Finanțarea investițiilor publice + Criza financiară și insolvența UAT Flashcards
Noțiunea de investiții publice
= dobândirea de bunuri de folosință îndelungată sau realizarea de lucrări care sunt în proprietatea statului, a UAT sau a instituțiilor publice
Bunuri de folosință îndelungată = construcții (investiții) + bunuri amortizabile (dotări) cu durată de folosință mai mare de 1 an și o valoare mai mare de 2500 lei
Investițiile publice pot fi finanțate:
- din fonduri publice
- din fonduri private
- din fonduri publice și private
Finanțarea investițiilor publice din fonduri publice
Programul de investiții publice e aprobat anual ca anexă a bugetului fiecărui OP
Sunt 3 categorii de cheltuieli de investiții în bugetele publice (CA + CB):
- obiective de investiții noi
- reparații/extinderi la construcții existente
- alte cheltuieli de investiții (achiziții de imobile, dotări
independente, studii, avize, autorizații, expertize etc.)
Etape:
1. Stabilirea valorii estimate a investițiilor: documentația tehnico-economică (investiții noi + reparații/extinderi construcții existente)
2. Aprobare DTE/NF:
- investitii > 30 mil => aprobare Guvern
- 5 mil < investitii < 30 mil => aprobare OP
- investitii < 5 mil => aprobare ordonator credite, cu acordul OP
- investitii semnificative > 100 mil => procedura de prioritizare
3. Conform DTE aprobată, în buget se includ CA și CB corespunzătoare
4. Au loc procedurile de selecție a co-contractanților în vederea realizării lucrărilor (contract de achiziții publice/antrepriză de lucrări)
Finanțarea investițiilor publice din fonduri private
Executantul lucrărilor NU primește un preț în bani, ci sub forma dreptului de a exploata lucrările pe care le realizează (prin exercitarea dreptului de exploatare va încasa într-un termen determinat sumele ce vor acoperi costurile de operare, costul investiției și un profit rezonabil)
Contract de concesiune de lucrări: majoritatea veniturilor executantului lucrărilor (concesionarului) provin de la utilizatorii bunului și concesionarul preia majoritatea riscului de operare
Contract de achiziție de lucrări pe termen lung: majoritatea veniturilor executantului lucrărilor provin de la utilizatorii bunului și beneficiarul păstrează majoritatea riscului de operare
Contract de parteneriat public-privat: majoritatea veniturilor executantului lucrărilor provin de la partenerul public sau de la altă entitate publică
Contract de delegare a gestiunii serviciilor publice locale de utilități: furnizare apă potabilă, canalizare, salubritate, transport public local, furnizare energie termică, iluminat public local (se ocupa UAT)
Reflectarea investițiilor publice din fonduri private în bugetele publice
Modul de înregistrare în contabilitatea bugetelor publice a drepturilor și obligațiilor ce revin sectorului public:
- un bun va fi considerat a fi dpdv economic proprietatea persoanei care:
*suportă riscurile legate de acel bun (costurile suportării acestor riscuri)
*beneficiază de rezultatele utilizării bunului
Criteriul repartizării riscurilor între partenerul privat și partenerul public:
- atunci când riscurile pe care le presupune contractul în toate etapele sale sunt preluate în majoritate de partenerul privat, contractul va fi în afara bugetelor
publice (off balance sheet), cu excepția valorii obligațiilor de plată asumate de partenerul public, care vor fi incluse în bugetul public din care vor fi plătite
- atunci când riscurile contractului aparțin în majoritate partenerului public, contractul va fi inclus integral în bugetele publice (on balance sheet) - toate cheltuielile aferente contractului, inclusiv cheltuielile aferente
construirii/dobândirii bunurilor, vor fi înregistrate
Echilibrul bugetar al UAT
Surse de venituri ale bugetelor locale:
- venituri proprii: ITL, taxe speciale, venituri nefiscale (chirii, redevențe), amenzi, etc.
- cote transferate din IV
- cote transferate din TVA (cheltuieli descentralizate + echilibrare)
- transferuri pentru investiții (consolidare, PNDL)
- transferuri din FR, FI
- împrumuturi de trezorerie
- împrumuturi TS pentru plata arieratelor
UAT nu se poate împrumuta pentru finanțarea deficitului bugetar al secțiunii de funcționare, cu excepția împrumuturilor ce pot fi acordate de stat pentru plata arieratelor (stabilite prin legi speciale)
Statul nu răspunde pentru obligațiile de plată ale UAT decât în măsura în care și-a asumat, prin Ministerul Finanțelor Publice, o garanție explicită în acest sens, în condițiile Legii datoriei publice
Criza financiară a UAT
Condiții (CF se prezuma):
- neachitarea obligațiilor de plată, lichide și exigibile, mai vechi de 90 de zile și care depășesc 15% din cheltuielile prevăzute în bugetul local al UAT, cu excepția celor aflate în litigiu
SAU
- neachitarea drepturilor salariale prevăzute în bugetul local sau în bugetele instituțiilor sau serviciilor publice subordonate, pe o perioadă mai mare de 90 de zile de la data scadenței
Pot solicita constatarea situației de criză financiară a UAT:
- OP, conducătorul compartimentului financiar-contabil, OS și OT subordonați, conducătorii societăților sau ai regiilor autonome din subordinea consiliului local
- directorul direcției generale a finanțelor publice județene
- structurile teritoriale ale Curții de Conturi
- orice creditor al unității administrativ-teritoriale sau al entităților subordonate
Solicitarea constatării situației de criză financiară se adresează:
- OP al UAT
- direcției generale a finanțelor publice județene/municipiului București
OP are obligația ca în termen de 30 de zile să prezinte situația economico-financiară a UAT și concluzia legată de constatarea situației de criză financiară
Dacă OP constată existența crizei financiare, convoacă autoritatea deliberativă, care adoptă o hotărâre prin care:
- ia act de existența situației de criză financiară
- mandatează OP să elaboreze planul de redresare financiară
CF e înregistrată în registrul local al situațiilor de criză financiară a UAT si transmisa la DGFPJ + MFP
Prin ordin al prefectului, Comitetul pentru situații de criză financiară + OP elaborează Planul de redresare financiară
PRF e supus aprobării autorității deliberative, dacă nu îl adoptă, planul se consideră aprobat în forma propusă de OP
Măsurile din PRF sunt obligatorii
Încetarea situației de criză financiară a UAT
- criteriile prevăzute pt deschiderea procedurii nu s-au mai evidenţiat timp de 180 de zile calendaristice
- sunt îndeplinite criteriile pentru declararea stării de insolvenţă
Insolvența UAT
Condiții:
- neachitarea obligațiilor de plată, lichide și exigibile, mai vechi de 120 de zile și care depășesc 50% din cheltuielile prevăzute în bugetul general al UAT, fără a se lua în calcul cele aflate în litigiu
- neachitarea drepturilor salariale prevăzute în bugetul de venituri și cheltuieli pe o perioadă mai mare de 120 de zile de la data scadenței
Cererea de deschidere a procedurii insolvenței poate fi formulată de:
- un creditor sau grup de creditori
- OP al UAT, în termen de 15 zile de la constatarea stării de insolvență
Cererea ajunge la tribunalul în a cărui circumscripție își are sediul UAT. Judecătorul desemnat pentru procedurile de insolvență (judecător sindic) va pronunța hotărârea de deschidere a procedurii de insolvență, prin care va numi și administratorul judiciar
Insolvența va fi trecuta in registrul local al situațiilor de insolvență a UAT + MFP (registrul național)
Administratorul judiciar + OP intocmesc planul de redresare a insolvenței, cu avizul direcției generale a finanțelor publice județene și al camerei de conturi teritoriale
Planul de redresare a insolvenței:
- măsurile de restabilire a viabilității financiare a UAT
- măsurile de continuare a prestării serviciilor esențiale ale UAT
- planul de achitare a debitelor către creditori
Planul se supune aprobării adunării deliberative (10 zile de la întocmire) și devine obligatoriu (30 zile de la pronunțarea hotărârii de deschidere a procedurii de insolvență). În caz de neadoptare a planului de redresare de către consiliul local, administratorul judiciar va propune judecătorului-sindic adoptarea hotărârii de preluare a atribuțiilor de OP
Administratorul judiciar monitorizează respectarea planului de redresare a insolvenței
În caz de nerespectare a planului de redresare a insolvenței, administratorul judiciar poate propune judecătorului sindic:
- suspendarea atribuțiilor de OP
- pronunțarea unei hotărâri de preluare a atribuțiilor de OP
Încetarea stării de insolvență a UAT
În cazul în care nu mai sunt îndeplinite condițiile stării de insolvență a unității administrativ-teritoriale, judecătorul-sindic pronunță o sentință de închidere a procedurii
Dacă nu au fost stinse toate creanțele cuprinse în planul de redresare a stării de insolvență, UAT revine la starea de criză financiară
Creanțele rămase nestinse în procedura de insolvență vor fi cuprinse în planul de redresare a stării de criză financiară
