Hernia Flashcards
Hernia - fc etiologici
– Factor structural – persistenta canalului de migrare a viscerelor (hernia congenitala) sau slabirea peretelui abdominal in zonele herniare
– Factor functional – relatia intre presiunea intraabdominala si rezistenta peretelui abdominal
Anatomo-patologie
– Traiectul anatomic – evolutiv avem – punct herniar (orificiul profund), hernie interstitiala (intre structurile canalului) , hernie completa (depaseste orificiul superficial)
– Invelisul herniar – sac herniar (prelungire a peritoneului) si structurile externe (grasime, muschi, tegument)
– Continutul herniar – anse, epiploon
COMPLICATII
Nereductibilitatea:
– Pierderea dreptului la domiciliu – hernii voluminoase – fie nu se pot reduce, sau daca se reduc nu pot fi mentinute pentru ca apar tulburari respiratorii
– Aderente –inflamatorii sau naturale
Strangularea – constrictia brutala, permanenta, a unei anse cu suprimarea tranzitului si constrictia pediculului vascular cu gangrena. Se produce cu ocazia unui effort, datorita inelului fibros sau sclerozarea coletului sacului.
– Constrictie – jena in circulatia venoasa – staza si edem – intreruperea circulatiei arteriale - gangrena
– Stadii – congestie, de echimoze, gangrena
– Forme particulare – strangulare cu ciupire laterala, strangulare retrograda
– Clinic – durere intensa, nereductibilitatea herniei, oprire de tranzit, greata, varsaturi
Accidente asemanatoare strangularii:
– Subocluzia herniara – hernii cu colon prin acumulare de materii fecale
– Peritonita herniara – apendicita herniara, perforatii prin corpi straini, traumatisme
Complicatii herniare rare:
– Traumatismele herniei – contuzia si ruptura traumatica
– Tuberculoza herniara – peritonita TBC
– Tumorile herniare – sac sau continut
– Corpi straini intrasaculari – migrati din lumenul intestinal sau proprii
Clasificare hernii inghinale
– Hernia oblica externa – prin foseta externa, coboara prin canalul inghinal, de slabiciune
Hernii congenitale sau dobandite
Varietati:
Punct herniar – la orificiul profund
Hernie interstitiala – pe traiectu inghinal
Hernie inghino-pubiana (bubunocel) – la orificiul superficial
Hernie funiculara – la baza scrotului
Hernie inghino-scrotala
– Hernia directa – de slabiciune, prin foseta mijlocie, nu coboara in scrot
– Hernia oblica interna – rara, la batrani, prin foseta interna
Tratament hernii inghinale
Tratament – refacerea peretelui: – Prefunicular – Forgue – Anatomic – Bassini – Retrofunicular – Postemski – Procedee alloplastice – fixarea unor plase
Eventratia - definitie, clasificare
diabetica, obezitate, degenerescenta senila
– Diastazisul dreptilor abdominali
– Eventratii laterale
Eventratii posttraumatice accidentale sau postoperatorii
– Etiopatogenie:
Factori ce tin de interventia chirurgicala – tip de incizie, sutura, materiale, hemostaza, drenaje, infectie
Factori ce tin de bolnav – varsta, obezitate, tare asociate, efort
– Anatomopatologie – orificiu de eventratie (pierdere de substanta musculo-aponevrotica), sac de eventratie, continut
– Tratament:
Tratamentul continutului (aderente)
Reintegrarea viscerelor in abdomen
Tratamentul sacului
Refacerea peretelui abdominal
Clasificare - evisceratii
– Dupa mecanismul de producere:
Evisceratii posttraumatice – plagi penetrante
Eventratii postoperatorii – complicatie postoperatorie
– Dupa dehiscenta peretelui abdominal:
Evisceratii complete – ansele intestinale la vedere
Evisceratii incomplete – tegumentul rezista
– Dupa modul de exteriorizare a viscerelor:
Evisceratii libere – anse intestinale exteriorizate inafara abdomenului
Evisceratii incomplete – ansele intestinale sunt fixate
Tratament evisceratii
– Evisceratia libera, neinfectata – tratament de urgenta – sutura peretelui abdominal
– Evisceratia fixata – tratament conservator – pansamente, contentie – se va transforma intr-o eventratie si ulterior se va trata chirurgical aceasta eventratie, la circa 6 luni de la inchiderea plagii
Management contuzii abdominale
Managementul unei contuzii abdominale depinde de stabilitatea hemodinamică: 1. Pacient instabil - laparotomie de urgenţă; • laparotomie „scurtă”(ca durată): stoparea hemoragiei cat mai repede posibil (splenectomie, sutura arterei, packing) şi laparorafie 2. Pacient stabil tratament medical
̶ unitate de terapie intensivă,
̶ analgezice, monitorizare (posibilitate de a indica oricand necesitatea operaţiei), corecţie a tulburărilor electrolitice, incălzire, intreţinererea unei hemodinamici favorabile
̶ profilaxia tetanosului
̶ monitorizare prelungită in mediu spitalicesc
Plagi abdominale - examen clinic, atitudine terapeutica
Examen clinic: - identificarea punctului de intrare şi a punctului de ieşire; - vizualizarea traiectoriei; - plaga este penetrantă (peritoneul a fost traversat) -> examen sub anestezie locală. - examinările complementare - puţin utile. Plagă penetrantă - laparotomie, explorare a intregului tub digestiv, tratamentul leziunilor ( cel mai adesea o rezecţie-anastomoză sau sutură).
Plagă nepenetrantă - debridare, sutura plăgii.
In toate cazurile: profilaxia tetanosului, antibioprofilaxie