Evaluare Chirurgicala Flashcards
Cand investigam Hb bazala?
Anemie
Neoplazie
Cardiopatie
IR
DZ
Sarcina
Cand investigam ionograma + Cr?
Cei cu risc de a pierde lichide/electroliti (terapie diuretica long term)
Varsaturi persistente
Varstnici (risc de deshidratare cronica)
Patologie cronica
- DZ
- HTA
- BCV
- Boli renale
- Boli hepatice
Cine necesita sumar de urina?
Cei cu simptome de tract urinar
Cei cu istoric de boala cronica de tract urinar
Cei supusi procedurilor urologice
La ce pacienti este indicata ECG?
Boala coronariana
Aritmii importante
BAP
Alte boli cardiace structurale
Pacienti care urmeaza sa fie supusi unei operatii cu risc inalt
Incidenta complicatiilor pulmonare postoperatorii
2-9%
Comparabila cu cea a complicatiilor cardiace postoperatorii
Factori de risc pentru complicatii pulmonare - factori ce tin de pacient
Varsta
Dependenta de tutun
Dependenta functionala
Boala pulmonara cronica
ICC
Clasa ASA
Masuri preoperatorii care scad riscul complicatiilor pulmonare
Stop fumat cu minim 6 saptamani inainte de operatie
Antrenarea musculaturii inspiratorii
Bronhodilatatoare
ABterapie pentru infectii PREEXISTENTE
Corticosteroizi la astmatici
Argumente impotriva screeningului neselectiv
Timpul si resursele utilizate in cautarea unor rezultate neanticipate
Utilizarea ocazionala a unor investigatii invazive
60% din rezultatele anormale sunt ignorate
Cauzele complicatiilor perioperatorii - esecul din perioada preoperatorie de a:
Identifica patologia preexistenta a pacientului
Maximiza starea de sanatate a pacientului
Evalua cu acuratete riscul perioperator
Cea mai frecventa cauza de IRA perioperator
NTA
Riscul de IRA la pacientii chirurgicali
1%
Factorii de risc pentru IRA
Varsta
APP de boala renala
FEVS < 35%
Index cardiac < 1.7 L/min/m2
HTA
DZ
Boala vasculara periferica
Chirurgia de urgenta
Tipul de interventie
Interventiile cu cel mai inalt risc
Chirurgia coronariana
Chirurgia cardiaca valvulara
Chirurgia aortica (pentru anevrism)
Transplantul hepatic
Electrolitii ce trebuie monitorizati la pacientii cu disfunctie renala
Ca
P
Mg
K
Situatii cand se impune dializa
Cand pacientul nu isi poate gestiona propriul echilibru hidric
Cand functiile de detoxifiere si excretie renala nu sunt adecvate
ICC cu supraincarcare de volum la un pacient anuric
HiperK amenintatoare de viata
Acidoza refractara
Investigatii cand este suspectata afectarea hepatica
Teste biochimice si serologice pentru hepatita virala, autoimuna, boli metabolice
Eco abdominala
RM
CT
Gold standard pentru diagnosticul si stadializarea bolii hepatice
Biopsie hepatica
Contraindicatii pentru chirurgia electiva la pacientii cu boli hepatice
IHA
IRA
Hepatita virala acuta
Hepatita alcoolica
Hipoxemie
Cardiomiopatie
Coagulopatie severa (in ciuda tratamentului)
Ce parametrii vizeaza clasificarea Child-Pugh?
Bilirubina
Albumina
PT
Severitatea encefalopatiei
Severitatea ascitei
Status nutritional
Complicatii postoperatorii la pacientii cu disfunctie hepatica
IR
IH
Agravarea encefalopatiei
Ascita
Hemoragie
Infectie
Hipoxie
Ce parametrii vizeaza scorul MELD?
Bilirubina
Creatinina
INR
Scorul MELD si mortalitatea in colecistectomie laparo
MELD <8 = 0%
MELD >8 = 6%
Scorul MELD si mortalitatea in chirurgia abdominala (alta decat colecistectomie laparo), chirurgie ortopedica sau CCV
MELD </= 7 = 5%
MELD 8-11 = 10%
MELD 12-15 = 25%
Terapie medicala ascita
Restrictie sodica - maxim 2 g/zi
Spironolactona
Furosemid
Simptome majore de sevraj etanolic
Halucinatii
Tremor
Tahicardie
Agitatie
Mortalitate postoperatorie delirium tremens
50%
10% cu tratament adecvat
Deficite vitaminice si de electroliti la pacientii cu hepatopatie alcoolica
B1
B9
K
Mg
Mortalitatea pacientilor cu boala hepatica depinde de
Gradul disfunctiei hepatice
Tipul interventiei
Prezenta comorbiditatilor
Sindrom Wernicke-Korsakoff - manifestari
Confuzie
Ataxie
Oftalmoplegie
Efectele hormonilor de contrareglare a glicemiei
Rezistenta periferica la insulina
Cresterea productiei hepatice de glucoza
Scaderea productiei de insulina
Manifestari cetoacidoza diabetica
Greata
Varsaturi
Distensie abdominala
Poliurie
Orice metoda de administrare a insulinei trebuie sa:
Mentina control glicemic adecvat - sa previna hiper/hipoglicemia
Evite tulburarile metabolice
Fie usor de inteles si de administrat
Complicatii corticoterapie
Cresterea susceptibilitatii la infectii
Afectarea vindecarii tisulare
Modificari ale metabolismului glicemic
Doza de prednison care suprima HPA
20 mg/zi 3 saptamani
Cat cortizol produc zilnic pacientii cu sindrom Cushing?
36 mg hidrocortizon/zi
In caz de trauma la gravida, explorarea chirurgicala este indicata pentru
Hemoragie intraperitoneala
Traumatism al organelor cavitare
Plaga penetranta abdominala
Injurie uterina/fetala
Evenimentele petrecute intraoperator notate in FO
Situatii care pot avea impact postoperator
Complicatii
Pierderi sangvine
Refacere volemica
Diureza
Consemnari despre starea pacientului postoperator
Starea generala
Semne vitale
Bilant hidric
Valori paraclinice relevante
Constatari pertinente ale examenului fizic
Ce trebuie sa contina biletul de externare?
Diagnosticul principal (problema pentru care pacientul a fost spitalizat)
Rezumat al evolutiei intraspitalicesti
Tratamentul care trebuie urmat dupa externare
Destinatia dupa externare
Nivelul de activitate al pacientului
Planul de urmarire a evolutiei
Nevoile speciale de ingrijire
Pozitionarea speciala
Schimbarea pozitiei
Exercitiile respiratorii
Ingrijirea plagilor
Ingrijirea tuburilor de dren
Substante folosite pentru a umezi mesele utilizate in tratamentul unui abces
Solutie de acid acetic 0.25%
Solutie Dakin (hipoclorit de sodiu)
Solutie de iod-povidona
SF steril
In lipsa profilaxiei, TEV afecteaza postoperator …% dintre pacienti
25
Pacientii cu cel mai mare risc de TEV
Imobili
ICC
Malignitate
Operatii pelvine
Protezare articulara
Fracturi de coloana/bazin/oase lungi
Perioada postoperatorie se caracterizeaza prin
Durere la locul inciziei
Somnolenta (analgezice)
Supresia tusei
Lipsa mobilitatii
Instrumentarea nazo-faringiana
Consecinte ale esecului vindecarii plagii
Dehiscenta fasciala
Evisceratie
Formare de pseudoanevrism
Fistula anastomotica
Infectii chirurgicale profunde
Deces
Semnele de infectie a plagii chirurgicale
Eritem - rubor
Edem - tumor
Caldura locala - calor
Durere accentuata la locul inciziei - dolor
Informatii importante cu privire la cauza febrei postoperatorii
Locatia pacientului - ATI/sectie de chir
Durata spitalizarii
Prezenta, durata VM
Instrumentarea - catetere, linii vasculare, sonde la nivel nazal/toracic
Durata instrumentarii
Medicatie
Plagi chirurgicale
Natura interventiei - electiva, de urgenta, trauma, de tract GI
Tratament curent
Diagnostic
Cand se pot cere investigatii fara suspiciune concreta?
Imunodeprimati
Cei cu catetere si dispozitive de monitorizare invaziva
VM long-term
Factori de alterare a rezistentei fasciale
Ischemie tisulara (sutura in tensiune, edem tisular)
Tehnica de sutura deficitara
Infectia locala
Infectii profunde asociate cu evacuarea spontana de lichid seros dintr-o plaga
Abces subfrenic
Abces pelvin
Abces intre ansele intestinale
Cele mai frecvente solicitari adresate personalului medical privesc
Laxativele
Analgezicele
Somniferele
Combaterea febrei
Strategii de practica dovedite a creste siguranta pacientului
1) Echipa de raspuns rapid
2) Tratament bazat pe dovezi pentru IMA
3) Preventia RA medicamentoase
4) Preventia infectiilor de CVC
5) Preventia infectiilor de plaga chirurgicala
6) Preventia pneumoniei asociate VM
Principiile care contribuie la reducerea cuantumului de erori medicale
Standardizarea ingrijirii
Transferurile structurate
Simplificarea
Pauzele
Evitarea bazarii pe memorie
Listele de verificare inaintea procedurilor
Utilizarea functiilor de obligare (ex: introducerea indicatiilor in calculator)
