Sist. muscular Flashcards
forma muschi
fusiformi - biceps, triceps
triunghiulari - piramidal al abd
f patrulatera - marele drept abdominal si marele dorsal
cupola - diafragma
trapez - m trapez
circulari - orbicularul buzelor si pleopelor, sfincterele
struct m
corp - port centrala , vol, fibre musc striate
- la ext prez fascia, membr conj
- sub ea, epinisium, lama de tesut conj, din care porneste in int perinisium - septuri conj
- endonisium - teci fine de tesut conj invelesc fiecare fibra musc
2 tendoane - 2 extremitati de cul alb sidefie for din tesut fibros
orig m - tend ce se insera pe osul fix
insertia m - tend ce se prinde de osul mobil
gen, orig unica, dar sunt si cu mai multe: biceps, triceps, cvadriceps
vasc si inerv m
vasc bogata
inerv dubla somatica si veg
cea veg det reactii vasomotorii
princ grupe de muschi
capului - 2 cat: mimicii - expresiile fetei; masetari - masticatie
gatului - reg anterolat, o serie de m asezati pe mai multe planuri, dinspre sup spre prof: m pielos al gatului - increteste pielea gatului, m sternocleidomastoidian
trunchiului - m spatelui si ai cefei - sup m trapezi, inf de acestia sunt marii dorsali; m anterolat torace, m. anterolat abdomen
membrelor - m membr sup si inf
m anterolat torace
ant - cei 2 m pectorali, micul si marele pect
mai prof - m subclavicular si dintatul mare sit lat
spatiile intercost - m intercost int si ext
la baza cut tor - diafragma - m lat, sep cav tor de cea abd , fata boltita spre torace si concava spre abd
m anterolat abd
m lati
de o parte si de alta a liniei mediene - m drepti abd
ant fata de fiecare m drept abd - m piramidal
lat de m drepti - m oblic ext, int si transvers
m membr sup
umar - princ deltoidul, imediat sub piele, ridica la orizontala, real abductia bratului
brat - ant: biceps brahial, brahial si coracobrahial
post - triceps
antebrat - ant: flexori ai antebratului si ai mainii si pronatari ai mainii
post si lat: extensori ai antebratului, mainii si degetelor
mana - ap musc complex, m doar pe fata palmara si in spatiile interosoase
m membr inf
bazinului - in jurul art soldului - m fesieri
coapsei - loja anteromed, post si lat
- loja ant: croitor cel mai lung, sub se afla m cvadriceps
gambei
- partea mediala: 3 muschi adductori- mare, scurt si lung + m drept medial - apropie coapsele intre ele, adductie
piciorului
- loja post - biceps femural, semitendinos, semimembranos
gambei - loja anterolat si post
- loja ant - tibial ant si extensori ai degetelor
- loja lat - peronieri scurt si lung
- loja post - superf m gastrocnemian care cu solearul for tricepsul sural
- prof - m tibial post si flexori ai degetelor care fac extensia labei si flexia degetelor
picior - pe fata dorsala si plantara
fiziologia muschiului
m schel asigura tonusul postura, echilibrul, mimica, miscarile voluntare
m som e comp ef a ref som de tonus, postura, schilibru si redresare, a activ mot vol, a expr starilor afectve si a limbajului
aprox 40% din masa org
contractilitatea
prop specif muschiului de a dez tens intre capetele sale sau de a se scurta
baza anatomica = sarcomer - unitatea morfofunct a miofibrilei, e cuprinsa intre 2 membr Z
baza moleculara = proteine contract
excitabilitatea
se dat prop membr cel - permeabilitate selectiva, conductanta ionica, pompe ionice, polarizare el
m rasp la stimul prin pot de act propagat, urmat de contract
intre manif el de la niv membr fibrei musc si fen mec de la niv sarcomerului - lant de reactii fizico-chim, cuplaj excitatie-contractie
extensibilitate
prop m de a se alungi pasiv sub act unei forte
substr anatomic e fibrele el si conj din m
elasticitatea
prop m de a se deforma sub act unei f si de a reveni pasiv la forma de repaos dupa incheierea f
baza anatomica e fibrele el din perinisium
tonusul musc
stare de tens permanenta
m au inerv somatica si senz intacta, dupa denervare tonusul dispare
e de nat reflexa
izometrice
aceeasi lungime, dar tens creste
m nu preteaza lucru mecanic ext
toata en chim se pierde sub forma de caldura si lucru mec int
ex sust post corpului
izotonice
tensiune const, lungime variabila
real lucru mecanic
caract maj m
auxotonica
variaza si lung si tens
in timpul unei activ obisnuite, fiecare muschi trece prin toate
manif el
rep de pot de act
stim pe cale nat-de la placa motorie sau artif- cu c.e.det ap unui pot de act prop in lungul fibrei cu 30 m/s
pot de act ale unei unitati mot se sumeaza, dand pot de placa mot
activ el a intregului m sau a unitatii mot comp se poate inregista rez electromiograma
manif chim
initiate prin mec de cuplare excitatie-contractie
proc chim asig en pt proc mec
met musc e aanaerob in primele 45-90s ale uni ef moderat/ intens, timp nec ca ap cardiovasc sa regl aportul de O2
dupa primele 2 min, nec en sunt satisf aerob
manif mec
se stud cu miograful
st unic cu val prag - contr unica - secusa musc:
- faza de lat - de la aplicarea excit pana la ap contr, are loc manif el a contr, acarei durata dep de m, fiind de 0,01s la m striat
- faza de contr - 0,04s
- faza de relaxare - 0,05s
secusa - izometrica/ izotonica, dureaza 0,1s si amplitudinea variaza prop cu intensitatea stim pt ca antreneaza in contr un nr tot mai mare de fibre musc, pe mas ce intens stim cr
tetanos
stim rep la int mici si regulate
sumatie de secuse
incomplet - graficul prez un platou dintat, rep sumarea incompleta a secuselor la stim rep cu frecv joase 10-20 stim/s
complet - graficul prez un platou reg, rep sumarea totala a secuselor prin aplicarea stim cu fr mai mare 50-100 stim.s
contr vol sunt tetanosuri pt ca com vol se transmite prin imp cu frecv mare
secuse: frisonul, sistola cardiaca, contract de la refl miotatic
manif termice
se dat proc biochimice
rand contr este de 30%, deci 70% din en chim se transf in en calorica
fig
fibra musc prez mitocondrie, mai multi nuc si saci de depozit a Ca
sarcolema - sub endomisium
citoplasama e alc din miofibrile - bamde cilindrice alc din fil groase de miozina si subtiri de actina
miofibrila e org din unitati contractile = sarcomer - dau aspect striat
la capete - membr Z
o banda intunecata, banda A, are miozina si actina, se disp intre 2 jum de discuri clare, banda I, ce coresp abs fil de miozina
miozina si actina alterneaza in partea perif a bandei A, iar in centru se gaseste zona H doar cu fil de miozina
in contract, membr Z se apropie, dar discul a nu se modif, zona H si I aproape dispar, se dat alunecarii fil de actina printre cele mde miozina
