DREPTUL DE OPŢIUNE SUCCESORALĂ

Question 1

Noţiunea de opţiune succesorală

Answer 1

Cu toate că transmiterea patrimoniului succesoral se produce de drept din momentul deschiderii
moştenirii, ea nu are caracter definitiv şi obligatoriu. Dimpotrivă, ca principiu de ordine publică, legea
precizează că „nimeni nu poate fi obligat să accepte o moştenire ce i se cuvine” (art. 1.106 C.civ.). Prin
urmare, succesibilul are dreptul de a alege - numit drept de opţiune succesorală - între consolidarea
(confirmarea) titlului de moştenitor prin acceptarea moştenirii şi desfiinţarea acelui titlu prin renunţarea
la moştenire. În acest sens, art. 1.100 C.civ. prevede că „Cel chemat la moştenire în temeiul legii sau al
voinţei defunctului poate accepta moştenirea sau poate renunţa la ea”.

Question 2

Variante de opţiune

cceptarea moştenirii

Answer 2

Acceptarea moştenirii. Acceptarea consolidează transmisiunea moştenirii realizată de plin drept la
data decesului. Succesibilul care optează în acest sens îşi consolidează titlul de moştenitor şi – dacă este
moştenitor universal sau cu titlu universal - va fi obligat să răspundă pentru datoriile şi sarcinile
moştenirii numai cu bunurile din patrimoniul succesoral (răspunde intra vires hereditatis). Astfel fiind,
de regulă succesibilul va opta în acest sens dacă moştenirea este neîndoielnic solvabilă.

Question 3

Variante de opţiune

Renunţarea la moştenire

Answer 3

Renunţarea la moştenire. Prin renunţare succesibilul desfiinţează cu efect retroactiv vocaţia sa
succesorală. Devenind străin de moştenire, nu răspunde de pasiv, dar nici nu beneficiază de eventualul
activ. Moştenirea în întregul ei va reveni comoştenitorilor sau moştenitorilor subsecvenţi. Succesibilul
alege această cale dacă moştenirea este neîndoielnic insolvabilă sau dacă doreşte ca prin renunţarea sa
pur abdicativă să beneficieze de moştenire alte persoane (comoştenitori sau moştenitorii subsecvenţi).

Question 4

Subiectele dreptului de opţiune succesorală

Precizări prealabile.

Answer 4

Dreptul de opţiune aparţine tuturor persoanelor cu vocaţie succesorală,
indiferent dacă vocaţia lor este legală sau testamentară şi fără deosebire după cum vocaţia este
universală, cu titlu universal sau cu titlu particular. În caz de deces al titularului dreptului de opţiune înainte de a-l exercita, acest drept se transmite asupra propriilor moştenitori legali sau testamentari,
alături de celelalte drepturi patrimoniale lăsate moştenire, fără deosebire după cum opţiunea are ca
obiect o moştenire legală sau testamentară, universală, cu titlu universal sau cu titlu particular.

Question 5

Subiectele dreptului de opţiune succesorală

Moştenitorii legali

Answer 5

În cadrul moştenirii legale, calitatea de subiect al dreptului de opţiune
aparţine tuturor persoanelor cu vocaţie generală (eventuală) la moştenire, iar nu numai celor cu vocaţie
concretă (utilă). Cu alte cuvinte, dreptul de opţiune aparţine şi trebuie să fie exercitat nu numai de către
succesibilii chemaţi în primul rând să moştenească (de exemplu, rudele din clasa I de moştenitori), dar şi
de către succesibilii subsecvenţi (de exemplu, rude din clasa a II-a), fără să aştepte exercitarea opţiunii
din partea moştenitorilor în rang preferat. Soluţia se impune întrucât moştenitorii în rang preferat ar
putea renunţa la moştenire în ultimele zile ale termenului de opţiune succesorală de un an, astfel încât
succesibilii subsecvenţi, aşteptând până în acest moment, ar risca stingerea vocaţiei succesorale. Bineînţeles, dacă moştenitorul în rang preferat acceptă moştenirea, îşi consolidează titlul de moştenitor
şi anihilează efectele opţiunii exercitate de moştenitorii subsecvenţi, desfiinţând drepturile succesorale
ale acestora

Question 6

Subiectele dreptului de opţiune succesorală

Legatarii.

Answer 6

Dreptul de opţiune aparţine nu numai moştenitorilor legali, dar şi legatarilor, pentru că - dacă vocaţia lor este universală sau cu titlu universal - dobândirea moştenirii implică şi suportarea
pasivului (art. 1.114 alin. 2 C.civ.), astfel încât trebuie să aibă posibilitatea de a renunţa la moştenire. Iar
legatarul cu titlu particular trebuie să aibă drept de opţiune deoarece - exercitarea lui implicând aprecieri
de ordin moral - nimeni nu poate fi gratificat fără voie; în plus, în condiţiile art. 1.114 alin. 3 C.civ. şi
legatarul poate răspunde pentru pasivul moştenirii, iar dacă legatul este cu sarcină implică şi interese
patrimoniale.

Question 7

Subiectele dreptului de opţiune succesorală

Acţiunea oblică

Answer 7

Creditorii succesibilului pot accepta moştenirea, pe cale oblică, în limita
îndestulării creanţei lor, soluţie ce se regăseşte în art. 1.107 C.civ.
Textul de lege prevede că moştenirea poate fi acceptată de către creditori, pe cale oblică, numai „în
limita îndestulării creanţei lor”. Aceasta înseamnă că pentru rest trebuie respectată opţiunea
succesibilului (de exemplu, dacă activul net al moştenirii este de 100.000 de lei, au vocaţie concretă
copiii C1 şi C2, iar C1 are o datorie de 30.000 de lei către creditorul X (creanţa fiind certă şi exigibilă),
în cazul în care C1 nu acceptă moştenirea, X va putea ca, pe cale oblică, să accepte el moştenirea în
numele debitorului său, însă numai pentru bunuri în valoare de 30.000 de lei; restul bunurilor în valoare
de 70.000 de lei vor reveni copilului C2).
Nu are nicio importanţă care sunt motivele pentru care succesibilul refuză sau neglijează să accepte
moştenirea; creditorul a cărui creanţă este certă şi exigibilă va putea accepta moştenirea pe cale oblică
pentru a-şi îndestula creanţa.

Question 8

Subiectele dreptului de opţiune succesorală

Acţiunea revocatorie (pauliană).

Answer 8

Problema care se pune este aceea de a şti ce se întâmplă dacă
succesibilul îşi exercită dreptul de opţiune, dar o face în frauda creditorilor săi, în sensul că renunţă la o
moştenire solvabilă.
Potrivit art. 1.122 C.civ. „(1) Creditorii succesibilului care a renunţat la moştenire în frauda lor pot
cere instanţei revocarea renunţării în ceea ce îi priveşte, însă numai în termen de 3 luni de la data la care
au cunoscut renunţarea. (2) Admiterea acţiunii în revocare produce efectele acceptării moştenirii de către
succesibilul debitor numai în privinţa creditorului reclamant şi în limita creanţei acestuia.”
Acţiunea pauliană trebuie să fie intentată în cadrul termenului de prescripţie de doar 3 luni, care curge
de la data la care creditorii au cunoscut renunţarea.
Ca efect al acţiunii pauliene admise, actul de renunţare devine inopozabil faţă de creditorul reclamant
şi în limita prejudiciului suferit de el (în limita creanţei sale). În raport cu creditorul reclamant,
succesibilul debitor devine acceptant al moştenirii. Înseamnă că succesibilul debitor rămâne renunţător
în raport cu ceilalţi moştenitori (inclusiv legatari) şi creditori (atât creditorii personali, cât şi creditorii
moştenirii).

Question 9

Condiţiile de validitate ale actului de opţiune succesorală

Capacitatea

Answer 9

Deşi noul Cod civil nu prevede în mod expres, apreciem că atât acceptarea moştenirii,
cât şi renunţarea la moştenire reprezintă acte de dispoziţie. Fiind acte de dispoziţie, pentru validitatea
opţiunii succesibilul trebuie să aibă capacitate de exerciţiu deplină. Dacă are calitatea de succesibil o persoană lipsită de capacitate de exerciţiu (minorul care nu a
împlinit vârsta de 14 ani şi interzisul judecătoresc), sub sancţiunea nulităţii relative actul de opţiune
succesorală (acceptarea sau renunţarea la moştenire, după caz) poate fi îndeplinit de părinţi sau tutore,
cu autorizarea instanţei de tutelă (art. 144 alin. 2 şi 3 şi art. 502 alin. 1 C.civ.).
Dacă are calitatea de succesibil o persoană cu capacitate de exerciţiu restrânsă (minorul care a
împlinit vârsta de 14 ani), sub sancţiunea nulităţii relative actul de opţiune succesorală (acceptarea sau
renunţarea la moştenire, după caz) poate fi îndeplinit de către minor cu încuviinţarea scrisă a părinţilor
sau a tutorelui, cu autorizarea instanţei de tutelă (art. 146 alin. 1,2 şi 4 şi art. 502 alin. 1 coroborate cu
art. 144 C.civ.)

Question 10

Condiţiile de validitate ale actului de opţiune succesorală

Consimţământul neviciat.

Answer 10

Pentru ca opţiunea succesorală să fie valabilă, consimţământul
succesibilului trebuie să fie neviciat. Viciile de consimţământ în această materie sunt guvernate de
regulile dreptului comun.
În literatura de specialitate se admite că dolul poate vicia nu numai actul acceptării, dar şi al
renunţării şi poate proveni de la orice persoană (comoştenitori, creditori etc., art. 1.214-1.215 C.civ.
referitoare la „cealaltă parte”nefiind aplicabil în această materie dat fiind că opţiunea este act unilateral).
Eroarea asupra conţinutului (emolumentului) patrimoniului succesoral nu poate fi reţinută ca viciu
de consimţământ. Renunţarea la moştenire nu ar putea fi atacată pe motiv că s-au descoperit ulterior
active ale patrimoniului succesoral şi nici acceptarea moştenirii pe motiv că s-au descoperit pasive.

Question 11

Condiţiile de validitate ale actului de opţiune succesorală

. Condiţii de formă şi alte condiţii de validitate

Answer 11

Spre deosebire de acceptarea moştenirii, care poate
fi un act consensual sau formal (dar nu solemn), după caz, renunţarea la moştenire este un act juridic
solemn, fiind valabil numai dacă a fost încheiat în condiţiile de formă special prevăzute de lege (ad
validitatem). Pentru validitatea actului de opţiune (oricare), trebuie să fie respectate, potrivit dreptului comun, şi
cerinţele legale referitoare la obiectul şi cauza actului juridic. De exemplu, opţiunea referitoare la o
moştenire nedeschisă are un obiect ilicit şi, ca atare, nu poate produce efecte (art. 956 C.civ.).

Question 12

Condiţiile de validitate ale actului de opţiune succesorală

Sancţiunea nerespectării condiţiilor de validitate

Answer 12

Nerespectarea condiţiilor de validitate ale actului
de opţiune succesorală se sancţionează cu nulitatea potrivit dreptului comun.
Astfel, nerespectarea condiţiilor de capacitate şi viciile de consimţământ determină anulabilitatea
(nulitatea relativă) actului de opţiune. În schimb, nerespectarea formei solemne (în cazurile prevăzute
de lege) se sancţionează cu nulitatea absolută. Potrivit art. 1.124 C.civ. dreptul la acţiunea în anularea acceptării sau renunţării se prescrie în termen
de 6 luni, calculat în caz de violenţă de la încetarea acesteia, iar în celelalte cazuri din momentul în care
titularul dreptului la acţiune a cunoscut cauza de nulitate relativă

Question 13

Caracterele juridice ale actului de opţiune succesorală

Act juridic unilateral

Answer 13

Opţiunea succesorală se realizează prin manifestarea de voinţă a
succesibilului în sensul acceptării moştenirii ori în sensul renunţării la moştenire. În ambele cazuri,
opţiunea trebuie să reprezinte voinţa unei singure persoane, fiind, prin urmare, un act juridic unilateral.
În consecinţă, dacă există mai mulţi succesibili, ei nu pot exercita dreptul de opţiune în mod „colectiv”;
fiecare în parte urmează să se pronunţe individual, iar soarta juridică a opţiunii făcută de unul dintre ei
nu afectează opţiunea făcută de ceilalţi.
Spre deosebire de testament - act juridic tot unilateral, dar esenţialmente personal - actul de opţiune
poate fi săvârşit nu numai personal de către succesibil, dar şi prin reprezentare - legală sau
convenţională1 - şi, dacă este cazul, cu încuviinţarea instanţei de tutelă. Deci actul de opţiune nu este un
act esenţialmente personal.

Question 14

Caracterele juridice ale actului de opţiune succesorală

Act juridic,în principiu, voluntar.

Answer 14

Libertatea de alegere care caracterizează actul de opţiune se
manifestă pe mai multe planuri.
În primul rând, după cum am văzut, nimeni nu poate fi obligat să accepte o moştenire ce i se cuvine
(art. 1.106 C.civ.).
În al doilea rând, în principiu, succesibilul are un drept absolut de a alege între posibilităţile conferite
prin dreptul de opţiune. El nu poate fi obligat să justifice motivele pentru care a acceptat sau a renunţat
la moştenire şi nici să răspundă pentru consecinţele alegerii făcute.
În sfârşit, dacă există o pluralitate de succesibili, fiecare este liber să opteze în sensul dorit, indiferent
de alegerea făcută de ceilalţi. Este deci posibil ca unii să accepte moştenirea, iar alţii să renunţe la ea

Question 15

Caracterele juridice ale actului de opţiune succesorală
Principiul libertăţii de alegere - libertate atenuată numai de dreptul creditorilor succesibilului la
acţiunea oblică şi acţiunea pauliană - cunoaşte şi unele excepţii:

Answer 15

a) Potrivit art. 1.113 C.civ., pentru motive temeinice, la cererea oricărei persoane interesate, un
succesibil poate fi obligat, cu aplicarea procedurii prevăzute de lege pentru ordonanţa preşedinţială, să
îşi exercite dreptul de opţiune succesorală înăuntrul unui termen stabilit de instanţa judecătorească, mai
scurt decât termenul de un an. Succesibilul care nu optează în termenul stabilit de instanţa
judecătorească este considerat că a renunţat la moştenire.
b) Potrivit art. 1.119 C.civ., succesibilul care, cu rea-credinţă, a sustras ori a ascuns bunuri din
patrimoniul succesoral sau a ascuns o donaţie supusă raportului ori reducţiunii este considerat că a
acceptat moştenirea, chiar dacă anterior renunţase la ea; cu titlu de pedeapsă civilă, un asemenea
succesibil este considerat acceptant, chiar dacă nu ar fi vrut să accepte moştenirea

Question 16

Caracterele juridice ale actului de opţiune succesorală

Act juridic, în principiu, irevocabil

Answer 16

Moştenitorul care a exercitat dreptul de opţiune nu mai poate
reveni asupra alegerii făcute. Acest principiu operează cu caracter absolut în cazul acceptării moştenirii.
Ca efect al unei asemenea acceptări, în mod irevocabil se consolidează calitatea de moştenitor (semel
heres, semper heres)2, el nemaiputând reveni asupra alegerii făcute.
Irevocabilitatea caracterizează şi cealaltă variantă a opţiunii succesorale (renunţarea la moştenire),
însă nu în mod absolut. Astfel, potrivit art. 1.123 C.civ. renunţarea la moştenire poate fi revocată în tot
cursul termenului de opţiune, dacă moştenirea nu a fost deja acceptată de alţi succesibili care au vocaţie
la partea care i-ar reveni renunţătorului. Revocarea renunţării valorează acceptare, bunurile moştenirii
fiind preluate în starea în care se găsesc şi sub rezerva drepturilor dobândite de terţi asupra acelor
bunuri.

Question 17

Caracterele juridice ale actului de opţiune succesorală

Act juridic,în principiu, indivizibil

Answer 17

Exercitând dreptul de opţiune, succesibilul (fiecare în parte)
trebuie să se pronunţe unitar cu privire la dreptul său succesoral, nefiind posibilă acceptarea în parte a moştenirii (a unor bunuri din moştenire) şi renunţarea la rest (nemo pro parte heres). Într-o formulare
sintetică, „totul sau nimic”. Noul Cod civil prevede în mod expres că sub sancţiunea nulităţii absolute
opţiunea succesorală este indivizibilă (art. 1.101).

Question 18

Caracterele juridice ale actului de opţiune succesorală
Principiul indivizibilităţii opţiunii succesorale comportă şi unele excepţii:
Astfel, potrivit art.1.102 C.civ.,

Answer 18

(1) Moştenitorul care, în baza legii sau a testamentului,
cumulează mai multe vocaţii la moştenire are, pentru fiecare dintre ele, un drept de opţiune distinct. (2)
Legatarul chemat la moştenire şi ca moştenitor legal îşi va putea exercita opţiunea în oricare dintre
aceste calităţi. Dacă, deşi nu a fost încălcată rezerva, din testament rezultă că defunctul a dorit să
diminueze cota ce i s-ar fi cuvenit legatarului ca moştenitor legal, acesta din urmă poate opta doar ca
legatar”.
Alin. 1 are în vedere situaţia în care o persoană poate să culeagă o anumită parte din moştenire în
calitate de legatar şi o altă parte în calitate de moştenitor legal, deci să se cumuleze cele două calităţi în
aceeaşi persoană. Astfel, de exemplu, dacă există mai mulţi legatari cu titlu universal (de pildă, 4
persoane - doi fraţi şi doi veri primari - pentru câte 1/4 din moştenire fiecare), iar unul dintre ei (de
exemplu, un frate) nu vrea sau nu poate să beneficieze de legat, partea acestuia va putea fi culeasă ca
moştenire legală de către legatarul care are şi o asemenea vocaţie (celălalt frate), fiind rudă cu defunctul
în grad succesibil (fireşte, numai dacă această soluţie nu contravine dispoziţiilor testamentare).
Dacă însă legatul este mai mic decât cota legală, moştenitorul legal nu poate renunţa la legat pentru a
moşteni mai mult, deoarece un asemenea legat poate avea şi semnificaţia unei dezmoşteniri parţiale, caz
în care moştenitorul legal poate reclama numai rezerva (dacă este mai mare decât legatul) prevăzută de
lege în favoarea sa (rezervă care se dobândeşte întotdeauna în calitate de moştenitor legal). De exemplu,
dacă de cuius-ul a dispus prin testament ca moştenirea să se împartă în mod egal între copilul C şi soţul
supravieţuitor S, copilul C nu ar putea renunţa la legatul cu titlu universal de 1/2 din moştenire pentru a
moşteni 3/4 din moştenire cât i s-ar fi cuvenit în calitate de moştenitor legal, deoarece în cazul lui legatul
cu titlu universal are semnificaţia unei dezmoşteniri parţiale (reducerea cotei succesorale de la 3/4 la 1/2
din moştenire). În schimb, dacă de cuius-ul ar fi dispus prin testament ca C să primească doar 1/4 din
moştenire, iar S să primească 3/4 din moştenire, C poate pretinde rezerva succesorală de 3/8 din
moştenire, care i se cuvine în mod imperativ. În acest din urmă caz, C va primi, ca moştenitor legal,
rezerva de 3/8 din moştenire, iar legatul lui S va fi redus, la cerere, de la 3/4 la 5/8 din moştenire.

Question 19

Caracterele juridice ale actului de opţiune succesorală
Principiul indivizibilităţii opţiunii succesorale comportă şi unele excepţii:
O altă excepţie de la principiul indivizibilităţii opţiunii succesorale este prevăzută de Legea
fondului funciar nr.18/1991.

Answer 19

O altă excepţie de la principiul indivizibilităţii opţiunii succesorale este prevăzută de Legea
fondului funciar nr.18/1991. Potrivit art. 8, 11, 36 şi 48 din această lege, stabilirea (reconstituirea)
„dreptului de proprietate se face la cerere…”, depusă de către fostul proprietar sau moştenitorii lui. Dacă
moştenitorii fostului proprietar (la fel ca şi proprietarii în viaţă) nu au formulat (sau nu formulează în
baza art.36) cererea prevăzută de lege, nu beneficiază de reconstituirea dreptului de proprietate.
Înseamnă că, deşi au acceptat (expres, tacit sau forţat) moştenirea lăsată de fostul proprietar al terenului
(decedat), prin derogare de la principiul indivizibilităţii opţiunii succesorale, pot renunţa - prin
abstenţiune - la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului. În privinţa terenului „ei sunt
consideraţi că au acceptat moştenirea prin cererea pe care o fac comisiei” (art. 13 alin.2), personal sau
prin reprezentantul legal ori prin mandatar.

Question 20

Caracterele juridice ale actului de opţiune succesorală
Principiul indivizibilităţii opţiunii succesorale comportă şi unele excepţii:
O a treia excepţie de la principiul indivizibilităţii opţiunii succesorale - asemănătoare cu cea
prevăzută de Legea nr.18/1991, deşi textele, din motive greu de înţeles, sunt redactate diferit - rezultă
din dispoziţiile Legii nr.112/1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de
locuinţe, trecute în proprietatea statului.

Answer 20

Potrivit art. 5 alin.3, moştenitorii fostului proprietar al
imobilului cu destinaţie de locuinţă trecut în proprietatea statului cu titlu sunt socotiţi de drept
acceptanţii succesiunii de la data depunerii cererii pentru restituirea în natură a locuinţei sau pentru
acordarea despăgubirilor. Moştenitorul care nu a depus cerere în termenul prevăzut de lege (art.14) nu
6
beneficiază de dispoziţiile legii, chiar dacă - la decesul fostului proprietar - a acceptat moştenirea
acestuia; aceasta reprezintă o derogare de la caracterul indivizibil (unitar) al opţiunii succesorale

Question 21

Caracterele juridice ale actului de opţiune succesorală
Principiul indivizibilităţii opţiunii succesorale comportă şi unele excepţii:
O a patra excepţie rezultă din dispoziţiile art. 4 alin.3 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic
al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989

Answer 21

(„Succesibilii
care, după data de 6 martie 1945, nu au acceptat moştenirea sunt repuşi de drept în termenul de
acceptare a succesiunii pentru bunurile care fac obiectul prezentei legi. Cererea de restituire are
valoare de acceptare a succesiunii pentru bunurile a căror restituire se solicită în temeiul prezentei
legi.”). Aşadar, succesibilul care nu a depus cerere de restituire în termenul prevăzut de lege nu
beneficiază de măsurile prevăzute de lege, chiar dacă a acceptat moştenirea autorului său (de exemplu,
moştenirea a fost deschisă în anul 1980).

Question 22

Caracterele juridice ale actului de opţiune

Act juridic declarativ de drepturi.succesorală

Answer 22

Act juridic declarativ de drepturi. Opţiunea succesibilului produce efecte retroactive, de la data
deschiderii moştenirii, deci este declarativă de drepturi. Astfel, prin acceptare drepturile şi obligaţiile
asupra moştenirii, dobândite din momentul deschiderii ei, se consolidează retroactiv (art. 1.114 alin.1
C.civ.), iar în caz de renunţare, renunţătorul este socotit că nu a fost niciodată moştenitor (art. 1.121
alin.1 C.civ.), devenind retroactiv persoană străină de moştenire.

Question 23

Caracterele juridice ale actului de opţiune succesorală

Act juridic nesusceptibil de modalităţi.

Answer 23

Act juridic nesusceptibil de modalităţi. Art.1.101 C.civ. prevede că sub sancţiunea nulităţii
absolute opţiunea succesorală nu poate fi afectată de nicio modalitate, ceea ce înseamnă că trebuie să
fie un act juridic pur şi simplu (neafectat de modalităţi). Soarta juridică a moştenirii nu poate să depindă
de un eveniment viitor şi incert sau de un termen, fie şi cert.
Dacă opţiunea ar fi afectată de o modalitate, nu va putea produce niciun efect, fiind deci nulă absolut. Ea nu ar putea fi considerată pură şi simplă, căci ar însemna neluarea în considerare a voinţei
succesibilului

Question 24

Termenul de opţiune succesorală

. Termenul de opţiune

Answer 24

Pentru ca soarta juridică a moştenirii să nu rămână multă vreme incertă,
dreptul de opţiune trebuie să fie exercitat într-un termen de un an calculat de la data deschiderii
moştenirii. În acest sens, art. 1.103 alin.1 C.civ. prevede că „dreptul de opţiune succesorală se exercită
în termen de un an de la data deschiderii moştenirii
Aşadar, termenul are în vedere dreptul de opţiune succesorală, ceea ce înseamnă că atât acceptarea,
cât şi renunţarea la moştenire urmează să fie făcute în acelaşi interval de timp.

Question 25

Termenul de opţiune succesorală

Natura juridică a termenului de opţiune.

Answer 25

Termenul pentru exercitarea dreptului de opţiune
succesorală nu este un termen de prescripţie, ci este un termen de decădere în cadrul căruia urmează să
se exercite un drept potestativ. Astfel, dreptul de opţiune succesorală a fost definit ca o „prerogativă
juridică ce permite titularului său de a putea, printr-un act unilateral de voinţă, să modifice o situaţie
juridică incertă, după o alternativă precisă şi previzibilă”3. Deşi termenul de un an nu este un termen de prescripţie, ci un termen de decădere, noul Cod civil a
prevăzut că acestui termen i se aplică prevederile cuprinse în cartea a VI-a referitoare la suspendarea
şi repunerea în termenul de prescripţie extinctivă. În acest mod se poate folosi regimul juridic mai
favorabil al prescripţiei extinctive, care permite suspendarea şi repunerea în termen, figuri juridice
întâlnite destul de frecvent în materia dreptului de opţiune succesorală.

Question 26

Termenul de opţiune succesorală

Domeniul de aplicare al termenului de opţiune

Answer 26

Din modul în care este formulat art. 1.103 alin. 1
C.civ. («Dreptul de opţiune succesorală se exercită în termen de un an de la data deschiderii moştenirii»)
rezultă că termenul de opţiune succesorală de un an se aplică atât moştenitorilor legali, cât şi legatarilor universali, cu titlu universal sau cu titlu particular deoarece toate aceste categorii de
moştenitori se bucură în egală măsură de dreptul de opţiune succesorală.

Question 27

Termenul de opţiune succesorală

Data de la care curge termenul de opţiune succesorală.

Answer 27

Potrivit art. 1.103 alin.1 C.civ., dreptul de
opţiune succesorală se exercită în termen de un an de la data deschiderii moştenirii. Orice act de
acceptare sau de renunţare făcut înainte de această dată este lipsit de obiect şi reprezintă un act asupra
unei succesiuni viitoare, nepermis de lege şi, ca atare, nul de drept. Astfel fiind, după deschiderea
moştenirii succesibilul poate opta valabil din nou.
Regula privind începutul prescripţiei se aplică indiferent dacă succesibilul moşteneşte în nume
propriu sau prin reprezentare. În privinţa moştenirii prin retransmitere sunt necesare unele precizări
suplimentare

Question 28

Termenul de opţiune succesorală

Problema retransmiterii dreptului de opţiune

Answer 28

Se pune problema de a şti ce se întâmplă în
ipoteza în care succesibilul decedează înainte de împlinirea termenului de opţiune succesorală fără a-şi fi
exercitat dreptul de opţiune.
Art. 1.105 C.civ., având denumirea marginală „Retransmiterea dreptului de opţiune”, prevede că „(1)
Moştenitorii celui care a decedat fără a fi exercitat dreptul de opţiune succesorală îl exercită separat,
fiecare pentru partea sa, în termenul aplicabil dreptului de opţiune privind moştenirea autorului lor. (2)
În cazul prevăzut la alin. (1), partea succesibilului care renunţă profită celorlalţi moştenitori ai autorului
său.

Question 29

Termenul de opţiune succesorală

Aceasta înseamnă că în prezent se aplică următoarele reguli:

Answer 29

Moştenitorii celui care a decedat fără a fi exercitat dreptul de opţiune succesorală îl exercită
separat, fiecare pentru partea sa, iar partea succesibilului care renunţă profită celorlalţi moştenitori ai
autorului său. Moştenitorul sau moştenitorii dreptului de opţiune prin retransmitere vor avea de exercitat
într-un termen de un an două drepturi de opţiune succesorală: un drept cu privire la moştenirea
succesibilului decedat şi, dacă acceptă această moştenire, un drept care se găseşte în patrimoniul acestuia
şi pe care cel decedat nu l-a exercitat, dar l-a transmis propriilor moştenitori.
b) Moştenitorii celui care a decedat fără a fi exercitat dreptul de opţiune succesorală trebuie să îl
exercite în termenul aplicabil dreptului de opţiune privind moştenirea autorului lor.
Retransmiterea moştenirii operează chiar dacă succesibilul - decedat înăuntrul termenului de opţiune
succesorală de un an - nu a exercitat acest drept (nici nu a acceptat-o, dar nici nu a repudiat-o), fiindcă
din patrimoniul retransmis face parte şi acest drept de opţiune, care poate fi exercitat de beneficiarul
retransmiterii în termenul aplicabil dreptului de opţiune privind moştenirea autorului său

Question 30

Termenul de opţiune succesorală
Excepţii. De la regula calculării termenului de opţiune din momentul deschiderii moştenirii
există şi unele excepţii (art. 1.103 alin. 2 C.civ.):

Answer 30

a) În cazul copilului conceput înainte de deschiderea moştenirii, dar născut ulterior, termenul va
începe să curgă pentru el de la data naşterii, deoarece numai din acest moment se va şti că s-a născut viu
şi deci are capacitate succesorală.
b) În cazul declarării judecătoreşti a morţii celui care lasă moştenirea, termenul începe să curgă nu de
la data stabilită de instanţă ca fiind aceea a morţii (şi care marchează momentul deschiderii moştenirii),
ci de la data înregistrării morţii în registrul de stare civilă, afară numai dacă succesibilul a cunoscut
faptul morţii sau hotărârea de declarare a morţii la o dată anterioară, caz în care termenul curge de la
această din urmă dată.
c) Termenul începe să curgă de la data la care legatarul a cunoscut sau trebuia să cunoască legatul
său, dacă testamentul cuprinzând acest legat este descoperit după deschiderea moştenirii.
d) Termenul începe să curgă de la data la care succesibilul a cunoscut sau trebuia să cunoască
legătura de rudenie pe care se întemeiază vocaţia sa la moştenire (de exemplu, filiaţia din afara
căsătoriei), dacă această dată este ulterioară deschiderii moştenirii.

Question 31

Termenul de opţiune succesorală

Reducerea termenului de opţiune

Answer 31

Potrivit art. 1.113 C.civ. „(1) Pentru motive temeinice, la
cererea oricărei persoane interesate, un succesibil poate fi obligat, cu aplicarea procedurii prevăzute de
lege pentru ordonanţa preşedinţială, să îşi exercite dreptul de opţiune succesorală înăuntrul unui termen
stabilit de instanţa judecătorească, mai scurt decât termenul de un an. (2) Succesibilul care nu optează în
termenul stabilit de instanţa judecătorească este considerat că a renunţat la moştenire.”
Reducerea termenului de opţiune poate fi solicitată nu numai de către creditori, dar şi de alte persoane
interesate, cum ar fi legatarii (care au interesul ca moştenitorii legali să accepte moştenirea pentru a le
preda legatele), comoştenitorii legali (care trebuie să justifice un interes, cum ar fi încheierea unor acte
juridice privind bunurile moştenirii şi care necesită acordul tuturor moştenitorilor), vecinii imobilelor
succesorale (atunci când, de pildă, un imobil ce face parte din moştenire s-ar putea prăbuşi peste
construcţiile lor).

Question 32

Termenul de opţiune succesorală

Prorogarea termenului.

Answer 32

. Potrivit art. 1.104 C.civ. „(1) În cazul în care succesibilul a cerut
întocmirea inventarului anterior exercitării dreptului de opţiune succesorală, termenul de opţiune nu se
va împlini mai devreme de două luni de la data la care i se comunică procesul-verbal de inventariere. (2)
Pe durata efectuării inventarului, succesibilul nu poate fi considerat moştenitor, cu excepţia cazului în
care a acceptat moştenirea.”
Astfel, pot exista situaţii în care succesibilul are anumite îndoieli cu privire la conţinutul
patrimoniului succesoral şi, mai înainte de a-şi exercita dreptul de opţiune succesorală, solicită
întocmirea inventarului. În acest caz este firesc ca termenul de opţiune să nu se împlinească mai
devreme de 2 luni de la data la care succesibilului i se comunică procesul-verbal de inventariere (pentru
ca succesibilul să ia o hotărâre în deplină cunoştinţă de cauză), mai ales că urmare a efectuării
inventarierii se poate depăşi termenul de un an.

Question 33

Termenul de opţiune succesorală

Suspendarea

Answer 33

În privinţa termenului de opţiune poate opera suspendarea, în condiţiile dreptului
comun (art. 2.532 C.civ.). în cazul celui lipsit de capacitate de exerciţiu sau cu capacitate de exerciţiu
restrânsă, cât timp nu are reprezentant sau ocrotitor legal, în afară de cazurile în care există o dispoziţie
legală contrară (art. 2.532 pct. 4 C.civ.). Această cauză de suspendare îi vizează pe minorul sub 14 ani,
pe interzisul judecătoresc şi pe minorul între 14-18 ani. Dacă cel ocrotit are ocrotitor legal, dar între ei
există contrarietate de interese (de exemplu, ocrotitorii sunt chemaţi la moştenire în calitate de părinţi ai
defunctului, iar cel ocrotit în calitate de frate al defunctului), cursul prescripţiei se suspendă faţă de cel
ocrotit atâta timp cât acesta n-a avut curator desemnat pro causa (art. 150 alin. 1 şi 3 şi art. 2.533 alin. 2
C.civ.).

Question 34

Termenul de opţiune succesorală

Repunerea in termen

Answer 34

Potrivit art. 2.522. C.civ. „(1) Cel care, din motive temeinice, nu şi-a
exercitat în termen dreptul la acţiune supus prescripţiei poate cere organului de jurisdicţie competent
repunerea în termen şi judecarea cauzei. (2) Repunerea în termen nu poate fi dispusă decât dacă partea
şi-a exercitat dreptul la acţiune înainte de împlinirea unui termen de 30 de zile, socotit din ziua în care a
cunoscut sau trebuia să cunoască încetarea motivelor care au justificat depăşirea termenului de
prescripţie”.
Prin „motive temeinice” trebuie să se înţeleagă acele împrejurări care nu pot fi imputate unei culpe a
titularului dreptului de opţiune, dar care nu întrunesc nici caracterele forţei majore. Este vorba deci de
cazuri fortuite (casus), adică împrejurări neimputabile succesibilului, dar care nu sunt totuşi împiedicări
absolute, ca cele reprezentând forţa majoră (vis maior), ci doar relative.

Question 35

Termenul de opţiune succesorală

În doctrină şi în jurisprudenţă au fost considerate motive temeinice care justifică repunerea în termen:

Answer 35

a) necunoaşterea de către succesibil a decesului celui ce lasă moştenirea din cauza faptului că ceilalţi
moştenitori i-au ascuns, cu rea-credinţă, moartea lui de cuius;
b) necunoaşterea de către succesibil a decesului într-un penitenciar al celui ce lasă moştenirea;
c) neexercitarea de către mamă a drepturilor şi îndatoririlor părinteşti (părăsirea copilului);
d) îndrumarea greşită dată de notar, urmată de tergiversări din partea organului administraţiei locale;
e) executarea unei pedepse privative de libertate pe parcursul termenului în care se poate exercita
dreptul de opţiune succesorală.
f) considerăm că şi boala succesibilului, dacă este gravă şi de durată, poate constitui motiv temeinic
de repunere în termen (iar nu forţa majoră, cum se consideră uneori4, pentru că nu este un eveniment
extern).

Question 36

Termenul de opţiune succesorală

Efectele împlinirii termenului de opţiune succesorală.

Answer 36

Se pune problema de a şti ce se întâmplă cu acei succesibili care nici nu au acceptat moştenirea - expres sau tacit – şi nici nu au renunţat în mod expres la moştenire conform art. 1.120 alin. 2 C.civ.?
Pentru a răspunde la această întrebare trebuie să pornim de la realitatea potrivit cu care termenul de
un an este un termen de decădere în care trebuie exercitat dreptul potestativ de opţiune succesorală. În
lumina textelor actuale din noul Cod civil, dacă succesibilul nu şi-a exercitat dreptul de opţiune în
termenul de un an, în puterea legii el este decăzut din dreptul de a accepta moştenirea şi, o dată cu
acest drept, se stinge - cu efect retroactiv - şi titlul său de moştenitor; el devine străin de moştenire5. Nu trebuie uitat niciun moment că pentru ca o persoană să moştenească, în calitate de moştenitor
legal sau testamentar, trebuie să îndeplinească toate condiţiile prevăzute de lege - să aibă capacitate succesorală, vocaţie la moştenire, să nu fie nedemnă, să nu fie dezmoştenită (în cazul moştenitorilor
legali nerezervatari) – dar este imperios necesar să facă dovada că a acceptat – expres sau tacit - moştenirea în termenul de opţiune succesorală de un an. Fără o asemenea dovadă nu va putea culege
moştenirea, devenind o persoană străină de moştenire. În toate cazurile, numai ca urmare a acceptării, transmisiunea moştenirii - care a operat cu titlu provizoriu ope legis din momentul deschiderii moştenirii
- se consolidează, devenind definitivă