombeaza crist fibrele radiare de simpatic, aplatizeaza crist
49
irisul
``` diafragma pe fata ant a crist - regleaza cant de lumina ce ajunge la retina ant de ora serata in mij - pupila tesut multiunitar m radiari si circulari ```
50
tunica interna
retina loc post de ora serata membr fotosens - reliz receotia si transf stim lum in imp nerv 2 reg: pata galbena/ macula luteea - loc in dreptul axului viz; prez mai multe conuri; in centru, foveea centralis, numai conuri pata oarba - medial si inf de pata galb, locul de iesire a nervului optic din gl oc si de intrare a arterelor ; nu prez el fotosens hemiret temp - se proiecteaza p de fixare care cont pata galbena hemiret nazala
51
struct retinei
``` 10 straturi 3 feluri de cel funct aflate in rel sin cel fotosens cu conuri si bastonase cel multipolare cel bipolare + cel de sust si cel de asoc lumina trece de la stanga la dreapta ```
52
struct ret fig
membr limit int fibrele nerv optic cel multipol/ ganglionare cel amacrine - fac sin doar cu cel multipol cel bipol cel oriz - fac sin doar cu cel fotorecept cel fotorecept cu conuri cel forecept cu bastonase - ating membr limit ext membrana limitanta ext strat pigmentar coroida, sclerotica
53
cel cu bast
cel nerv modif 125 mil vederea nocturna, la lumina slaba
54
cel cu conuri
cel nerv modif 6-7 mil mai nr in pata galbena, in foveea centralis fiind doar cel cu conuri vederea diurna, colorata, lumina intensa
55
mediile refringente
corneea transp cristalinul corpul vitrios/ umoarea sticloasa umoarea apoasa
56
cristalinul
forma unei lentile biconvexe transparent loc intre iris si corpul vitrios invelit de o capsula elastica - cristaloida ment in loc printr-un sist de fibre - lig suspensor nu cont vase sangs, nutritia facandu-se prin difuziune de la vasele proceselor ciliare
57
corpul vitrios
forma sferoidala consist gelat transp loc in camera vitroasa, sit post cristalinului
58
umoarea apoasa
``` lichid incolor rez din activ secretorie a proc ciliare cam ant - intre cornee si iris cam post - iris si cristalin cele 2 cam com prin pupila ```
59
aparatul dioptric
cornee - put de refract de aprox 40 dioptrii cristalin - put de refractie de aprox 20 dioptr o sg lent conv, put totala de 60 dioptrii, centrul optic la 17 mm in fata retinei razele paralele care vin de la o dist mai mare de 6 m se vor focaliza la 17 mm in spatele centrului optic si vor da pe retina o imag reala, mai mica si rasturnata cea mai mare parte a puterii de refractie - fata ant a corneei cristalinul - raza de curbura poate fi mult crescuta - acomodarea
60
acomodarea
variatia put de refr a cristalinului in rap cu dist la care privim un ob, modif curburii crist pt ob aflate intre p proxim si remotum elasticitatea crist, ap suspens si muschiul ciliar - org activ
61
dist > 6m
m c - relaxat lig sus - tens -creste tens cristaloida - comprima cristalinul r de curb - creste put de conv - scade la val min de 20 dioptrii
62
dist < 6m
m c - contracta lig sus - relax - scade tens din cristaloida - bombeaza cristalinul put de conv - creste la val max
63
prezbitie
cu trecerea anilor, put de conv scade, crist dev mai gros si mai putin elastic
64
p proxim
p cel mai apropiat la care vedem clar un ob cu efort acomodativ maximal 25 cm
65
p remotum
p cel mai apropiat de ochi la care vedem clar, fara ef de acomodare 6 m
66
reglarea acomodarii viz
act reflex reglat de centrii corticali si de cvadricolii cvadrigeni sup - nuc veg paras al oculomor, 3, din mezencefal - com contr muschiului ciliar la reflexul de acomod part si centr corticali din ariile vizuale primare si sec sau asociative la rasp efector part si muschii irisului si muschii extrinseci
67
reflexul pupilar fotomot
reflex mai simplu centrii in mezencefal contr musc circulari ai irisului - mioza - stim cu lumina put contr musc radiari si relax celor circulari - midriaza - scaderea stimulului lum , la intuneric
68
ochi emetrop
r la 17 mm in spatele centrului optic c optic - p sit pe axa optica, raza de lumina nu e deviata de la dir sa indif de unghiul de incidenta imag ob plasate la inf este clara, fara acomodare
69
ochi hipermetrop
r < 17 mm de centrul optic departeaza obiectele lent conv
70
ochi hipometrop/ miop
r > 17 mm de centrul optic apropie ob lentile div
71
astigmatismul
viciu de refr mai multe raze de curb ale sup corneei meridian cu put de conv anormala - ccorneea det for unor imag ret neclare pt p din mer coresp lentile cilindrice
72
proc fotochim dn ret
rad electromag cu lung de unda 390-770 nm en electromag a lum - imp nerv cel recept ret cu con si bast care au in struct macromol fotosens/ pigm viz - bast: un sg tip de pigm viz - rodopsina con: 3 tipuri de pigm - iodopsine
73
mec fotorecept
proc fotoreceptiei - identic pt cele 2 cel fotrecept pigm viz abs en rad luminoase - se dec in cele 2 comp: retinen - deriva din vit A si este com tuturor pigm opsina - dif in funct de pigm viz pigm face parte din struct membr conustilor si bast - desc sa det modif ale conductantelor ionice - aparitia pot recept
74
sens recept viz
f mare bast mai sens decat conurile pt a stim un baston e suf en unei sg cuante de lum
75
adaptarea recept viz
mult pigm - sens mare | cant de pigm variaza in funct de exp la lumina/ intuneric
76
exp la lumina put/ adaptarea la lumina
pigm viz din bast si con: retinen si opsine cea mai mare parte a retinenului - transf in vit A scade conc pigm viz - scade sens ochiului la lum vederea diurna/ fotopica - conuri timpul de adapt la lumina este de 5 min
77
exp la intuneric/ adaptarea la intuneric
retinenul si opsinele din conuri si bast - pigm viz vit A - retinen creste conc pigm viz sens unui bast la intuneric este de zeci de ori mai mare decat la lumina vederea nocturna/ scotopica - bastonase
78
avit A
se compromite adapt la intuneric red ved diurne - hemeralopie red ved nocturne - nictalopie
79
vederea alb negru si vederea cromatica
stim bast - senz de lumina alba - lipsa stim - negru corpurile care reflecta - albe corpurile care absorb - negre stim conurilor - senz dif in funct de pigm viz conuri - pigm pt rosu, verde si albastru - stim egala duce la senz de alb stim unei sg cat ducel la cul resp rosu, verde, albastru - culori primare fiecarei culori ii coresp una complementara, care prin amestec cu prima da alb
80
daltonism
defect al vederii cromatice lipseste cel cu con coresp unei cul fund - vede in loc un ton cenusiu rosu, verde - cel mai frecvent apare aproape in exclusivitate la barbati - gena recesiva x linkata 8% din pop masc
81
calea optica
seg int/ de cond r: cel fotosens cu conuri si bast, neuroni unipolari modif descrestere dinspre ext spre int a nr de cel 1N - cel bipolare retina 2N - cel multipolare, mai prof in retina axonii 2N paraseste ret prin pata oarba si for nervul optic axonii 2N - campul int al ret/ campul nazal - se incruciseaza si for chiasma optica - ajung in tractul optic opus axonii 2N - campul ext al ret/ campul temp - nu se incruciseaza si trec in tractul optic de aceeasi parte n optic - fibre de la un sg glob ocular tractul optic - ambii tractul optic - metatalamus - corpul geniculat ext/ lat- maj fibrelor fac sin cu 3N o parte ajung la coliculii cvadrigemeni sup axonul 3N = radiatii optice - scoarta cerebrala - se ter in lobul occipital, in jurul scizurii calcarine - ariile primare, sec sau asoc - repr seg cort
82
segm cortical
fiecarui p de pe ret ii coresp un p specif de proiectie corticala aria viz prim - fata mediala a lobilor occipitali, de o parte si de alta a scizurii calcarine in jurul acesteia - ariile sec sau asoc aria viz primara - cea mai intinsa rep o are macula - reg post a lobului occipital ariile viz - senz si percept viz, transf stim el de la niv cel fotorecept in senz de lum, cul si forma
83
campul vizual, vedere binoculara
spatiul cuprins cu privirea fiecare ochi - camp vizual monocular - se suprap in mare parte cu cel al celuilalt ochi partea comuna - camp vizual bonocular orice ob din campul viz bin for o imag pe retina fiecarui ochi imag fuz pe scoarta intr.una unica proc de fuz corticala - numai daca imag retiniene se for in p corespondente - incepe la niv corpilor gen lat vederea binoculara - vederea in prof/ stereoscopica extirp ariei viz primare - orbirea distr ariilor sec - afazia viz - bolnavul vede literele scrise, dar nu intelege semnif cuv citite
84
analizatorul acustic si vestibulo-cohlear
loc - urecehea int un nerv fiecare, se unesc si for perechea 8 de nerv cranieni nervul acustic, cohlear, ganglionul spiral Corti nervul vestibular, gang vest Scarpa urechea poate percepe sunete - unde sonore intr-o anumita ordine, zgomote - neregulat
85
analizatorul vestibular
functie - info asupra poz si misc corpului in spatiu, dec ref posturale si gesturale + info de la r musc kinestezici, cutanati - tact, presiune -, optici
86
r auditiv
anexe - urecehea ext si cea medie, nu au leg cu ap vest
87
urecehea ext
pavilionul | conductul auditiv ext - partea prof e in temporal
88
urecehea medie
cavitate pneumatica loc - stanca temporalului peretele lat - timpan peretele medial - fereastra ovala si rotunda - acop de membr peretele ant - trompa lui eustachio - casa timpanului comunica cu nazofaringele - rol in egalizarea presiunii pe fetele timpanului intre fata int a timp si membr ferestrei ovale se afla cele 3 oscioare care regl intensitatea undei sonore ciocanul - muschiul ciocanului - diminueaza vibratiile sonore puternice scarita - muschiul scaritei - amplifica pe cele slabe, regland intensitatea undei nicovala
89
urecehea interna
sist de incaperi sapate in stanca temporalului - lab osos - in int, lab membr intre cele 2 - perilimfa - la ext lab membr lab osos - vestibul, canale semicirculare, melc osos cele 3 canale semicirc sunt perpendiculare intre ele 1 extr, se deschide prin ampula - dilatatie mai lunga 2 extr, c ant + c post = c comun, inainte de a se deschide in vestibul 5 orif de deschidere a can semicirc os in vestibulul osos - 3 ampule si cele 2 can ant si post
90
melc osos
ant de vestibul forma conica ax central - columela - melcul face 2 + 1/2 ture in jurul ei se prinde lama spirala intregita de membr baziliara a lab membr si membr vest Resissner cele 2 impart lumenul osos: ramapa vest - deasupra membr vest rampa timpanica - sub membr baziliara canalul cohlear - melcul membr - intre m baziliara, vestibulara, peretele ext al melcului osos - ant de sacula m membr cont recept auditivi din org corti r vest, timpanica - perilimfa canalul cohlear - endolimfa spre varf, lama spirala lasa un spatiu liber - helicotrema
91
lab membr
sist de camere loc - int lab osos endolimfa ampulele, capetel dil, cont recept vest, cu cele 3 creste ampulare vestibulul membr: utricula - partea sup a vestibulului, se deschid cele 3 canale semicirc membr sacula - sub utricula, din partea inf incepe canalul cohlear ce cont org corti - recept acustici recept vest: macula utriculara si scaulara
92
oragnul corti
loc - pe membr baziliara centru - spatiu triunghiular - tunel corti - traversat de fibre dendr ale n din gang spiral corti laturile - cel de sust care stau pe membr bazilara - desupra lor cel auditive cel auditive/ senz: int - 1 sir ext - 3,4 siruri, spre peretele lat al melcului osos pol bazal cel aud - ter dendr cel din gang spiral corti, trec mai intai prin tunelul corti pol apical - cili aud, pat in membr reticulata secretata de cel de sust -peste cili e membr tectoria
93
recept vest
loc - lab membr r mac - r otolitici - in utricula si sacula - macula utriculara si saculara alc din cel de sust disp pe o membr bazala - peste ea cel senz cu cili pol bazal cel senz - dendr n din gang vest scarpa cilii - inglobati in membr otolitica - otolite - granule de CaCO3 si Mg r ampulari - crestele ampulare - ampulele canalelor semicirc membr - cel sust si cel senz pol apical cel senz - cili - pat intr-o cupola gelatinoasa
94
calea acustica
1N - gang spiral corti dendritele - polul bazal al cel auditive cu cili din org corti axonul - nervul cohlear, ram aud a nerv 8 - spre cei 2 nuc cohleari ventral si dorsal din punte - 2N axonul - se incruciseaza, traiect ascendent spre coliculul inferior - 3N (axonul n ventr face sin in nuc pontin opus - pleaca la coliculi inf opusi - emisfera opusa fata de org corti axonul n dorsal - coliculii inf de aceeasi parte) 4N - corpul geniculat medial axonul - girul temp sup in jurul ariei primare se afla ariile secundare/ de asoc = primeste aferente de la aria primara impulsurile de la un org corti ajung la 1N si 2N de aceeasi parte si 3,4N de ambele parti
95
calea vest
1N - gang vest scarpa dendritele - cel cu cili din macula si creste ampulara axonii - ramura vestibulara a nervului 8 - cei 4 nuc din bulb ( sup, inf, lat, medial) - 2N fasc vestibulo-spin - spre mad - tonusul musc fasc vestibulo-cerebelos - cerebel - echilibrul static si dinamic fasc vestibulo-nuclear - nuc nervilor 3, 4 din mezencefal si 6 din punte - misc globilor oculari cu p de plecare lab fasc vestibulo-talamic - talamus - prin fibrele talamo-corticale se proiecteaza pe scoarta
96
unde sonore
frecventa: 20-20 000 hz amplitudinea: 0-130 decibeli 1 db = 1 dyme/cm2 prod de rarefieri si condensari ale aerului inaltimea - frecventa intensitatea - amplitudine timbrul - vibratiile armonice sup insot
97
mec receptiei auditive
cel senz din corti transf sunetul in impuls nervos sunet - pavilionul urechii - capteaza si dirijeaza spre conductul auditiv extern la capat, unda pune in misc membr timpanului - lantul celor 3 oscioare - fereastra ovala - perilimfa - endolimfa variatiile de pres ale endolimfei - vibreze membr baz pe care se afla organul corti ac vibr - cel auditive - cilii sufera def mec la cont cu membr tectoria inclinarea intr-o parte depolarizeaza cel, inpartea opusa hiperpolarizeaza depolarizarile cresc frecventa pot de act, hiperpolarizarile o reduc perforatiile timpanului nu duc la surditate, ci la scaderea acuitatii auditive
98
membr baziliara si frecv sunetului
struct comparabila cu un rezonator cu coarde particularitati: elasticitate, rezonanta baza melcului - rezonanta cu frecv inalte 15 000 Hz mij membr baziliare - frecv medii 5 000 Hz vf melcului - frecvente joase 20 - 500 Hz
99
transmiterea stimulului auditiv
fiecare n senz din ganglionul spiral corti trans info de la o anumita reg a membr baziliare - specializ zon se pastreaza peste tot sunetele de o anumita frecv activ anumiti neur cohleari , coliculari, metatalamici excitatiile son sep in funct de frecv se trans prin fire izolate la n corticali
100
identif dir de unde vine sunetul
decalajul in timp | dif de intensitate a sunetului
101
fiziologia a vest
info creierul despre poz corpului, acceleratiile lini si circ contr la regl echi alturi de a vizual, tactil, kinestezic si cerebel
102
segm perif
r mac sunt stim mec de otolite stim se prod atat in cond statice cat si din corp nemisc - otolitele apasa pe cilii cel senz - tr imp la centri - info despre poz cap in rap cu dir vect grav
103
accelerari liniare
inainte, inapoi, lat otolitele - mai dense decat endolimfa - impinse de f de inertie in sens opus dep se dc reactii motorii corectoare r mac nu detecteaza viteza de deplasare corp, cap !!! detect acceleratia - din utricula oriz - din sacula vert r analiz vest sunt si sediul unor ref posturale - modif brusca a poz det ref care ment posturii si ech otolitele nu au treaba cu acceleratia circ
104
acceleratia circ
crestele amp si cup gel de la baza can semicirc - al 2 lea recept al a vest - acceleratia circ cilii cel senz dincan semicirc - excitati mec de dep endolimfei misc de rotatie det rotatia simult a can semicirc din planul rot dat inertiei - endolimfa din can semicirc se dep relativ in sens opus si va inclina cupola in sensul ac dep recept misc circ se dat orientarii can semicirc in cele 3 planuri - frontal, sagital, orizontal