patologia pielii Flashcards
Leziuni comune la nivelul pielii
Macula este o hiperpigmentare focală, plată a pielii.
Papula este o proeminenţă cutanată secundar unei inflamaţii dermice acompaniată de akantoză; mai multe papule formează placarde.
Nodulul este o leziune elevată, cu infiltrat dermic inflamator sau tumoral.
Vezicula este o cavitate plină cu lichid de edem.
Chistul este o cavitate cu material sebaceu sau keratină.
Pustula este o veziculă plină cu puroi.
Crusta este o coajă formată din sânge coagulat sau exsudat uscat.
Ulceraţia reprezintă o pierdere de substanţă la nivelul pielii.
Leziuni autoimune şi infecţioase
Dermatita acută (forma cea mai obişnuită este eczema) se caracterizează prin :
spongioză (edem intraepidermic),
vezicule intraepidermice şi
infiltrat inflamator mixt dermic;
Dermatita cronică se caracterizează prin :
akantoză (îngroşarea stratului spinos),
hiperkeratoză (îngroşarea stratului cornos) şi
infiltrat inflamator cronic difuz dermic.
Forma cea mai obişnuită este lichenul simplu nespecific, cu localizare frecventă la nivelul cavităţii orale şi vulvă (microscopic apare atrofia epidermului cu infiltrat inflamator limfo-plasmocitar « in banda » in dermul superficial)
În lichenul plan, apare akantoză şi hiperkeratoză, însoţită de distrugerea stratului bazal prin degenerescenţă hidropică şi corpi apoptotici Civatte.
Psoriazisul se caracterizează prin :
îngroşarea epidermului cu parakeratoză,
elongarea papilelor dermice, ce conţin vase dilatate (“venulizarea capilarelor” = semnul Auspitz) şi
infiltrate inflamatorii dermice şi sub formă de agregate în epiderm (abcesul Munro).
Granulomul piogen este un ţesut de granulaţie, cu creştere aberantă, bogat vascularizat, ce apare pe hemangioame traumatizate sau traumatisme minore (înţepături). Are caracteristic un “guleraş” de proliferare epidermală la marginea leziunii, cu ulceraţie în suprafaţă şi exsudat.
Chistul sebaceu (termen clinic inadecvat) este un chist epidermic caracterizat printr-o cavitate plină cu keratină, delimitată de un epiteliu pavimentos atrofic.
In infecţia cu virusul Herpes Simplex 1 apar:
vezicule intraepidermice pline cu fluid şi akantoliză;
celulele epiteliale au nuclei « polizati » (steel-gray), cu aspect “în teanc de farfurii”,
ocazional pot apare celule gigante multinucleate.
Veruca vulgară este o inflamaţie proliferativă de tip epitelial, dată de infecţia cu virusul Papilloma şi are toate caracterele unui papilom (akantoză, hiperkeratoză şi papilomatoză), dar are în plus, celule clare dispuse în grupuri mici la joncţiunea strat granular-strat spinos. Furunculul este o acumulare de puroi în jurul rădăcinei firului de păr, cu necroză centrală, dată de Stafilococul Auriu; un buchet de furuncule formează carbunculul, frecvent la nivel interscapulo-vertebral şi sacro-coccigean.
Infecţia supurativă a dermului şi hipodermului se numeşte celulită.
Impetigo este o pustulă intraepidermică determinată de infecţia cu Streptococ. Pemfigusul vulgar se caracterizează prin apariţia unor vezicule intraepidermice suprabazale şi akantoliză (leziunea este diferită de cea din pemfigusul bulos în care veziculele apar în stratul bazal).
În lupusul eritematos sistemic, apare :
degenerarea cu lichefacţie a stratului bazal (balonizare),
depunerea de complexe imune la joncţiunea dermo-epidermică = banda lupica vizibila in imunofluorescenta (tipic);
necroză fibrinoidă şi infiltrat inflamator limfo-plasmocitar în derm, în jurul vaselor sangvine şi a firelor de păr.
Tumori benigne şi maligne
Papilomul este o tumoră epitelială benignă caracterizată prin :
akantoză (îngroşarea stratului spinos),
hiperkeratoză (îngroşarea stratului cornos) şi
îngroşarea şi înmulţirea papilelor dermice prin hiperplazia corionului dermic Keratoza seboreică este un papilom bazocelular, caracterizat prin prezenţa unor cuiburi de keratină într-o masă de celule bazale, aşezate în plaje; se mai numeşte şi keratoza senilă; papilomul hiperkeratozic este un papilom spinocelular ce poate evolua spre un carcinom scuamos.
Boala Bowen este un carcinom intraepidermal (in situ), în care celulele tumorale nu au depăşit membrana bazală; când displazia implică numai nivelul inferior al epidermului (1/3 – ½) se numeşte keratoză actinică (solară).
Carcinomul bazocelular
Carcinomul bazocelular este o proliferare tumorală epitelială alcătuite din insule de celule
cubice, cu nuclei rotunzi în centru, delimitate la periferie de celule cilindrice, aşezate în palisadă; poate apare degenerescenta chistica a tumorii.
Proliferare tumorală epitelială ce se prezintă macroscopic sub forma unui nodul cu o depresiune centrala, cu margini delimitate; uneori poate fi plan, roșietic, ulcerat central 12 tipuri histopatologice; 3 principale:
- Tipul nodular (nodul bine delimitat de celule bazale, în dermul profund, cu celule cilindrice “in palisadă” la periferie și celule cubice, în centru)
- Tipul morpheiform (cordoane de celule bazale incluse într-o stromă conjunctivă densa)
- Tipul superficial (multicentric, cuiburi de celule bazale in dermul superficial) Apare frecvent pe față (1/3 superioară: zigomatic, aripile nazale, frunte, scalp), pe zone expuse la soare, are potențial local invaziv si distructiv, mai ales în țesuturile moi ce vin în raport cu oase – ulcus rhodens; nu dă metastaze
Carcinomul spinocelular
Carcinomul spinocelular este o proliferare tumorală malignă cu punct de plecare în stratul
bazal al epidermului, celulele bazale diferențiindu-se în celulele scuamoase, pe parcursul progresiei tumorale
Microscopic, se observă proliferarea unor celule poligonale în plaje ce pot forma perle orto- sau parakeratozice (diagnostic diferenţial cu hiperplazia pseudo-epiteliomatoasă – globi pseudokeratozici, cu insule de celule epiteliale, fără atipii şi mitoze, şi infiltrat inflamator limfo-plasmocitar).
Keratoachantomul este un subtip al carcinomului spino-celular ce se caracterizează prin akantoză, hiperkeratoză, prezenţa unui dop keratozic cu invaginaţia epidermului (caracteristic), uneori cu perle keratozice, însoţite de un infiltrat inflamator limfo-plasmocitar (diagnostic diferenţial cu carcinomul spinocelular).
Precursori sunt keratoza actinica (solara) – displazia ½ inferioare a epidermului si carcinomul intraepidermoid (in situ). Molecular exprima forma cis a receptorului RAR alfa, pentru acidul retinoic
Tumori ale glandelor anexe ale pielii
Cu punct de plecare în firul de par:
Trichoepiteliomul
Trichofoliculomul
Trichilemomul
Pilomatrixomul
Cu punct de plecare în glandele sudoripare:
Siringomul condroid
Cilindromul
Poromul eccrin
Hidroachantoma simplex
Achantomul cu celule clare
Hidradenomul eccrin cu celule clare
Cu punct de plecare în glanda sebacee:
Adenomul sebaceu
Carcinomul sebace
Trichoepiteliomul
Trichoepiteliomul este o leziune simetrică, compusă din 3 elemente, toate incluse într-
o stromă fibroasă :
celule bazaloide cu punct de plecare în firul de păr,
corpi mezenchimali papilari (papile foliculare) şi
chisturi cornoase
Pilomatrixomul
Pilomatrixomul ( epiteliomul calcificat de tip Malherbe) este o tumoră benignă de
foliculi piloşi, cu celule bazale periferice şi celule necrozate “mumificate” (“ghost cells”), cu contur şters şi urme nucleare, în centru, ce pot prezenta calcificări; în jurul masivelor de celule “fantomă” poate apare o reacţie granulomatoasă de corp străin
Siringomul condroid
Siringomul condroid este o tumoră mixtă de glande sudoripare, caracterizată prin
proliferarea unor structuri tubulare adenomatoase cu perete bistratificat, însoţite de o stromă cu metaplazie condroidă, cordoane celulare şi ţesut conjunctiv remaniat.
Nevii
Proces de maturare – cu pierderea activității tirozinazice și capatarea activitatii
colinesterazice
Procesul invers celui de maturare este de “dropping-off” (abtrofung) – migrarea celulelor nevice spre suprafața epidermului
Nevii jonctionali – apar in copilarie (alunițe), sunt plani, pigmentați
Nevii intradermici – apar la adulți, sunt formațiuni tumorale elevate, fără pigment și recapitulează structuri nervoase
Nevii – tipuri speciale
Nevul congenital – prezent de la naștere; formele extinse au risc de malignizare. Are model de creștere intradermică, în jurul anexelor, fasciculelor nervoase și vaselor sangvine
Nevul albastru – nodul negru-albăstrui, ce poate fi confundat clinic cu melanomul. Histologic apare o infiltrare dermica cu celule dendritice, puternic pigmentate, fără formare de cuiburi, cu fibroză asociată
Nevul Spitz – apar frecvent la copii,pot fi confundați cu melanomul; aspect bifazic: celule epitelioide, bombate (“plump cells”) + celule fusiforme (“spindle cells”), cu aspect “in ploaie”, la jonctiunea derm – epiderm, ce formeaza fascicule si corpi eozinofilici Kamino
Nevul cu halou – caracterizat prin infiltrate limfocitare în jurul cuiburilor nevice (reacție imună impotriva structurilor nevice)
Nevii displazici
Descriși încă din 1730; prima caracterizare făcută de Clark et al. in 1978, pe 2 familii studiate, descrisi ca mole BK
Macroscopic:
φ > 5 mm,
leziune cu suprafață “grunjoasă” (“pebbly”),
aspect “targetoid”: un centru întunecat, elevat și o periferie plană, neregulată, depigmentată
Microscopic:
Punți celulare între cuiburile nevice (“coalescența” cuiburilor nevice) Fibroza liniară, lamelară în jurul cuiburilor nevice
Prezența melanofagelor (macrofage ce au fagocitat melanina din celulele nevice distruse)
Elemente secundare: hiperplazia lentiginoasă nevică, atipii nucleare si hipercromazie celulară
Melanomul
Este o proliferare tumorală malignă agresivă cu punct de plecare în melanocite, celule aflate
la joncţiunea derm-epiderm, ce derivă din creasta neuroectodermală.
Poate apărea pe piele, mucoasa orală, ano-genitală, esofag, meninge și ochi Localizare: femei – frecvent pe coapse, barbati – frecvent pe spate
Factori de risc: nevi displazici, indivizii hipo-pigmentati cu expunere la RUV, nevi traumatizati repetat
Clinic:
A = asimetry (asimetria leziunii)
B = border (margini neregulate, estompate)
C = color (variatii de culoare)
D = dimension (> 10 mm)
E = elevation (proeminenta in suprafata)
Creșterea în dimensiuni a unui nev, cu prurit sau usturime, cu neregularitatea marginilor, cu variații de culoare si hemoragii sunt semne de avertizare
Prognostic favorabil: invazie < 1.7 mm, sex feminin, mitoze puține / absente, prezența TILS, localizare la extremități
Se descriu 4 tipuri histogenetice (după Clark, 1982): tipul superficial - extensiv, tipul lentiginos, tipul acral şi tipul nodular (cu varianta acromică).
Histologic, poate avea 2 tipuri celulare : epitelioide sau fusiforme;
Diseminarea locală se face pe orizontală (radial în derm), apoi vertical, invadând hipodermul, cu metastaze în ganglionii limfatici regionali.
MTS “în tranzit” = noduli “sateliți “ pe traiectul limfaticelor dintre tumora si ggl. regionali Ganglionul “santinelă”
MTS în cord (notoriu) și tractul gastro-intestinal
Faza de creștere radială – pe orizontală, între epiderm și dermul superficial, timp îndelungat, fără capacitate de metastazare. Tipurile histologice specifice acestei faze sunt: Lentigo malign
Superficial extensiv
Lentiginos acral (mucosal)
Celulele cresc în cuiburi slab delimitate sau sunt izolate în timpul fazei radiale, asociate cu un infiltrat limfo-plasmocitar abundent
Faza de creștere verticală – cu pătrundere în dermul profund, cu lipsa de maturare celulară și formarea unui nodul (celulele capătă capacitatea de metastazare). Celulele melanice de melanom sunt rotund – poligonale, au nucleu mare, cu contur neregulat, cu cromatină dispusă în gramezi sub membrana nucleară și cu nucleol vizibil. Celulele au un model de creștere nodular (“balloon-like”), cu dispoziție în plaje ce invadează hipodermul, în fază verticală
În funcţie de invazie există 5 tipuri de nivele de invazie Clark :
Nivelul I – melanom in situ
Nivelul II – melanocite extinse în papilele dermice
Nivelul III – invadarea dermului papilar
Nivelul IV – invadarea dermului reticular
Nivel V – invadarea hipodermului
Grosimea tumorii (fost indice Breslow) se apreciază, tradiţional, cu micrometrul ocular în milimetri :
Grupa I < 1 mm
Grupa II 1 – 2 mm
Grupa III 2 – 4 mm
Grupa IV > 4 mm
Activitatea mitotică se apreciază astfel : G1 - < 1 mitoză / 5 câmpuri; G2 - > 1 mitoză / 5 câmpuri; G3 - > 1 mitoză / câmp.
Indicele de proliferare se calculează după formula : I.P. = (Nr.mitoze / mm2) x H, unde H = grosimea tumorii.
Alte elemente ce pot sugera prognosticul tumorii pot fi :
existenţa unei ulceraţii pe tranşa de parafină
invadarea vasculară
prezenţa unui infiltrat inflamator limfo-plasmocitar
existenţa unor semne de regresie tumorală
prezenţa melaninei (col. Masson-Fontana)
Imunohistochimic, melanomul malign arată pozitivitate la vimentină, proteina S-100, HMB45, Melan A, MAGE.
Dermatofibromul
Dermatofibromul se caracterizează printr-o proliferare fibroblasto-histiocitară, cu celule
fusiforme în vârtejuri scurte, celule xantomatoase (macrofage ce au fagocitat esteri de colesterol), uneori celule Touton (celule gigante, cu nuclei în “coroană”).
Tumora glomică (glomangiom)
Benignă, localizare frecvent subunghiala
Dureroasă
Derivă din celule musculare netede ale corpului glomic (anastomoza arterio-venoasă specializată în termoreglare)
Histologic: vase capilare, uneori ramificate, separate de stroma conjunctivă densă ce contine plaje sau cuiburi de celule cubice / rotunde (celule glomice)
Sarcomul Kaposi
Sarcomul Kaposi este o angiosarcomatoză multicentrică, ce asociază infecţia cu virusul
Human Herpes tip 8.
Se descriu 4 forme clinice :
endemică (africană),
epidemică (în cadrul infecţiei cu HIV),
clasică (europeană) şi
forma post-transplant.
Macroscopic, pot apărea macule, plăci sau noduli, frecvent la gambe Microscopic, se observă 3 elemente :
proliferare vasculară cu 2 categorii de vase :
vase adulte, delimitate de endoteliu şi
vase capilare, delimitate de celule fusiforme
proliferare de celule fusiforme dispuse în fascicule
granule de hemosiderină intra- şi extracelular, hematii extravazate şi o reţea de reticulină perivasculara
Histologic se descriu 3 tipuri : tipul angiomatos (diagnostic diferenţial cu angiosarcomul bine diferenţiat), tipul fibroblastic (diagnostic diferenţial cu fibrosarcomul bine diferenţiat) şi tipul mixt.
Carcinomul cu celule Merkel
Proliferare tumorală malignă cu diferențiere neuroendocrină alcătuită din celule mici,
rotunde, albastre, dispuse in cuiburi și plaje
