Transmisiunea activului şi pasivului moştenirii Flashcards
Obiectul transmisiunii
Precizări introd
La decesul unei persoane fizice, patrimoniul ei – intransmisibil în timpul vieţii –
se transmite asupra moştenitorilor, legali şi/sau testamentari. Fiind vorba de un patrimoniu, o universalitate, el
cuprinde nu numai drepturile, dar şi obligaţiile defunctului. Transmisiunea are ca obiect, în principiu, numai
drepturile şi obligaţiile defunctului cu conţinut patrimonial, cele personalnepatrimoniale fiind netransmisibile pe
cale de moştenire. Întrucât transmisiunea succesorală este nu numai activă, ci şi pasivă, urmează să facem unele precizări
privind cuprinsul activului şi pasivului patrimoniului, iar apoi să analizăm transmisiunea drepturilor şi
obligaţiilor şi diviziunea lor în cazul pluralităţii de moştenitor
Obiectul transmisiunii
Cuprinsul activului succeso
tră în alcătuirea patrimoniului succesoral, în principiu, numai
drepturile patrimoniale existente la data deschiderii moştenirii. Drepturile personale nepatrimoniale nu se
transmit prin moştenire decât în mod excepţional, în cazurile şi în limitele prevăzute de
Obiectul transmisiunii
Nu intră în alcătuirea activului succesoral acele drepturi car
Nu intră în alcătuirea activului succesoral acele drepturi care, deşi patrimoniale şi existente în patrimoniul
celui care lasă moştenirea, se sting la moartea titularului lor întrucât au caracter viager sau sunt contractate ori
născute ex lege intuitu personae (cum ar fi dreptul de uzufruct, uz sau abitaţie, o creanţă de întreţinere sau de
rentă viageră, dreptul de folosinţă a unei locuinţe, dreptul la pensie1) ori din alte cauze (de exemplu, moartea
celui care lasă moştenirea a operat ca o condiţie rezolutorie – a se vedea întoarcerea convenţională prevăzută în
materia contractului de donaţie de art. 1.016 C. civ.2 – sau ca un termen incert extinctiv – de exemplu, contractul
de locaţiune a fost încheiat pe durata vieţii locatarului, situaţie în care la decesul locatarului dreptul de folosinţă
nu se va transmite moştenitorilor acestuia3)
Obiectul transmisiunii
Pe de altă parte, există şi unele drepturi care, deşi nu fac parte din patrimoniul defunctului la data
deschiderii moştenirii, vor intra în alcătuirea activului s
Pe de altă parte, există şi unele drepturi care, deşi nu fac parte din patrimoniul defunctului la data
deschiderii moştenirii, vor intra în alcătuirea activului succesoral ca urmare a reducţiunii liberalităţilor
excesive sau prin efectul raportului donaţiilor, dacă moştenitorii beneficiază de rezervă succesorală, respectiv
de raport4. Vor mai intra în activul succesoral fructele naturale şi civile produse de bunurile succesorale ulterior
deschiderii moştenirii, inclusiv echivalentul bănesc al folosinţei exercitate de un moştenitor asupra unui bun din masa succesorală5. În condiţiile economiei de piaţă, urmează a fi avute în vedere şi fructele industriale, ţinând
seama însă de cheltuielile făcute şi munca depusă pentru producerea lor de către unul (unii) dintre moşt
Obiectul transmisiunii
Prin datoriile moştenirii se
a) Prin datoriile moştenirii se înţelege acele obligaţii patrimoniale ale defunctului care – indiferent de izvorul
lor (contractual, delictual, legal7 etc.) – există în patrimoniul succesoral la data deschiderii moştenirii, inclusiv
datoriile defunctului faţă de moştenitori. Nu reprezintă datorii ale moştenirii obligaţiile stinse prin moartea celui care lasă moştenirea, cum sunt
obligaţiile patrimoniale legate de o calitate personală a defunctului (de exemplu, obligaţia de întreţinere
prevăzută de lege în considerarea calităţii personale a defunctului, nu şi obligaţia de întreţinere asumată de către
de cuius printrun contract de întreţinere8) şi cele născute din contracte încheiate intuitu personae [de exemplu, obligaţiile antreprenorului – art. 1.871 alin. (1) C. civ.9, obligaţiile mandatarului – art. 2.030 C. civ.]. Aceste
obligaţii nu se transmit prin moştenire, însă efectele produse în trecut sunt opozabile moştenitorilor (de exemplu, răspunderea pentru pieirea sau sustragerea bunului predat mandatarului în vederea vânzării, răspunderea
antreprenorului pentru viciile lucrării et
Obiectul transmisiunii
Prin sarcinile moştenirii se înţelege acel
Prin sarcinile moştenirii se înţelege acele obligaţii care – fără a fi existat în patrimoniul celui care lasă
moştenirea – se nasc în persoana moştenitorului la deschiderea moştenirii sau ulterior, independent de voinţa
defunctului sau din vointa lui.Astfel
cheltuielile de înmormântare (care nu trebuie să fie excesive), inclusiv cheltuielile efectuate de moştenitori
cu parastasele pentru pomenirea memoriei autorului lor, la diferite intervale de timp, conform obiceiurilor10. Uneori, sarcinile moștenirii pot cuprinde și cheltuielile de repatriere a defunctului11. cheltuielile pentru administrarea (de pază şi conservare, de sigilare, de inventariere, de evaluare a bunurilor
succesorale etc.) şi lichidarea moştenirii, inclusiv taxele şi impozitele pentru bunurile din moştenire sau
cheltuielile necesare pentru efectuarea procedurii succesorale (de exemplu, cheltuielile predării legatelor – art. 1.066 C. civ. –, nu şi datoriile personale ale comoştenitorilor, cum ar fi taxele succesorale, onorariile, taxele
judiciare de timbru etc.);
plata legatelor cu titlu particular (inclusiv sarcini impuse moştenitorilor), care conferă legatarului calitatea de
creditor al unei creanţe (de exemplu o sumă de bani ce trebuie plătită unei asociații), reprezintă, de asemenea, o
sarcină succesorală în sensul larg al notiunii
Subliniem că, dacă legatul cu titlu particular are ca obiect un drept real
ubliniem că, dacă legatul cu titlu particular are ca obiect un drept real (proprietate, uzufruct, abitaţie, superficie etc.) asupra unui lucru individual determinat, legatarul dobândeşte calitatea de titular al dreptului în
cauză din momentul deschiderii moştenirii [art. 1.059 alin. (1) C. civ.] şi, în consecinţă, legatul nu reprezintă un
pasiv al moştenirii. Legatarul poate acţiona ca titular al dreptului real, iar nu în calitate de creditor12. În schimb, legatul care are ca obiect o sumă de bani sau alte bunuri de gen ori obligaţii de a face sau a nu face
conferă legatarului numai un drept de creanţă împotriva moştenitorului obligat să execute legatul. Tot astfel, în
cazul legatului bunului altuia având ca obiect un bun individual determinat lăsat de testator în cunoştinţă de
cauză, legatarul dobândeşte numai un drept de creanţă având ca obiect o obligaţie alternativă de a face împotriva moştenitorului însărcinat cu executarea legatului, alegerea avândo debitorul [art. 1.462 alin. (1) C. civ.], dacă
testatorul nu a dispus altfel.
Transmisiunea activului succesoral
Feluri
Transmisiunea activului succesoral (ca şi a pasivului) poate fi universală, cu titlu universal sau cu
titlu particular. În toate cazurile, ea operează de drept, de la data deschiderii moştenirii, dar prezintă unele
particularităţi în cazul legatelor cu titlu particular
Transmisiunea activului succesoral
Transmisiunea universală sau cu titlu universal
Transmisiunea universală are ca obiect patrimoniul
succesoral, iar titularii dreptului sunt moştenitorii cu vocaţie universală: moştenitorii legali şi legatarii universali. Datorită vocaţiei universale, ei pot deveni titularii întregului patrimoniu succesoral, chiar dacă, în concret, emolumentul pe cate îl culeg nu va cuprinde tot activul succesoral. Transmisiunea cu titlu universal are ca obiect o cotăparte (fracţiune) din moştenire (universalitate), ca urmare
a vocaţiei limitate a titularului dreptului, care este legatar cu titlu universal
Transmisiunea activului succesoral
Transmisiunea cu titlu partic
Aceasta are ca obiect unul sau mai multe bunuri determinate sau
determinabile, privite izolat (ut singuli). Este cazul legatului cu titlu particular. Transmisiunea cu titlu particular, fie şi sub condiţie, operează tot din momentul deschiderii moştenirii, dar
natura dreptului dobândit de legatar depinde de obiectul legatului. Dacă legatul are ca obiect dreptul de proprietate sau un alt drept real asupra unor bunuri individual
determinate ori drepturi de proprietate intelectuală (de exemplu, dreptul de autor asupra unei opere literare, dreptul asupra unui brevet de invenţie) sau dreptul succesoral moştenit de testator şi lăsat legat înainte de
lichidarea acelei moşteniri, legatarul dobândeşte dreptul direct de la defunct, devenind titularul dreptului din
momentul deschiderii moştenirii. În celelalte cazuri (bunuri de gen determinabile după număr, greutate, măsură etc., obligaţii de a face sau de a
nu face, inclusiv în cazul legatului având ca obiect bunul altuia) legatarul dobândeşte un drept de creanţă
împotriva moştenitorului obligat la plata legatului
Transmisiunea activului succesoral
Diviziunea de drept a activului succesoral între moştenitorii universali sau cu titlu universal
n
momentul deschiderii moştenirii creanţele defunctului, inclusiv cele solidare, se divid, prin efectul legii, între
comoştenitori şi terţi, în proporţie cu partea ce revine fiecăruia din moştenire (art. 1.427 şi art. 1.442 C. civ.). În
consecinţă, fiecare moştenitor va putea urmări pe debitor numai pentru partea sa de creanţă. Dacă obiectul
creanţei este indivizibil, fiecare moştenitor poate cere în totalitate executarea obligaţiei (art. 1.425 C. civ.). Drepturile reale asupra bunurilor din patrimoniul succesoral se dobândesc de către moştenitori în stare de
indiviziune; întrucât bunurile nu sunt susceptibile de diviziune prin efectul legii, comoştenitorii dobândesc
numai cotepărţi ideale din dreptul real asupra bunurilor, corespunzătoare drepturilor succesorale ale fiecăruia, urmând ca drepturile exclusive asupra bunurilor concrete din moştenire sa fie stabilite prin partaj
Transmisiunea pasivului succesoral
. Transmisiunea universală şi cu titlu univesal
art. 1.114 C. civ., art. 1.155 C. civ.), pasivul succesoral se suportă de către succesorii universali sau cu titlu universal (deci moştenitorii legali şi
legatarii universali sau cu titlu universal), deoarece ei dobândesc prin moştenire – dacă au acceptato – un
patrimoniu sau o fracţiune de patrimoniu, adică o universalitate care cuprinde nu numai drepturi, dar şi obligaţii
(datorii şi sarcini, inclusiv plata legatelor cu titlu particular, care conferă legatarului calitatea de creditor al unei
creanţe13).
Transmisiunea pasivului succesoral
Transmisiunea cu titlu particular
Spre deosebire de succesorii universali sau cu titlu universal, legatarii
cu titlu particular – în principiu – nu contribuie la plata pasivului succesoral [art. 1.114 alin. (3) C. civ.];
neavând vocaţie la universalitate, nu suportă nici pasivul universalităţii. În mod excepţional, legatarul cu titlu
particular va fi obligat să contribuie la plata pasivului în următoarele ipoteze şi limite [art. 1.114 alin. (3) teza a
IIa C. civ.]
Transmisiunea pasivului succesoral
va fi obligat să contribuie la plata pasivului în următoarele ipoteze
a) dacă testatorul a prevăzut expres plata – totală sau parţială – de către legatarul cu titlu particular a unei
datorii sau sarcini, inclusiv a unui legat cu titlu particular având ca obiect o creanţă. De exemplu, testatorul a
prevăzut ca legatarul unei case să plătească o sumă de bani unei instituţii de binefacere sau pentru stingerea unei
datorii a testatorului. În aceste cazuri suntem în prezenţa unui legat cu titlu particular cu sarcină. Art. 1.060 alin. (1) C. civ. prevede că, dacă legatarul nu poate îndeplini sarcina cu care este grevat legatul său fără a depăşi
valoarea bunurilor primite în temeiul acestuia, se va putea libera predând beneficiarului sarcinii bunurile ce
iau fost lăsate prin legat sau valoarea lor. În situaţia în care legatarul acceptă legatul, este obligat să execute
obligaţia impusă de testator14;
b) dacă legatul cu titlu particular are ca obiect o universalitate, cum ar fi o moştenire culeasă de către testator
şi nelichidată încă sau părţi de interes dintro societate. În aceste cazuri, legatarul răspunde pentru pasivul acestei
universalităţi. c) dacă activul moştenirii (celelalte bunuri ale moştenirii) nu acoperă pasivul, în mod indirect şi fără a fi
obligat personal, legatarul va suporta consecinţele existenţei pasivului. Întradevăr, în concursul dintre creditorii
succesiunii (inclusiv creditorii chirografari) şi toţi legatarii, inclusiv cei cu titlu particular, primii au preferinţă, fiindcă nimeni nu poate face liberalităţi (nu poate fi generos) dacă nu şia plătit datoriile (nemo liberalis nisi
liberatus15). În consecinţă, legatul cu titlu particular va fi redus în măsura necesară plăţii datoriilor şi sarcinilor
moştenirii în cazul în care creditorii dovedesc că nu pot satisface creanţele lor din celelalte bunuri ale moştenirii;
d) dacă legatul cu titlu particular are ca obiect un bun ipotecat. În acest caz, legatarul, potrivit dreptului
comun în materie de ipotecă, nu este obligat personal să plătească. Dar, fiind obligat propter rem, dacă plăteşte
pentru a salva bunul de urmărirea creditorului ipotecar, se subrogă în drepturile creditorului plătit [art. 1.596 lit. b) C. civ.], putând recupera, pe calea acţiunii în regres, plata făcută de la succesorii universali sau cu titlu
universal, obligaţi să suporte pasivul moştenirii. 293.
Transmisiunea pasivului succesoral
Diviziunea de drept a pasivului succesoral între moştenitorii universali şi cu titlu universal proporţional
cu cota succesorală ce îi revine fiecaruia
Noul Cod civil [art. 1.114 alin. (2), art. 1.155 alin. (1)] consacră
principiul diviziunii de drept a pasivului succesoral între moştenitorii universali şi cu titlu universal, de la data
deschiderii moştenirii. Legatarul cu titlu particular, aşa cum am arătat în cele ce precedă, în principiu, nu
contribuie la plata pasivului succesoral. Moştenitorii universali şi cu titlu universal au obligaţia de a plăti pasivul succesoral (datorii şi sarcini)
proporţional cu partea succesorală ce îi revine fiecăruia. Divizarea trebuie să se facă în funcţie de partea
calculată după vocaţia fiecărui moştenitor, chiar dacă folosul efectiv este mai mic sau mai mare. De exemplu, dacă defunctul are ca moştenitori legali doi copii, ei vor suporta în mod egal pasivul moştenirii, chiar dacă unul
dintre ei este lipsit, cu titlu de sancţiune, de bunurile pe care lea sustras sau lea ascuns (art. 1.119 C. civ.) şi de
care va beneficia comoştenitorul; tot astfel, dacă unul dintre ei are sarcina plăţii unei datorii sau a unui legat ori, dimpotrivă, beneficiază, peste partea sa succesorală, de un legat cu titlu particular. Diviziunea de drept a
pasivului proporţional cu partea succesorală nu este o regulă imperativă, defunctul putând însărcina pe unul
dintre moştenitori cu executarea unei obligaţii, de exemplu, suportarea cheltuielilor de înmormântare1
