contractul de mandat

Question 1

NOTIUNE:

Answer 1

Art 2009: mandatul este contractul prin care mandatarul se obliga sa incheie acte
juridice pe seama mandantului => potrivit continutului acestei obligatii, actul incheiat de
mandatar va produce efecte in patrimoniul mandantului (Obligatia principala este de a
incheia un act juridic pe seama mandantului = actul juridic pe care il va incheia va
produce necesarmente efecte in patrimoniul creditorului).

Question 2

NU este de esenta contractului de mandat

Answer 2

NU este de esenta contractului de mandat nici ca mandantul sa isi asume, nici
sa nu isi asume o contraprestatie. De aici rezulta prima clasificare a contractului de
mandat - cu titlu gratuit sau oneros. Cand mandatul este gratuit, se poate spune ca este,
de asemenea, un contract UNILATERAL (obligatia mandatarului nu este asumata cu
reprezentarea ca mandantul isi va executa si el anumite obligatii, ci ca doar face un
serviciu gratuit, deci este SI DEZINTERESAT)

Question 3

In alte cazuri mandatarul primeste o contraprestatie,

Answer 3

In alte cazuri mandatarul primeste o contraprestatie, asumata de mandant in
considerarea prefigurarii de catre mandant ca mandatarul va incheia actul pe seama
mandantului, deci va fi cu titlu oneros. Cum si mandatarul isi asuma obligatia incheierii
contractului, cu prefigurarea platii remuneratiei = CONTRACTUL ESTE SI
SINALAGMATIC.

Question 4

Mandatu se prezuma a fi oneros sau nu

Answer 4

. Astfel, cf. art. 2010 alin. (1) - intre
persoanele fizice se prezuma a fi cu titlu gratuit, iar mandatul dat pentru acte de exercitare
a unei activitati profesionale se prezuma a fi cu titlu oneros

Question 5

2 prezumtii

legale care se aplica unor ipoteze in parte distincte, dar care in parte se intersecteaza.

Answer 5

Pentru cea de-a doua ipoteza, activitatea profesionala poate fi a mandatarului sau a
mandantului. De exemplu, mandatul judiciar dat unui avocat pentru reprezentarea in
proces este un mandat dat pentru exercitarea activitatii profesionale a avocatului
mandatar, se aplica prezumtia de onerozitate. Mandatul dat pentru incheierea unui
contract in comertul unui comerciant, chiar daca manadatarul nu e comerciant, ci doar
mandantul si acesta este un mandat dat pentru acte de exercitare a unei activitati
profesionale, de data aceasta a mandantului si se aplica prezumtia relativa.

Question 6

AR DACA MANDATUL ESTE SI INTRE DOUA PERSOANE FIZICE SI DAT

PENTRU EXERCITAREA UNEI ACTIVITATI PROFESIONALE A UNEIA DINTRE ELE

Answer 6

n
acest caz, prevaleaza prezumtia onerozitatii – care rezulta din formularea textului „cu
toate acestea”.

Question 7

DAR, cand e dat intre o persoana fizica si o persoana juridica sau intre doua
persoane juridice, direct

Answer 7

DAR, cand e dat intre o persoana fizica si o persoana juridica sau intre doua
persoane juridice, direct, nu se poate aplica nicio prezumtie, dar trebuie sa avem in vedere
situatia de fapt ca, de regula, persoanele juridice au un scop pe care il urmaresc in mod
sistematic. Organizarea sistematica a unor mijloace pentru activitati savarsite cu titlu
repetitiv se numeste INTREPRINDERE, iar un sinonim al ei este activitate profesionala,
asadar cel mai adesea persoana juridica incheie acte in exercitarea unei activitati
profesionale, desi pot fi acte ocazionale, care sa nu fie in situatia asta, dar asta e realitatea
faptica - pentru ca exploateaza intreprinderea, si de asemenea pot fi ori mandanti ori
mandatari.

Question 8

Cand s-a stabilit ca contractul este oneros, DAR remuneratia nu este determinata in
contract,

Answer 8

Cand s-a stabilit ca contractul este oneros, DAR remuneratia nu este determinata in
contract, lipsa remuneratiei nu determina nulitatea contractului (contractul nu este nul),
intrucat art. 2010 deroga de la regula nulitatii contractului in situatia in care una dintre
obligatiile principale decurgand din contract are un obiect nedeterminat. (Alin. (2) ) - dacă
mandatul este cu titlu oneros, iar remunerația mandatarului nu este determinată prin
contract, aceasta se va stabili potrivit legii, uzanțelor ori, în lipsă, după valoarea serviciilor
prestate (situatia cel mai frecvent intalnita in practica).

Question 9

Dreptul la actiunea pentru stabilirea remuneratiei se prescrie

Answer 9

Dreptul la actiunea pentru stabilirea remuneratiei se prescrie odata cu dreptul la
actiunea de a primi plata remuneratiei si incepe sa curga, in principiu, de la data la care
mandatarul si-a executat obligatia prevazuta in contract (incheierea actului pentru care a
fost mandatat).

Question 10

Cand mandatul este fara reprezentare

Answer 10

Cand mandatul este fara reprezentare, mandantul nu are nicio relatie cu tertul,
efectele actului incheiat de mandatar se produc in PATRIMONIUL mandantului =>
MANDATUL SE INCHEIE DOAR PE SEAMA MANDANTULUI, NU SI IN NUMELE SAU, el
produce efecte in patrimoniul mandantului, dar dpdv al tertului cu care se incheie actul,
cocontractant nu va fi mandantul, ci mandatarul, asadar dpdv de vedere al tertului cu care se incheie actul, efectele juridice ale actului astfel incheiat se vor produce intre tert si
mandatar, pentru tert, practic mandatul nu exista. Ca actul sa ajunga sa produca efecte in
patrimoniul mandantului, este nevoie ca aceste efecte sa ii fie transmise de catre
mandatar, de ex. daca din actul incheiat cu tertul se dobandeste un bun, acel bun va
ajunge mai intai de la tert la mandatar, iar apoi (care poate fi chiar si o secunda) bunul se
va transfera de la mandatar la mandant, deci din punctul tertului de vedere, succesorul
sau cu titlu particular nu este mandantul, ci mandatarul. DECI TERTUL SE CONSIDERA
COCONTRACTANT DOAR CU MANDATARUL, NU SI CU MANDANTUL

Question 11

MANDATUL CU REPREZENTARE

Answer 11

principalul sau efect, care da in mod paradoxal
si principalul efect al mandatului fara reprezentare
IN ACEASTA SITUATIE EFECTELE SE PRODUC DIRECT IN PATRIMONIUL
MANDANTULUI FATA DE TERT, CA SI CAND AR FI FOST INCHEIAT DE EL, actul se
incheie in numele SI PE SEAMA MANDANTULUI, mandatarul iese din scena in momentul
in care a incheiat actul.

Question 12

REGULA LA MANDAT ESTE (cu reprezentare sau fara)

Answer 12

> deci daca s-a incheiat un
contract care poate fi calificat ca mandat, se prezuma ca el este cu reprezentare,
lipsa reprezentarii trebuie sa rezulte in mod neindoielnic pentru a rasturna aceasta
prezumtie relativa.

Question 13

daca exista aspecte care nu sunt reglementate in legatura cu unul dintre mandate

Answer 13

Desi mandatul fara reprezentare are si el o sectiune dedicata, daca exista aspecte
care nu sunt reglementate in aceasta sectiune, SECTIUNEA DE LA MANDATUL FARA
REPREZENTARE SE COMPLETEAZA CU PREVEDERILE DE LA MANDATUL CU
REPREZENTARE, care ele la randul lor se completeaza CU REPREZENTAREA
REGLEMENTATA IN SECTIUNEA a 7-a din capitolul 1, contractul, din titlul al 2-lea
REFERITOARE LA CONTRACT IN GENERAL, si deci toata asta reprezentarea din
materia contractului in general, care completeaza sectiunea referitoare la mandatul cu
reprezentare

Question 14

Puterea de reprezentare

ce sunt puterile

Answer 14

Puterile sunt prerogative speciale, pentru ca titularul unei puteri nu trebuie in
exercitarea ei, sa-si urmareasca propriile interese. Pot fi si ele determinate sau
nedeterminate. In drept, sunt de regulă speciale, ele vizeaza un obiect anume. Prin
excepție, puterea politică este generala (vizeaza o sfera de activitate). In dreptul public,
puterile se mai numesc atributii sau competente.

Question 15

STRUCTURA COMPLEXA A PUTERII:

Answer 15

In interiorul unei puteri se regaseste si prerogativa activă de o natură similară cu
a dreptului, dar si o componentă pasivă sau limitativă, în sensul că puterea trebuie să
fie exercitata în interesul altuia. In cadrul puterii există o prerogativă pe care titularul puterii
este și îndreptățit să o exercite, dar și ținut să o exercite, în limitele ei interne adica in
interesul altuia și externe, care decurg din intinderea puterii (ex.: puterile de drept public
trebuie exercitate in interesul suveranitatii poporului). In dreptul privat, mandatarul
trebuie sa-si exercite puterea in interesul mandantului. Parintele trebuie sa-si exercite
puterea parinteasca in interesul copilului, tutorele, etc.

Question 16

SI MANDATUL FARA REPREZENTARE genereaza o putere

Answer 16

SI MANDATUL FARA REPREZENTARE genereaza o putere, mandatarul, prin
efectul mandatului fara reprezentare, poate incheia acte juridice (deci are puterea) care sa
produca efecte juridice chiar si mediate dupa cum am discutat mai devreme in patrimoniul
mandantului, care deci va suporta efectele acestor acte, deci de aceea fie ca e mandat
cu reprezentare, fie ca e fara reprezentare, mandatarul va trebui sa isi exercite
puterea cu respectarea intereselor mandantului.

Question 17

Clauzele din contract din care rezulta puterea de reprezentare

Answer 17

Clauzele din contract din care rezulta puterea de reprezentare poarta numele
de imputernicire sau procură. La fel de numeste si instrumentum probationis, inscrisul
constatator al acelor clauze

Question 18

Mandatul se poate incheia si

Answer 18

Mandatul se poate incheia si tacit, in virtutea unor dispozitii
speciale.

Question 19

cand mandatul se incheie tacit, pt dovada

Answer 19

In aceste situatii pt ca incheierea mandatului sa fie dovedita, este suficient să se
arate că ce s-a acceptat tacit este o oferta de mandat, deci este posibil ca acele clauze din
care rezultă puterea de reprezentare si intinderea acesteie sa fie introduse într-un act
unilateral care se numeste procură și care din punct de vedere al calificării sale este doar
o ofertă de mandat, chiar dacă poartă acest nume, de procura sau imputernicire.

Question 20

Puterea de reprezentare comportă 2 raporturi juridice:

Answer 20

a) Un raport intre titularul puterii de reprezentare si cel in interesul caruia se
exercita = raportul intern;
b) Un al doilea raport dintre cel in interesul caruia se exercita puterea de
reprezentare (reprezentatul) si tertul cu care se incheie actul juridic in temeiul
reprezentării = raportul extern, tertul e parte la contractul pentru care s-a dat
mandat, dar e tert fata de contractul de manda

Question 21

RAPORTUL INTERN

Answer 21

1. Dintre reprezentat si reprezentant
2. Este caracteristic raporturilor obligationale decurgand din contractul de mandat, in
   continutul sau intrand obligatiile mandatarului si obligatiile mandantului
3. Se remarca existenta unui puternic caracter intuitu personae

Question 22

RAPORTUL INTERN
Obligațiile mandatarului
Obligația de a încheia actul juridic pentru care s-a dat mandat
Cu diligență, la incheierea actului pentru care a primit mandat

Answer 22

Cu diligență, la incheierea actului pentru care a primit mandat
Art. 2018, (1): Dacă mandatul este cu titlu oneros, mandatarul este ținut să execute
mandatul cu diligența unui bun proprietar.
În consecință, el răspunde pentru culpa cea mai mică, pentru neglijența cea mai
redusă. SE RAPORTEAZA LA CONDUITA PERFECTA, conduita concreta a mandatarului,
daca intre ele exista diferenta, diferenta este considerata neexecutare si din ea se
prezuma culpa.

Question 23

RAPORTUL INTERN
Obligațiile mandatarului
Cu diligență, la incheierea actului pentru care a primit mandat
Excepție:

Answer 23

Excepție: Dacă însă mandatul este cu titlu gratuit, mandatarul este obligat să îl
îndeplinească cu diligența pe care o manifestă în propriile afaceri. În acest caz,
investigația pentru a se determina o neexecutare a obligațiilor mandatarului va fi mai largă,
întrucât va trebui să fie investigat în fapt cum se comportă, de regulă, mandatarul în
propriile lui afaceri, cum își îngrijește propriile lui interese.

Question 24

RAPORTUL INTERN

Ca reprezentant al mandantului

Answer 24

Pentru a-și executa această componentă a obligației, trebuie ca la încheierea actului
să decline față de terțul cu care încheie actul în numele și pe seama mandantului,
calitatea de reprezentant al acestuia, astfel încât terțul să cunoască că actul va
produce efecte între el și mandant, iar nu între el și mandatar. Se mai numește
contemplatio domini, identificarea stapanului afacerii

Question 25

RAPORTUL INTERN
Contractul încheiat de reprezentant în limita puterilor conferite, atunci când
terțul contractant nu cunoștea și nici nu ar fi trebuit sa cunoască faptul că reprezentantul
acționa în această calitate,

Answer 25

Contractul încheiat de reprezentant în limita puterilor conferite, atunci când
terțul contractant nu cunoștea și nici nu ar fi trebuit sa cunoască faptul că reprezentantul
acționa în această calitate, îi obligă numai pe reprezentant și pe terț, dacă prin lege nu se
prevede altfel. In loc să execute ceea ce a promis, să încheie un act juridic, în numele și
pe seama mandantului, mandatarul care nu-și declină calitatea de mandatar, încheie un
act care produce efecte în propriul său patrimoniu și in al terțului cu care s-a încheiat actul.
Nedeclinarea calității de reprezentant conduce la neexecutarea obligației de
reprezentare.

Question 26

RAPORTUL INTERN
Contractul încheiat de reprezentant în limita puterilor conferite, atunci când
terțul contractant nu cunoștea și nici nu ar fi trebuit sa cunoască faptul că reprezentantul
acționa în această calitate,
exceptie

Answer 26

(2) Cu toate acestea, dacă reprezentantul, atunci când contractează cu terțul în
limita puterilor conferite – dar in nume propriu, ca titular al unei intreprinderi, iar tertul a
incheiat actul in considerarea intreprinderii => pe seama unei întreprinderi, pretinde că
este titularul acesteia, terțul care descoperă ulterior identitatea adevăratului titular poate să
exercite și împotriva acestuia din urmă drepturile pe care le are împotriva reprezentantului
=> deci contractul va produce efecte intre mandant si tert ca si cum mandatarul si-ar fi
executat obligatia de reprezentare, pentru ca in acest caz eroarea in care se afla tertul cu
privire la cocontractantul sau e considerata indiferenta, el a incheiat in considerarea
afacerii, nu a persoanei, reprezentatul prin ipoteza a dorit, pentru ca contractul s-a incheiat
in limitele puterii de reprezentare, sa fie reprezentat in incheierea acelui act pentru
respectiva afacere, prin urmare tertul are ce a vrut, reprezentatul are ce a vrut, deci intre ei
trebuie sa se produca efectele.

Question 27

RAPORTUL INTERN
obligatiile mandatarului
În limitele puterii de reprezentare, conferite de mandant

Answer 27

Puterea are niște limite externe și interne. Cele externe decurg din modul în care au
fost definite actele pentru încheierea cărora s-a dat mandat. In principiu, mandatarul poate
incheia doar acele acte care intra in sfera acestor limite. Daca mandatul se da pentru vanzarea unui imobil pt un pret de maximum 100 de lei, ar fi o incalcare sa se vanda
pentru un pret de 120 de lei.

Question 28

RAPORTUL INTERN
obligatiile mandatarului
În limitele puterii de reprezentare, conferite de mandant
Prin excepție

Answer 28

Prin excepție, daca din cauza unei imprejurari neprevazute la incheierea
contractului de mandat, o anumită limită externă a puterii de reprezentare nu poate fi
respectată și totuși, interesele legitime ar fi mai bine servite dacă acele limite ar fi depășite
și actul s-ar încheia astfel, în așa mod încât se poate prezuma ca dacă ar fi cunoscut
împrejurarea neprevăzută, mandantul ar fi fost de acord cu modificarea limitei
împuternicirii, într-o asemenea situație mandatarul poate încheia actul cu această depășire
a limitelor reprezentării, cu obligația de a-l informa pe mandant despre aceasta imediat ce
este posibil, cum rezultă din art. 2017 alin. (2) C.civ.

Question 29

RAPORTUL INTERN
obligatiile mandatarului
Cu loialitate, fata de interesele mandantului

Answer 29

Limitele interne ale puterii de reprezentare decurg din obligația titularului puterii de
reprezentare de a fi loial intereselor mandantului, de a își îndeplini puterea de
reprezentare in modul cel mai conform => (trebuie sa ne raportam la obligatia de diligenta)
cu putinta protectiei optime intereselor mandantulu

Question 30

Există situații grosiere, în care nu e nevoie de o demonstrație subtilă

Answer 30

Există situații grosiere, în care nu e nevoie de o demonstrație subtilă - alea de la diligenta,
pentru a demonstra că mandatarul și-a încălcat obligația de loialitate, atunci când în loc să
încheie actul în interesul mandantului, l-a încheiat în interesul sau, sau al altei persoane.
Aceste situații sunt numite în doctrină actul cu sine însuși și dubla reprezentare.

Question 31

Actul cu sine însuși

Answer 31

E ipoteza în care mandatarul încheie un act pentru care a primit mandat, atât în calitate de
reprezentant al mandatului, cât și în calitate de cocontractant al acestuia. Actul juridic este
presupus a fi punctul de maximă tensiune unde se întâlnesc interese contractante de sens vectorial opus, partile fac concordante interese contrare. Prin urmare, dacă una și aceeași
persoană care este ținută de altă persoană să îi reprezinte interesele are și un interes
propriu la cocontractarea actului, această persoană se află într-un vădit conflict de
interese, iar actul va fi anulabil la cererea persoanei prejudiciate (mandantul), pe temeiul
articolului 1304.

Question 32

Dubla reprezentare

Answer 32

La fel se întâmplă dacă una și aceeași persoană încheie contractul in calitate de mandatar
al ambelor părți (dubla reprezentare). Și în această situație apare un conflict de interese,
acelasi mandatar reprezinta 2 interese contradictorii. Generalizându-se, orice act incheiat
de mandatar in conflict de interese, intra sub sanctiunea anulabilitatii, la cererea titularului
interesului protejat, conform art 1303.

Question 33

Dubla reprezentare

Excepții care decurg din reglementare

Answer 33

Excepții care decurg din reglementare: în cazul contractului de vânzare, mandatarul
vânzatorului care încheie contractul ca si cumparator este incapabil. In aceasta situatie,
nulitatea relativă nu va surveni pe temeiul conflictului de interese prevazut la 1303 sau
1304, ci pe temeiul incapacitatii prevazute la 1655.

Question 34

Dubla reprezentare

Excepții decurgând din natura interesului protejat:

Answer 34

Excepții decurgând din natura interesului protejat: în cazul în care, date fiind limitele
mandatului, mandatarul nu poate ca prin incheierea contractului sa aduca atingerea
vreunui interes legitim al mandantului, atunci el poate incheia actul si in calitate de
cocontractat, sau mandatar al cocontractantului. Spre exemplu, dacă contractul de
mandat cuprinde integral clauzele contractului pentru care se dă mandatul și îi revine
mandatarului doar să aleagă persoana, fără a putea modifica nicio clauză. De
asemenea, nu va fi lovit de anulabilitate contractul pe care mandatarul îl încheie cu sine,
sau ca dublu reprezentant, în virtutea unei autorizații exprese în acest sens dată de
mandant/mandanți.

Question 35

RAPORTUL INTERN
obligatiile mandatarului
Obligația de a da socoteală

Answer 35

Presupune obligația mandatarului de a îi remite toate bunurile pe care le-a primit de
la mandant și pe care nu le-a folosit în executarea mandatului, precum și bunurile primite
pentru mandant, în cursul executării mandatului, chiar dacă acestea nu erau datorate
mandantului de terțul care i le-a remis - cand de ex. tertul ii da mandatarului 2000 de lei
cand datora doar 1000, el ii da pe toti mandantului, apoi isi regleaza el conturile cu tertul.
Mandatarul are obligația de a conserva aceste bunuri până la predare, care ar trebui
să se facă cel mai târziu până la încetarea contractului de mandat.

Question 36

RAPORTUL INTERN
obligatiile mandatarului
Mandantul poate solicita restituirea acestor bunuri dacă nu sunt necesare

Answer 36

Mandantul poate solicita restituirea acestor bunuri dacă nu sunt necesare pentru
executarea in continuare a mandatului, oricand pe parcursul efectelor acestuia. Cu
privire la sumele de bani, mandatarul datorează dobânzi, în cazul în care sumele au fost
menținute în stăpânirea mandatarului, dobânzile curg de la data la care mandantul l-a
pus în întârziere pentru plata acestor sume, iar dacă mandatarul a folosit în interes
propriu sumele pe care le-a primit pentru mandant, el va datora dobânzi din ziua
utilizării lor.

Question 37

RAPORTUL INTERN

obligatiile mandantului

Answer 37

MANDATARUL ACTIONEAZA IN CONTRACTUL DE MANDAT PE RISCUL
MANDANTULUI, stapanul afacerii suporta riscurile, mandatarul nu risca nimic
personal, in principiu, el nu suporta riscul unor posibile pierderi.

Question 38

RAPORTUL INTERN
obligatiile mandantului
De a-i asigura mijloacele necesare executării mandatului

Answer 38

Aceste mijloace trebuie să fie puse la dispoziție în avans: pentru ca mandatarul nu
trebuie sa suporte nicio pierdere si nici sa riste suportarea vreunei pierderi cu ocazia
executarii contractului de mandate, el nu are obligatia sa execute nicio prestatie pt
incheierea contractului daca nu are mijloacele puse la dispozitie in avans, obligatia mandatarului DEVINE SCADENTA NUMAI CAND AU FOST PUSE LA DISPOZITIE
TOATE MIJLOACELE NECESARE PT EXECUTARE.

Question 39

RAPORTUL INTERN
obligatiile mandantului
De a plăti remunerația

Answer 39

Poate consta în orice foloase patrimoniale, de regula, e o suma de bani totusi.
În cazul în care, din motive neimputabile mandatarului, contractul pentru care s-a dat
mandat nu poate fi încheiat, mandatarul are totusi dreptul să primească remunerația.
Aceasta pentru că riscul imposibilității de executare, nu-l suportă (ca în dreptul comun)
debitorul, ci îl suportă, în acest caz, creditorul contractului de mandat. Au fost situații stranii
în care instanțele au simțit nevoia să pondereze acest principiu. Mai exact, fără vina
mandantului, mandatarul s-a îmbolnăvit și nu a executat. Boala, însă este exoneratoare,
fiind străină de voința mandatarului. S-a pus întrebarea: mai este obligat mandantul să-i
plătească remunerația? Tehnic, da. Imposibilitatea nu era imputabilă mandatarului, iar
orice risc trebuie suportat de mandant.

Question 40

RAPORTUL INTERN
obligatiile mandantului
De a-l despăgubi pe mandatar

Answer 40

Dacă, cu ocazia executării contractului de mandat, chiar fără culpa mandantului,
mandatarul suferă vreun prejudiciu, mandantul este obligat să-i repare acest prejudiciu. –
exemplul cu trenul cu care mandatarul merge la Cluj, care deraiaza, iar mandatarul isi
rupe o coasta, mandantul trebuie sa suporte cheltuielile de spitalizare.

Question 41

Caracterul intuitu personae

Answer 41

Din cauza caracterului pronunțat intuitu personae al contractului de mandat, în
principiu, mandatarul nu își poate substitui un terț în executarea contractului de
mandat

Question 42

Caracterul intuitu personae

Sunt situații excepționale în care această substituire este permisa:

Answer 42

Mandatarul a fost autorizat expres să-și substituie o persoană, fie la alegerea sa, fie o
persoană anume. Dacă persoana este aleasă de mandatar, atunci acesta este ținut să
nu aleagă o persoană aflată în insolvență notorie, și nici notoriu nediligentă.

Question 43

Caracterul intuitu personae

Sunt situații excepționale în care această substituire este permisa:

Answer 43

andatul se încheie nu în considerarea persoanei mandatarului, ci a întreprinderii
acestuia (de exemplu în avocatură). In aceste cazuri se subînțelege că mandatul poate
fi executat nu numai de către titularul întreprinderii, ci de către orice persoană din
cadru întreprinderii.

Question 44

Caracterul intuitu personae

Sunt situații excepționale în care această substituire este permisa:

Answer 44

Substituirea mandatarului a devenit necesară din cauza unor împrejurări
neprevăzute, care îl împiedică pe mandatarul inițial să își aducă la îndeplinire personal
mandatul acordat și care fac să se presupună că în aceste împrejurări, mandantul ar fi
fost de acord cu substituirea. În masura in care imprejurarile respective nu pot fi aduse
in timp util la cunostinta mandantului, mandatarul poate proceda la substituirea,
urmand sa il instiinteze pe mandant despre aceasta in cel mai scurt timp posibil.

Question 45

Caracterul intuitu personae

ce se considera in situatiile exceptionale

Answer 45

În toate aceste situatii se consideră, că în urma substituirii, mandantul inițial și
substituitul au raporturi juridice directe, ca și cum substituirea ar fi fost un act
juridic pentru care s-a dat mandat (un fel de mandat la mandat). Cand, dimpotriva,
substituirea nu a fost autorizată și mandatarul și-a substituit o persoană, cu depășirea
limitelor reprezentării date lui de catre mandant, atunci, prin exceptie de la principiul
relativității efectelor contractului, pe când substituitul va avea drepturi doar împotriva
mandatarului inițial cu care a contractat, mandantul inițial va avea acțiune directă
împotriva substituitului, pentru modul în care acesta își execută obligațiile decurgând din
contractul de substituire, care are la randul sau, natura juridica de mandat.

Question 46

Încetarea contractului:

REVOCARE

Answer 46

Dacă încrederea mandantului în mandatar dispare, pe parcursul contractului, mandantul
poate să îi pună capăt în mod unilateral printr-o denunțare unilaterală a contractului, adică
revocare. Revocarea poate fi făcută prin orice mod din care rezultă neîndoielnic intenția
mandantului de a pune capat imputernicirii mandatarului. Chiar dacă contractul e în formă
autentică, revocarea e valabilă și dacă nu respectă această form

Question 47

Încetarea contractului:
REVOCARE
revocarea este supusă

Answer 47

Totusi, ca orice act unilateral de denuntare, revocarea este supusă comunicării. În
consecință, ea va produce efecte constând în încetarea împuternicirii de îndată ce a ajuns
la cunoștința mandatarului.

Question 48

Încetarea contractului:
REVOCARE
Revocarea poate rezulta din

Answer 48

Revocarea poate rezulta din orice manifestare de voință tacită, exemplul cel mai
frecvent este acela prin care pentru aceeasi afacere se da mandat altei persoane. Codul
civil prezumă relativ că printr-o asemenea manifestare de vointa, mandantul doreste sa
revoce mandatul initial. Pentru a se rasturna aceasta prezumtie, e suficient sa precizeze
ca mandatarii pot lucra impreuna sau separat pentru incheierea afacerii in cauză

Question 49

Încetarea contractului:
REVOCARE
Mandatul poate inceta prin revocare, chiar si atunci cand partile l-au declarat irevocabil.

Answer 49

Mandatul poate inceta prin revocare, chiar si atunci cand partile l-au declarat irevocabil.
Declararea lui ca irevocabil echivalează cu o obligație din partea mandantului de a nu-l
revoca, de a nu retrage imputernicirea mandatarului. Aceasta obligatie nu impiedica ca
revocarea să fie eficace. Cu toate acestea, revocarea unui mandat declarat irevocabil
reprezintă încălcarea unei obligații contractuale de a nu face si se sanctionează prin
despagubiri. Mandantul poate fi obligat la despăgubiri față de mandatar și atunci când
revocarea a fost nejustificată și intempestivă, cauzându-i acestuia un prejudiciu.

Question 50

Încetarea contractului:

RENUNȚARE

Answer 50

În mod simetric invers, când mandatarul nu mai dorește să încheie acte în numele și pe
seama mandantului, întrucât asemenea acte n-ar fi valabile decât dacă mandatarul este
animat prin propria sa voință juridică, lipsa acestei voințe este considerată o cauză de
imposibilitate de indeplinire a obligatiilor. De aceea, el poate renunța la mandat. Spre
deosebire de revocare, renunțatarea antrenează de regulă obligația mandatarului de
a-l despăgubi pe mandant pentru prejudiciul provenit din renunțare. Prin excepție,
mandatarul nu datorează despăgubiri dacă demostrează că prin intervenția unor
împrejurări imprevizibile la încheierea contractului de mandat, continuare executării
acestuia l-ar fi expus pe el (mandatar) unui prejudiciu.

Question 51

Încetarea contractului:

Moartea, incapacitatea, falimentul oricăreia dintre părți

Answer 51

Moartea, incapacitatea, falimentul oricăreia dintre părți are, ca principiu, efectul de a
pune capăt mandatului. În cazul decesului, mostenitorii, iar in cazul incapacitatii de
exercitiu, ocrotitorii legali, au datoria ca si dupa survenirea acestor evenimente sa anunte
pe cocontractant despre survenirea lor si sa indeplineasca actele urgente a caror
neindeplinire l-ar prejudicia pe acesta.

Question 52

Încetarea contractului:

Aceste forme de incetare operează

Answer 52

Aceste forme de incetare operează numai pentru viitor. De asemenea, dacă
contractul de mandat antrenează obligația de a plăti remunerația, in principiu remuneratia
este datorata pentru toate actele incheiate de mandatar in executarea mandatului, inainte
de momentul incetarii, iar daca revocarea a survenit fara culpa din partea mandatarului chiar si pentru actele convenite a fi incheiate si neincheiate de catre mandatar. Obligatia
de a plati remuneratia, nu este, in principiu, afectata prin revocare.

Question 53

Încetarea contractului:

Obligația de a da socoteală devine scadentă

Answer 53

Obligația de a da socoteală devine scadentă la data încetării pentru viitor a
contractului. Tot la această dată se naște o obligație a mandatarului sau a succesorului
său în drepturi de a-i restitui mandantului procura, instrumentul constatator al
împuternicirii, mandatarul putând păstra doar o copie, pe care să figureze mențiunea
încetării mandatului.

Question 54

Încetarea contractului:

Toate aceste cauze de încetare pot fi opuse

Answer 54

Toate aceste cauze de încetare pot fi opuse celeilalte părți doar la data la care a fost
cunoscută de catre aceasta, ele nu pot fi opuse terților care nu le-au cunoscut, cu
care mandatarul a încheiat acte juridice în numele și pe seama mandantului, după
data încetării contractului de mandat.
Teoria mandatului aparent va permite în acest caz ca respectivele acte să genereze
raporturi directe între mandant și terțul cu care s-a contractat atunci când acesta ignora în
mod scuzabil cauza de încetare a mandatului, survenită înainte de respectivul contract.

Question 55

Pentru una și aceeași afacere, mandantul încheie contracte de mandat cu mai mulți
mandatari:

Answer 55

Regimul contractelor de mandat date pentru aceeași afacere mai multor mandatari
diferă după cum în aceste contracte s-a prevăzut ca mandatarii să lucreze împreună sau
nu. Diferențele vizează încheierea, executarea contractului, răspunderea pentru
neexecutare si incetarea lui.

Question 56

Pentru una și aceeași afacere, mandantul încheie contracte de mandat cu mai mulți
mandatari:
Încheierea:

Answer 56

• Încheierea: În cazul în care prin contract s-a prevăzut ca mandatarii să lucreze
  împreună, contractul este considerat încheiat la data la care a fost acceptat de toți
  mandatarii. Daca nu exista o asemenea prevedere, la manifestarea de vointa a fiecaruia,
  contractul se formeaza cu fiecare dintre mandatari.

Question 57

Pentru una și aceeași afacere, mandantul încheie contracte de mandat cu mai mulți
mandatari:
- Executarea:

Answer 57

Executarea: Daca s-a stabilit ca mandatarii să lucreze împreună, contractul încheiat în
executarea contractului de mandat, va produce efecte în numele și pe seama mandantului
numai dacă a fost acceptat de toți mandatarii. Dacă nu s-a stipulat acest lucru, fiecare
dintre mandatari poate să încheie singur, în limitele împuternicirii, contracte în
numele și pe seama mandantului.

Question 58

Pentru una și aceeași afacere, mandantul încheie contracte de mandat cu mai mulți
mandatari:
- Răspundrea:

Answer 58

• Răspundrea: Daca s-a stipulat ca mandatarii să lucreze împreună, răspunderea lor
  pentru neexecutare este solidară. În caz contrar, fiecare mandatar răspunde pentru
  propria culpă în neexecutarea contractului de mandat pe care l-a încheiat.

Question 59

Pentru una și aceeași afacere, mandantul încheie contracte de mandat cu mai mulți
mandatari:
Încetarea

Answer 59

Încetarea: Dacă s-a stipulat ca mandatarii să lucreze împreună, încetarea contractului
oricăruia dintre ei conduce la încetarea lui față de toți mandatarii. Daca nu s-a stipulat
acest lucru, pentru fiecare mandatar, cauzele de incetare operează individua

Question 60

RAPORTUL EXTERN
Principiul unității de voință dintre contractul de mandat și contractul pentru care
se dă mandat

Answer 60

Atunci cand un contract se incheie cu un tert prin intermediul unui mandatar, mandantul
nu e complet strain de acel contract, vointa sa nu e complet neatinsa si neimplicata.
Mandantul a voit sa dea mandat, deci a fixat si limitele in care vointa mandatarului se
putea manifesta. PRACTIC VOINTA SE IMPARTE IN DOUA vointe care impreuna
formeaza vointa juridica necesara, o parte se manifesta chiar prin contractul de mandat si
o parte se manifesta ulterior prin contractul ulterior, pentru ca acesta sa produca efecte
intre tert si mandant este nevoie ca aceste efecte sa fie voite si de mandant pe toata
executarea mandatului pe care nu il revoca, si de mandatar care trebuie sa exprime
consimtamantul la acel act.

Question 61

RAPORTUL EXTERN

Daca pt contractul pt care se da mandat legea cere forma autentică ad validitatem,

Answer 61

Daca pt contractul pt care se da mandat legea cere forma autentică ad validitatem,
această formă autentică trebuie să se aplice atât pt contractul pt care se dă mandat,
cât și pentru contractul de mandat, căci reprezintă o parte din voința necesară pentru
care se dă mandat

Question 62

RAPORTUL EXTERN

Vicii de consimțământ

Answer 62

Daca ne punem problema unui viciu de consimtamant in
legătură cu actul pentru care s-a dat mandat, legiuitorul prezumă conform art. 1299 că
trebuie să examinăm dacă exista sau nu un asemenea viciu de consimtamant in capul
mandatarului, daca elementul asupra caruia pică falsa reprezentare a realității, a vizat o
falsă reprezentare de către mandatar asupra realitatii, atunci acel viciu de consimtamant
ar putea duce la anulare, asta este regula, si este suficient pentru ca mandantul sa poata
obtine anularea contractului, din cauza erorii in care s-a aflat mandatarul sau. Daca
cealalta parte dovedeste ca eroarea mandatarului nu a fost relevanta, intrucat a picat
asupra unui element stabilit de mandant, trebuie sa demonstreze ca si el (mandantul) s-a
aflat in eroare în legătură cu respectivul element. Regula: viciul de consimțământ din capul
mandatarului antrenează anulabilitatea contractului pentru care s-a dat mandat. Prin
exceptie, daca acest viciu priveste un element stabilit de mandant, contractul nu
este anulabil decât dacă se dovedește, în plus, și că mandantul a fost victimă a
aceluiași viciu de consimțământ.

Question 63

RAPORTUL EXTERN

Stări subiective relevante

Answer 63

tări subiective relevante – În principiu, se are în vedere starea subiectivă a
mandatarului, el trebuie să fie de bună-credință. Dacă totuți, intrarea în posesia acelui bun
a fost stabilită de mandant, prin contractul de mandat, devine relevantă starea subiectivă a
mandantului. Funcționează mecanismul de la vicii.

Question 64

RAPORTUL EXTERN

Capacitate:

Answer 64

Capacitate: Si mandantului, ca si mandatarului, i se vor aplica cerintele de
capacitate.

Question 65

RAPORTUL EXTERN

Obiect -

Answer 65

Natura unui act de dispozitie, de exemplu, daca se da mandat pentru un
asemenea act, trebuie sa rezulte din contractul de mandat. Obiectul unui act de dispozitie
care il defineste ca fiind obiect al contractului de mandat trebuie sa rezulte din contractul
de mandat. Daca din contract nu rezulta ca e vorba de un act de dispoziție in legatura cu
un anumit obiect, cu un anumit bun, mandatul nu îl împuternicește pe mandatar la astfel
de acte. Mandatul general împuternicește doar cu privire la acte de conservare și
administrare în legătură cu bunurile față de care se poate exercita mandatul.

Question 66

RAPORTUL EXTERN
PENTRU ACTELE DE DISPOZITIE (instrainari, tranzactii, grevari, compromisuri etc.)
MANDATUL TREBUIE

Answer 66

PENTRU ACTELE DE DISPOZITIE (instrainari, tranzactii, grevari, compromisuri etc.)
MANDATUL TREBUIE SA PREVADA CEL PUTIN NATURA ACTULUI SI OBIECTUL
SAU - TREBUIE SA FIE SPECIAL, IAR NU GENERAL.

Question 67

RAPORTUL EXTERN
n cazul in care actul pt care s-a dat mandat se incheie in limitele puterii de
reprezentare

Answer 67

in cazul in care actul pt care s-a dat mandat se incheie in limitele puterii de
reprezentare, contractul astfel format produce intre reprezentat/mandant si tert
aceleasi efecte pe care le-ar fi produs daca mandantul ar fi participat in mod direct la
incheierea lui => in limitele reprezentarii, mandatarul poate incheia in numele si pe
seama mandantului acte juridice care sa produca in patrimoniul sau in mod direct
efecte intocmai ca in cazul in care mandantul ar fi incheiat el insusi actele respective

Question 68

RAPORTUL EXTERN

in cazul in care limitele reprezentarii sunt depasite

Answer 68

in cazul in care limitele reprezentarii sunt depasite, atunci cand mandantul se vede
reprezentat impotriva vointei sale: fie ca mandatarul actioneaza in afara puterii de
reprezentare, fie ca actioneaza dupa incetarea acesteia, fie ca o persoana se declara
mandatar desi nu este actioneaza fara putere de reprezentare => in toate aceste
situatii, practic o persoana se declara reprezentant al unei alte persoane la incheierea
unui act, desi nu este.
In principiu, intr-o astfel de ipoteza, actul incheiat in aceste circumstante nu produce
efecte intre cel reprezentat fara voia sa si tertul cu care s-a incheiat respectivul act
in cazul in care limitele reprezentarii sunt depasite, atunci cand mandantul se vede
reprezentat impotriva vointei sale: fie ca mandatarul actioneaza in afara puterii de
reprezentare, fie ca actioneaza dupa incetarea acesteia, fie ca o persoana se declara
mandatar desi nu este actioneaza fara putere de reprezentare => in toate aceste
situatii, practic o persoana se declara reprezentant al unei alte persoane la incheierea
unui act, desi nu este.
In principiu, intr-o astfel de ipoteza, actul incheiat in aceste circumstante nu produce
efecte intre cel reprezentat fara voia sa si tertul cu care s-a incheiat respectivul act

Question 69

RAPORTUL EXTERN
Natura acestei raspunderi a reprezentantului care a actionat imputernicire fata de
tertul pt care el a declarat ca opereaza reprezentarea e de natura

Answer 69

Natura acestei raspunderi a reprezentantului care a actionat imputernicire fata de
tertul pt care el a declarat ca opereaza reprezentarea e de natura contractuala
=> DINCA: declaratia reprezentantului ca este reprezentant a fost acceptata de
catre tertul catre care s-a facuta aceasta declaratie => a intrat in campul unei intelegeri de
natura contractuala care se califica, din perspectiva contractelor speciale care se regasesc
in partea generala a NCC, drept o promisiune a faptei altuia => reprezentantul a promis
tertului ca prin contractul pe care il incheie cu acesta, tertul va ajunge la raporturi juridice
cu reprezentatul, desi nu avea un temei juridic pentru aceasta
=> practic, reprezentantul ii garanteaza tertului ca cocontractantul sau este
reprezentatul, iar daca acest lucru nu se intampla, atunci reprezentantul a declarat un
efect care nu exista => va raspunde fata de cocontractant pt neproducerea acelui efect
DECI raspundere contractuala decurgand dintr-o promisiune a faptei altuia
implicita incheiata de reprezentant in afara puterilor de reprezentare.

Question 70

RAPORTUL EXTERN

GESTIUNEA DE AFACERI

Answer 70

GESTIUNEA DE AFACERI - in cazul in care actul incheiat de reprezentant in absenta
imputernicirii, dar in numele si pe seama reprezentatului, ii este util si nu s-a incheiat
prin infrangerea unui refuz expres din partea celui reprezentat, atunci actul respectiv
poate produce efecte directe in patrimoniul reprezentatului intre acesta si
cocontractant ca un act de gestiune de afaceri, cu consecinta ca reprezentatul va tinut
fata de cocontractant sa execute obligatiile decurgand din acest act incheiat pt
gestiunea intereselor sale.
Puterea de reprezentare duce la producerea efectelor acestui contract, nu se mai
intemeiaza pe contractul de mandat, nici pe intelegerea reprezentat-reprezentant, ci pe
faptul juridic complex care a facut necesara sau utila incheierea actului de catre o alta
persoana decat titularul unui patrimoniu pt protectia unor bunuri din patrimoniul respectiv.

Question 71

REPREZENTAREA APARENTA

Answer 71

desi puterea de reprezentare a fost depasita (prin
incheierea unui act care nu intra in continutul acestei puteri, fie prin exercitarea dupa
incetarea acestei puteri, fie chiar in absenta completa a unei puteri de reprezentare,
desi puterea de reprezentare a fost depasita, totusi cocontractantul cu care s-a
incheiat actul depasind puterea de reprezentare a putut cu buna-credinta sa se
intemeieze pe aparenta unei puteri de reprezentare creanta cu contributia cauzala a
aparentului reprezentat (nu e un act juridic, ci un fapt juridic stricto sensu, complex,
care are intre cel aparent reprezentat si tertul de buna-credinta aceleasi efecte pe care
le-ar fi produs contractul in limitele puterii de reprezentare, adica contractul care ar fi
fost incheiat direct de reprezentat cu tertul)

Question 72

conditiile reprezentarii aparente

Answer 72

1. trebuie sa existe aparența ca actul e incheiat in limitele puterii sale de reprezentare
2. tertul sa se increada cu buna-credinta in aceasta aparență (trebuie sa para ca exista o
   putere!)
3. trebuie ca aparența respectiva sa fi fost cauzata cu contributia celui reprezentat, nu e
   nevoie de o culpa in mod necesar, dar e nevoie ca dpdv cauzal la aparența în cauză
   sa fi contribuit si cel reprezentat fara putere => reprezentarea aparenta NU este o
   sactiune, CI O TEHNICA DE GESTIONARE A RISCURILOR unei situatii juridice
   neplacute (in care o parte s-a aflat in eroare si ori ea, ori o alta persoana, trebuie sa
   suporte consecintele prejudiciabile ale acestei erori)

Question 73

cine suporta prejudiciul in cazul reprezentarii aparente

Answer 73

Ce facem? il sanctionam pe Z pt buna lui credinta si pt ca el a incheiat cu incredere
un act pe care a crezut ca-l incheie cu reprezentatul sau il “sanctionam” pe emitentul initial
al imputernicirii ca n-a facut ceea ce era imposibil sa faca - sa aduca la cunostinta tuturor
tertilor revocarea imputernicirii?
=> daca punem problema sanctiunii, nu avem niciun raspuns: si reprezentatul fara
imputernicire, si tertul cu care s-a incheiat contractul sunt fara vina => totusi, vom da
prevalenta asteptarilor tertului intemeiate pe increderea sa in imputernicire sau vom da
prioritate asteptarilor mandantului intemeiata pe increderea sa in revocare?
Legiuitorul spune ca vom da prevalenta asteptarilor tertului pt ca el trebuie
stimulat sa aiba incredere in mandat! (daca am opta pt solutia contrara, atunci tertul ar sti
ca poate fi inselat si n-ar mai avea incredere sa incheie contracte cu cel care se declara
imputernicit).
-> il va considera pe reprezentatul fara imputernicire ca fiind legat prin actul incheiat in
numele si pe seama sa in vederea protectiei asteptarilor legitime ale tertului cocontractant.
= ABSTRACTIUNE A RAPORTULUI EXTERN (DESI RAPORTUL INTERN A INCETAT/NA EXISTAT NICIODATA SAU N-A ACOPERIT NICIODATA ACTUL PT CARE A OPERAT
APARENTA, TOTUSI RAPORTUL EXTERN ESTE MENTINUT IN FELUL IN CARE
COCONTRACTANTII VOR FI LEGATI UNUL FATA DE CELALALT PRIN CONTRACTUL
INCHEIAT IN ABSENTA PUTERII DE REPREZENTARE

Question 74

SITUATIA RATIFICARII -

Answer 74

atunci cand Y contracteaza cu Z in numele si pe seama lui X
fara a avea o imputernicire de la X, totusi ii declara lui Z ca contracteaza in numele si
pe seama lui X. Z convine cu Y ca el sa actioneze in numele si pe seama lui X, astfel
încat, in urma acestui contract, Z sa fie legat cu X, nu cu Y. Legatura lui cu Y se
rezuma la faptul ca Y i-a declarat ca X va suporta direct efectele contractului incheiat,
conform lui Y, in numele si pe seama lui X.
cest contract nu produce efecte intre Z si X, dar produce intre Y si Z efectele obligatiei
asumate de catre Y ca contractul sa-si produca efectele in patrimoniul lui X. Din acest
punct de vedere, contractul Y-Z este o promisiune a faptei lui X in care Y are calitate de
promitent al producerii efectelor in numele si pe seama patrimoniului unei alte persoane.

Question 75

Daca acea alta persoana, X, ratifica acest contract

Answer 75

aca acea alta persoana, X, ratifica acest contract, in urma ratificarii, contractul va
produce efectele dorite de catre Z in relatiile dintre Z si X

Question 76

Daca, dimpotriva, X nu ratifica

acest contract,

Answer 76

Daca, dimpotriva, X nu ratifica
acest contract, atunci singurul efect pe care il va produce va fi obligarea lui Y sa raspunda
fata de Z pt ca efectele actului nu s-au putut produce in patrimoniul lui X, in relatiile dintre
X si Z. => din contractul incheiat intre Y si Z rezulta pt X un drept de a ratifica acel
contract => contractul dintre Y si Z incheiat in numele si pe seama lui X, dar fara
imputernicire din partea acestuia, genereaza o stipulatie pt altul (naste un drept de
ratificare direct in patrimoniul lui X - drept potestativ, prin manifestarea sa unilaterala de
vointa X poate deveni parte la contractul incheiat intre Z si Y, astfel încat sa suporte in
patrimoniul sau drepturile si obligatiile decurgand din acel contract, intrand intr-o relatie
directa sau poate sa nu ratifice acel contract ramanand strain de acesta).
Acest drept potestativ are natura patrimoniala, se poate transmite si in patrimoniul
mostenitorilor => se poate transmite si prin acte intre vii, printr-o cesiune de drepturi
potestative.

Question 77

In cazul dreptului potestativ de ratificare, legiuitorul prevede un mecanism de
lichidare a incertitudinii:

Answer 77

n cazul dreptului potestativ de ratificare, legiuitorul prevede un mecanism de
lichidare a incertitudinii: pe de o parte, inainte de a fi fost exercitat dreptul potestativ de
ratificare, reprezentantul fara imputernicire - Y si cocontractantul sau - Z, pot conveni sa
suprime dreptul potestativ de ratificare, reflexia unui mecanism generat din materia
stipulatiei pt altul.

Question 78

De asemenea, tertul cocontractant /Z poate trimite o notificare catre X

Answer 78

De asemenea, tertul cocontractant /Z poate trimite o notificare catre X prin care sa-i
solicite ca intr-un termen rezonabil pt luarea unei decizii sa se decida daca va ratifica sau
nu contractul (daca termenul este rezonabil, la expirarea lui, cel reprezentat fara
imputernicire sa isi piarda prin decadere dreptul de a ratifica respectivul contract) => chiar
daca legea nu predetermina, un asemenea termen poate fi fixat unilateral de catre
cocontractant, cu singura conditie ca acesta sa asigure o durata rezonabila pt ca acesta
sa poata decide in cunostinta de cauza in legatura cu exercitarea lui.