3. Evaluarea memoriei Flashcards
Elementele memoriei de lucru
- Central executiv – dirijează procesarea informației.
- Spirala fonologică ține activată informația verbală.
- Schița vizuală ține activată informația vizuo-spațială.
- Buffer episodic contribuie la integrarea informației corespunzătoare unor canale senzoriale diferite (e.g., vizual și semantic)
Rolurile spiralei fonologice
- Implicat in învățarea cititului: Copiii cu dificultati in invatarea cititului au un span al ML redus si au dificultati in sarcini care fac apel la manipularea informatiei fonologice(Ex.
se da Stop, se cere Top). - Întelegerea limbajului: Mai ales pentru fraze complexe.
- Achiziția vocabularului Corelatie puternica intre repetarea non-cuvintelor (care incarca puternic bucla fonologica) şi volumul vocabularului
Rolurile schitei vizuale
Codarea spatiala a informatiei
Planificarea si realizarea sarcinilor
spatiale
Structura generală a unei sarcini de măsurare a capacităţii memoriei de lucru
Să fie o sarcină duală (dual task),
➢ Să presupună derularea simultană a două procese:
- stocare de informaţie (sarcina primară)
- de prelucrare informaţională (sarcina secundară)
Declinul performanţelor constatate în sarcina primară sau secundară reflectă limitele memoriei de lucru
Importanta memoriei de lucru
Memoria de lucru s-ar putea să fie mai importantă decât IQ-ul.
Corelate semnificative
- inteligenta generala
- inteligenta fluida
- procesare auditiva
- viteza de procesare
- abilitati lingvistice si matematice
Memorie de scurtă durată vs. memorie de lucru
Memoria de scurtă durată implică doar reținerea informației (e.g., auditive, vizuo-spațiale) pentru perioade scurte de timp (+|- 7 elemente).
Memoria de lucru implică procese de menținere și manipulare a informației.
Care sunt tipurile de memoria de lunga durata?
- Declarativă (explicită)
- Cunoștințe factuale (memorie semantică).
- Cunoștințe despre evenimente (memorie episodica) - Non-declarativă (implicită)
- Abilități și îndemânări.
- Amorsarea.
- Învățare asociativă (condiționare).
- Învățare non-asociativă.
Cand apare declinul in memoria semantica
Declin târziu, aproximativ după vârsta de 70 de ani, al memoriei semantice.
➢ Fenomenul „tip of the tongue” (senzaţia de „îl am pe vârful limbii”).
➢ Superioritatea performanțelor vârstnicilor în probele de recunoaștere (e.g., probe de vocabular cu alternative de răspuns) față de probele de reactualizare (e.g., probe de vocabular care presupun generarea unui răspuns
Memoria semantică la vârstnici
Studiile de amorsaj.
➢ Efectul de amorsaj semantic, datorat propagării unei activări prin rețeaua semantică, este mai mare la vârstnici decât la tineri
➢ Acest efect se datorează structurii mai elaborate a rețelei semantice la vârstnici decât la tineri
Memoria episodică la vârstnici
Deficiențele memoriei asociate vârstei afectează în special componenta episodică a memoriei, mai puțin afectată fiind memoria semantică
Performanțele vârstnicilor în sarcinile de evaluare a memoriei episodice (e.g., reactualizare liberă, învățarea listelor, proba reactualizării după amorsă, învățare asociativă) sunt cu o abatere standard sub media performanțelor tinerilor
Dificultăți în encodarea particularităților contextului.
Dificultăți în integrarea într-o singură reprezentare mnezică a conținutului și contextului.
➢ Duc la greșeli de identificare a sursei memoriei (e.g., în cazuri extreme nu sunt capabili să decidă dacă un eveniment a fost prezentat la televizor/ziar sau chiar li s-a întâmplat în realitate
Ineficiența vârstnicilor de a inhiba informații irelevante sarcinii, astfel favorizând interferența cognitivă, ce afectează procesul de encodare și integrare la nivel mnezic a contextului conținutului informațional
Corelația dintre vârstă și memorie episodică variază între -0.19 și -0.52, corelația negativă însemnând că creșterea vârstei este însoțită de performanțe din ce în ce mai slabe la astfel de sarcini
Proceduri de evaluare ale memoriei
- Interviul clinic (cu pacientul, aparținătorii, alte persoane relevante)
- Scale comportamentale – scale de evaluare care se centrează pe aspecte ale funcționarii mnezice.
- Teste standardizate
Deficite relationate cu memoria de lucru in interviul clinic
Has trouble remembering information for just a few seconds
In the middle of an activity, forgets how to continue or finish
Has difficulty staying focused during cognitively demanding activities
Has difficulty relating new information with prior knowledge
(p. 32 slide)
Deficite relationate cu bucla fonologica in interviul clinic
Difficulty in:
- repeating what you just said
- remembering multistep oral directions
- restating instructions
- phonetic awarness
- learning new vocabulary
- speaks in short sentences
- does not appear to repeat information to self
Deficite relationate cu memoria vizuo-spatiala in interviul clinic
- remembering what they just saw
- learning colors, shapes, numerals or letters
- confuses namen of shapes or symboles
- slow when copying, makes errors
- forgets where materials have been places
- puzzles
- not notice visual details
Deficite relationate cu memoria de lunga durata - verbal
- requires frequent reminders of what needs to be done
- forgets what they were planning to say
- difficulty understanding directions
- oral comprehension
- organizing information when writting
(p. 35 slide)
Deficite relationate cu memoria de lunga durata - vizuo-spatial
- doesn’t notice the signs - + during arithmetics
- loses place when reading, counting or maths
- gets confused when something is moved
- difficulty imagining things
- descrbing a scene
- miss or forget details when watching a video
- slow at video games
Deficite relationate cu memoria de lunga durata executiva
- multitasking
- coping with distractions
- focusing, sustaining, dividing attention
- answers off topic or irrelevant
- planning and organization
(p. 37 slide)
Observatii din timpul evaluarii prin interviul clinic
- asking for direction or items to be repeated
- taking a long time to respond, especially on more difficult items
- requesting supplemental material, such as paper to write on
(p. 38 slide)
Evaluarea comportamentală a memoriei
Scale de tip autoraportare
Scale de tip hetero-raportare
Exemple scale:
➢ Working Memory Rating Scale; WMRS
➢ Children’s Psychological Processes Scale
Utilizarea unor teste standardizate
Proba de memorie Rey verbal
Rey figura complexa => memoria Vizuospaţială
Testul Benton de Memorie Vizuală (BVRT)
BML - Work Memory Battery
Proba de memorie Rey verbal
Scopul testului: memoria de lucru explicita
Stabilirea volumului memoriei verbale
Calitatea reproducerilor – strategiile utilizate de subiect în encodarea informației
Implicarea resurselor atenționale și de rezistență la efort
Alcătuită dintr-o serie de 15 cuvinte, respectiv o povestire care include într-o modalitate cu sens aceste cuvinte
Faza de memorare: există o liste de cuvinte
Faza de recunoaștere: text scurt
Materialul verbal e de dificultate identică, variantele sunt în scopul reexaminării
Se desfășoară în 6 faze:
Fazele I-V – faze de reproducere; Timp de reproducere 1 min (prima fază), 1min30 (următoarele faze)
Faza VI – faza de recunoaștere (pentru comararea capacităţii de reproducere cu cea de recunoaştere)
Testul rey figura complexa - memoria vizuo-spatiala
Descriere: Model grafic fără corespondent real, un ansamblu de elemente grafice simple; nu
elementele grafice sunt cele care sunt dificile, ci modul de lor de relaționare. Figura are la bază un dreptunghi pe baza căruia sunt construite apoi celelalte elemente
Propus de Andre M. Rey - ca metodă de diagnostic diferențial între deficiența mintală constituțională și deficiența determinată ca urmare a traumatisme lor cranio-cerebrale
Prima fază (copiere): modalități în care subiectul analizează şi integrează datele perceptive furnizate
A doua fază (reactualizare): se evaluează ceea ce a fost memorat de subiect în urma analizei perceptive (datele integrate perceptiv în desen) – modul de organizare perceptivă și cunoștințele influențează reactualizarea.
Măsoară:
- Capacitatea de organizare perceptivă (analiza și integrarea datelor perceptive) – faza de copiere
- Memoria de lungă durată în modalitate vizuală – faza de reproducere
Materiale necesare:
- Figura complexă (stimulul)
- 2 pagini B5
- 5-6 creioane colorate
- Cronometru
Vârsta de aplicare: 4 ani - adult
Se face în două etape:
1. analiza modului în care subiectul a copiat modelul
2. analiza modului în care subiectul a reprodus din memorie figura complexă
Testul Benton de Memorie Vizuală (BVRT)
Măsurarea percepției vizuale, a memoriei vizuale și a aptitudinilor de construcție vizuală
8-14 ani (copii)
15-69 (adulți)
Administrarea A – se urmărește fiecare desen 10 secunde si reproduce imediat desenul din memorie;
Administrarea B – se urmărește fiecare desen timp de 5 secunde si reproduce imediat desenul din memorie;
Administrarea C - permite examinatorului sa separe memoria de componentele perceptual-motorii ale sarcinii. În cazul acestui tip de administrare candidatul reproduce fiecare desen în timp ce desenul rămâne în câmpul sau vizual;
Administrarea D - persoana examinată urmărește fiecare desen timp de 10 secunde. După un interval de 15 secunde, respondentul este rugat sa urmărește desenul din memorie.
BML - Work Memory Battery
Memoria cuvintelor,
Memoria cifrelor,
Memoria vizuală,
Memoria ritmurilor,
Memoria secvențelor
6-18 ani
MINI-MENTAL STATE EXAMINATION (MMSE)
Creat: Folstein (1975)
- cel mai utilizat test de screening pentru identificarea tulburările cognitive
In practică: ajută la diagnosticul pus de clinicieni pentru demență
Vârstă: 18 ani – 90 ani
Prezintă 2 secțiuni:
1. Secțiune verbală (orientare, memorie, atentie)
2. Abilitatea de a răspunde la comenzi verbale/scrise (scrie propozitie/copiază desen)
Trei versiuni:
1. BV – Versiunea scurtă (3 activități)
2. SV – Versiunea standard (10 activități)
3. EV - Versiunea extinsă (12 activități)
Timp administrare: 5-20 minute (în funcție de versiunea testului)
Administrare: asistente, sau alți profesioniști din domeniul sănătății
Materiale: Broșură teste, instrument de scris
Proprietăți Psihometrice (PP):
- Fidelitate: test-retest: 0.85; consistenta moderata - 0.6 - 0.9
- Validitate: spec 89.9, sens 76,9 (ambele pentru dementa)
Cotare: (max 30)
1-9 => deteriorare cognitiva severa
10-19 => deteriorare moderata
20 - 23 => deteriorare usoara
<24 probleme cognitive
Montreal cognitive assessment MOCA
Scop: Screening pentru tulburările cognitive uşoare (MCI)
Timp administrare: 10 minute
Materiale: Broșură teste, instrument de scris
Prorpeități psihometrice (PP):
- validitate: criteriu crescuta; spec buna 87; sens excelenta - 0.9 MCI, 100% AD
- fidelitate: test - retest - 0.92; consistenta 0.83
Evaluează: atenția și concentrarea, funcții executive, memorie, limbaj, abilități vizuale constructive, gândirea conceptuală, calculul și orientarea
(vezi slide sem)
