CONTRACTUL DE ANTREPRIZĂ Flashcards
Noțiune și delimitare
Art. 1851 alin. (1): Prin contractul de antrepriză, antreprenorul se obligă ca, pe
riscul său, să execute o anumită lucrare, materială ori intelectuală, sau să presteze un
anumit serviciu pentru beneficiar, în schimbul unui preț.
Diferența dintre antrepriză și vânzar
Art. 1855: Contractul este de vânzare, iar nu de antrepriză atunci când, potrivit
intenției părților, executarea lucrării nu constituie scopul principal al contractului, avânduse în vedere și valoarea bunurilor furnizate.
Această delimitare nu poate avea sens decat in masura in care prin intermediul
unui contract, o persoana se obliga sa si efectueze o anumita prestatie (pozitiva), si sa si
trasmita un anumit bun (intre care e posibil sa existe o legatura). Legatura poate sa fie de
tip instrumental, adica se transmite bunul pentru a se permite efectuarea prestatiei (se
incheie un contract de prestari servicii de transmisiune prin cablu si prestatorul ii livreaza
beneficiarului un decodor - se transmite proprietatea unui bun, dar de vreme ce
proprietatea acelui bun are ca scop doar sa ii permita clientului sa beneficieze de prestatia
pozitiva la care furnizorul se obliga, rezulta ca dreptul corelativ de a transmite proprietatea
este un drept accesoriu fata de dreptul corelativ la prestatia promisă). Dreptul de
accesorietate intre transmiterea bunului si prestatia pozitiva lămurește problema calificarii.(daca prestatia de a face este mai importanta decat prestatia de a da, atunci avem de a
face cu o antrepriză)
Alteori, nu exista o legatura instrumentala de acest tip, intre prestatia de a face si
bun, ci una in sens invers, prestatia de a face are ca rezultat un bun și el se transmite.
Delimitarea față de contractul de muncă
Și antreprenorul și salariatul lucrează, al cărui rezultat va profita cocontractantului.
Uneori, beneficiarul antreprizei se numește chiar angajator. Diferența fundamentală între
cele 2 contracte este aceea că pe când munca antreprenorului este considerată
independentă din punct de vedere funțional și in raporturi de egalitate juridică cu
beneficiarul, munca salariatului este dependenta si subordonata ierarhic angajatorului.
Antreprenorul, independent profesional, lucreaza pe riscul sau si cu propriile mijloace, pe
care are sarcina sa le puna in slujba executarii obligatiilor, pe cand angajatul lucreaza sub
supravegherea angajatorului, pe riscurile acestuia și cu mijloacele acestuia.
Delimitarea față de mandat
Desi in principiu, amandoua au ca obiect o prestatie de a face, prestatia
antreprenorului este una materiala sau intelectuala, in timp ce prestatia mandatarului este
aceea de a incheia un act juridic. In termeni generali, se poate spune ca antrepriza este
dreptul comun pt mandat, insa legiutorul a avut grija sa le reglementeze ca fiind ipoteze distincte. Cu toate acestea, mandatarul lucrează in interesul si pe riscul mandantului, pe
cand antreprenorul lucrează pe riscul său. Și de aceea nivelul de subordonare in
executarea mandatului este mai mare decât acela ce provine din contractul de antrepriză
Delimitarea față de contractul de furnizare
Antreprenorul are obligatia sa presteze un serviciu sau sa efectueze o lucrare.
Art. 1766: Contractul de furnizare este acela prin care o parte, denumită furnizor,
se obligă să transmită proprietatea asupra unei cantități determinate de bunuri și să le
predea, la unul sau mai multe termene ulterioare încheierii contractului ori în mod
continuu, sau să presteze anumite servicii, la unul sau mai multe termene ulterioare ori în
mod continuu, iar cealaltă parte, denumită beneficiar, se obligă să preia bunurile sau să
primească prestarea serviciilor și să plătească prețul lor.
Dintr-un contract rezulta o prestare de servicii, succesivă sau continua, acest
contract e o furnizare supusă dispozițiilor de la vânzare sau este o antrepriză?
Despre furnizare nu prea se poate spune că e un contract autonom, uniform, ci este
o varietate pentru alte 2 contracte; vanzare, daca furnizare vizeaza livrarea succesivă de
bunuri, respectiv o antrepriză, dacă furnizarea vizează prestarea succesivă de servicii.
Rezulta ca in cazul in care furnizarea are ca obiect bunuri care se livreaza la termene
succesive, atunci dispozitiile de la contractul de furnizare se vor aplica cu precadere
contractelor incluse in ipoteza textelor, iar in completare dispozițiile de la vanzare. In
schimb contractele care au ca obiect furnizarea succesiva sau continua a unor servicii, li
se vor aplica cu precadere dispozițiile de la furnizare (deși nu există), cele de la vânzare
sunt despre transferul bunurilor (deși nu există), așa că în completare, li se vor aplica
dispozițiile de la antrepriză.
CLASIFICAREA CONTRACTELOR DE ANTREPRIZĂ
DINCA s-a mai gandit la rafinarea acestui criteriu, observand ca lucrarea vine de la
lucru, antrepriza de lucrari implica drept obiect caracteristic prestatii de a face sau
de a nu face asupra unui lucru, adică acea valoare economica susceptibilă de a face
obiectul unor drepturi patrimoniale. Lucrurile sunt de 2 feluri: corporale și
necorporale. Lucrurile corporale, materiale sunt de regulă bunuri prin natura lor.
Ceea ce nu e material, nu e susceptibil prin apropriere exclusivă, ci va putea fi
apropriat doar dacă legea dă dreptul la apropriere. Ideile, spre exemplu (daca eu am
o idee, nu te pot impiedica pe tine sa ai o idee). Lucrurile necorporale sunt, deci,
bunuri prin determinarea legii, nu prin natura lor. Antrepriza de lucrări obligă la
prestatii de a face sau nu face asupra unui lucru (corporal, incorporal). Prestatia
respectiva trebuie sa aiba un impact asupra acelei prestatii (fie ca se transforma,
conserva, realizeaza). Asadar, antrepriza de lucrari are intotdeauna ca obiect
obligatii de a face sau de a nu face, al caror rezultat este realizarea, conservarea
sau transformarea unui lucru material sau intelectual. Serviciul este orice altceva.
Daca din serviciu nu rezulta in mod principal realizarea, transformarea sau
conservarea unui lucru, atunci acea presatie de a face este un serviciu. E posibil ca
in prestarea unui serviciu sa fie folosite lucruri, dar in acest caz folosirea lucrurilor
este instrumentala pentru realizarea serviciului, nu este scopul realizarii serviciului!
efectele distinctie intre tipurile de antepriza
Riscul lucrării
cum serviciul nu presupune in mod esențial efectuarea prestatiei in
legatura cu un lucru, in legatura cu antrepriza de servicii nu se poate vorbi despre
pieirea fortuita a lucrului, in schimb in cazul antreprizei de lucrări, rezultatul lucrării
se contretizeaza in realizarea, conservarea, transformarea unui lucru. Daca din
cauze fortuite, acestea sunt inlaturate, in sensul ca transformarea lucrului dispare,
fara culpa vreunei parti, se pune problema riscului lucrarii pe care il suporta
antreprenorul, in sensul ca, in principiu, acesta nu va putea pretinde pretul pentru
artea din lucrare efectuata si disparuta, ba chiar va fi obligat sa refaca lucrarea, in
principiu pe cheltuiala sa si cu materialele sale.
efectele distinctie intre tipurile de antepriza
Riscul lucrării
Numai daca, prin exceptie,
Numai daca, prin exceptie, conform
conventiei cu beneficiarul, acesta trebuia sa-i puna la dispozitie antreprenorului
materialele, atunci consecințele pieirii fortuite a lucrului vor fi diferite după cum
pieirea a fost cauzata sau nu de viciile materialelor furnizate de beneficiar. In cazul
in care pieirea a fost cauzata de vicii ale materialelor pe care antreprenorul nu era
tinut, in virtutea specializării sale profesionale, să le observe, sau pe care le-a
observat și semnalat beneficiarului, fără ca acesta să le remedieze, atunci
beneficiarul este ținut să suporte cheltuielile refacerii lucrării de către antreprenor.
Dacă dimpotrivă, pieirea fortuită a fost cauzată de alte aspecte decât viciile
materialelor furnizate, obligația beneficiarului se va limita doar la furnizarea unor noi
materiale, in vederea refacerii lucrării de către antreprenor.
In cazul antreprizei de servicii, nu se pune problema recepției serviciilor.
In cazul antreprizei de servicii, nu se pune problema recepției serviciilor.
Serviciile sunt prestații succesive sau continue și beneficiarul le primește și le
exploatează pe măsură ce îi sunt furnizate. In cazul in care antrepriza are ca obiect
lucrări, aceasta presupune operațiuni asupra unui lucru, iar acest lucru este
susceptibil de predare, astfel, dupa ce antreprenorul a efectuat lucrarea, el este tinut
la predare. In consecință, beneficiarul este ținut, la rândul său, să recepționeze
lucrarea predată. Recepția este supusă în principiu acelorași reguli ca în cazul
vanzarii, ca si in cazul preluarii lucrului vandut de catre cumparator, cu mentiunea ca
conformitatea predarii se va aprecia fata de starea la care s-a convenit sa fie adus
bunul in urma executarii lucrarii. La receptie se transfera, de la antreprenor la
beneficiar, riscul pieirii lucrarii. Daca pieirea fortuită survine recepției, momentului in
care beneficiarul a fost pus in intarziere pentru receptie, aceasta pieire nu-l va
exonera pe beneficiar de obligatia de a plati pretul si antreprenorul nu va fi obligat sa
refaca lucrarea. Fata de momentul receptiei se stabileste caracterul ascuns sau
aparent al viciilor lucrării, iar in cazul in care lucrarea a presupus realizarea unui
lucru cu materialele antreprenorului, prin receptie se transfera si proprietatea lucrului
astfel realizat, de la antreprenor catre beneficiar. Tot la data receptiei devine
scadenta obligatia beneficiarului de a plati pretul lucrării. Viciile aparente ale lucrării
recepționate trebuie reclamate într-un termen scurt de la aceasta, iar de la expirarea
acestui termen scurt, incepe să curgă termenul de garanție, în privința garanției
contra viciilor ascunse ale lucrării.
efectele distinctie intre tipurile de antepriza
Ipoteca legală
n cazul antreprizei de servicii nu exista nicio ipoteca legală, pt ca
prin ipoteză, serviciile nepresupunand un lucru, nu exista un obiect al unei
asemenea ipoteci. In schimb, deoarece antrepriza de lucrari presupune un lucru,
asupra acestui lucru se recunoaste o ipoteca legala in beneficiul antreprenorului
care garanteaza creanta acestuia corelativa obligatiei beneficiarului de a plati pretul
lucrarii. Ca orice ipoteca legala, e considerata formata chiar prin contract, iar pt
perfectarea ei e necesara, pe de o parte, efectuarea lucrarii care se verifica in
procesul de receptie si, pe de alta parte, indeplinirea formalitatilor de publicitate ale
ipotecii.
Intrucat de regula, antrepriza de lucrari are o obligatie cu efect uno ictu, iar
antrepriza de servicii are ca obligatie caracteristica a antreprenorului, o
obligatie cu executare succesiva sau continua
rezulta ca acest caracter al
obligației caracteristice se va imprima asupra contractului însuși. In cazul antreprizei
de lucrari si obligatia de a plati pretul va fi considerata o obligatie uno ictu, scadenta
la receptie, in timp ce in cazul antreprizei de servicii, pretul este datorat pe măsură
ce serviciul se furnizează. Deci, antrepriza de lucrări este susceptibilă de
rezoluțiune, iar in cazul antreprizei de servicii se aplica rezilierea. Desfiintarea
contractului va opera retroactiv in cazul antreprizei de lucrari si numai pentru viitor in
cazul antreprizei de servicii. Totuși, cu privire la caracterul retroactiv al desfiintarii
contractului de antrepriză de lucrări, se reține că în cazul in care desfiintarea e
cauzata - în virtutea caracterului intuitu personae al contractului de antrepriză - prin
decesul antreprenorului, desfiintarea contractului ar putea sa opereze numai pentru
viitor in masura in care beneficiarul poate profita de partea din lucrare deja
executată.
Antrepriza de lucrări de construcții - Varietate a antreprizei de lucrări
Obligațiile prealabile ale beneficiarului
In dreptul comun al antreprizei, daca nu s-a prevăzut altfel, antreprenorul trebuie
sa-si procure
dreptul comun al antreprizei, daca nu s-a prevăzut altfel, antreprenorul trebuie
sa-si procure mijloacele cu care trebuie sa-și realizeze obligația. Ei bine, în materia
antreprizei de lucrări de construcții se derogă parțial de la acest principiu, pornind de la
natura constructiei cu care se lucreaza de a fi un imobil prin incorporare. Este, deci, cert
despre obiectul derivat al prestatiilor ca acesta presupune exercitarea prin altul a dreptului
de dispoziție materială, asupra unui imobil.
Ca atare, proprietarul imobilului, care e de regulă și beneficiarul, este obligat spre ai permite antreprenorului să-și execute propriile obligatii, să-i permită contactul material al
antreprenorului cu imobilul său.
Antrepriza de lucrări de construcții - Varietate a antreprizei de lucrări
Obligațiile prealabile ale beneficiarului
beneficiarul trebuie să asigure antreprenorului accesul fizic și juridic
asupra imobilului
În consecință, beneficiarul trebuie să asigure antreprenorului accesul fizic și juridic
asupra imobilului față de care urmează să se execute construcția. In ceea ce privește
accesul juridic, beneficiarul trebuie să obțină autorizația pentru efectuarea lucrărilor care
fac obiectul contractului de antrepriză, în măsura in care documentatia necesara implica
cunostinte de specialitate, care intra in sfera de competenta profesionala a
antreprenorului, atunci antreprenorul este obligat sa-i furnizeze beneficiarului informatiile
necesare pentru completarea documentatiei.
Antrepriza de lucrări de construcții - Varietate a antreprizei de lucrări
Obligațiile prealabile ale beneficiarului
Din punctul de vedere al accesului material,
Din punctul de vedere al accesului material, pe lângă faptul că beneficiarul trebuie
să-i pună la dispoziție antreprenorului imobilul, pe toată durata necesară efectuării lucrării
convenite, este de asemenea ținut să ii asigure antreprenorului posibilitatea de a folosi
utilitățile imobilului; curent, apă, canalizare, salubrizare, în măsura în care această folosință este necesară pt executarea lucrării. In cazul in care beneficiarul nu-și
îndeplinește obligațiile corelative dreptului antreprenorului de acces la imobil,
antreprenorul poate invoca excepția de neexecutare și poate obține rezoluțiunea
contractului, întrucât această neexecutare este suficient de gravă incat impiedica chiar
executarea obiectului principa