Reducţiunea liberalităţilor excesive

Question 1

Noţiunea de reducţiune

Answer 1

Dacă în urma determinării valorii concrete a rezervei succesorale se constată că liberalităţile făcute de defunct (donaţii şi/sau legate) depăşesc cotitatea disponibilă, aducând atingere rezervei, ele urmează să fie reduse în limitele cotităţii disponibile. Art. 1.092 C.civ. prevede în acest sens că „După deschiderea moştenirii, liberalităţile care încalcă rezerva succesorală sunt supuse reducţiunii, la cerere”.

Question 2

Prin urmare, reducţiunea este o sancţiune

Answer 2

Prin urmare, reducţiunea este o sancţiune civilă aplicabilă liberalităţilor excesive, lipsindu-le de eficacitate în măsura necesară întregirii rezervei, dar fără a atrage nulitatea lor. Această sancţiune se aplică, dacă este cazul, nu numai donaţiilor, dar şi legatelor testamentare.
În toate cazurile, problema reducţiunii (ca şi limitele efectelor dezmoştenirii directe a moştenitorului rezervatar) se poate pune numai după deschiderea moştenirii, atât în cazul legatelor - care produc efecte numai din acest moment - cât şi în cazul donaţiilor, drepturile moştenitorilor rezervatari născându-se la data deschiderii moştenirii.
Precizăm, de asemenea, că reducţiunea poate fi invocată nu numai în cazul liberalităţilor făcute în favoarea unor terţe persoane sau în favoarea unor moştenitori nerezervatari, dar şi în cazul în care beneficiarul liberalităţii este un moştenitor rezervatar, dacă prin aceasta s-a adus atingere rezervei comoştenitorilor rezervatari. Ocrotirea rezervei se impune în toate cazurile.

Question 3

. Persoanele care pot invoca reducţiunea

Answer 3

Potrivit art. 1.093 C.civ., „Reducţiunea liberalităţilor excesive poate fi cerută numai de către moştenitorii rezervatari, de succesorii lor, precum şi de către creditorii chirografari ai moştenitorilor rezervatari”

Question 4

Astfel, reducţiunea poate fi invocată de moştenitorii rezervatari, în favoarea cărora rezerva

Answer 4

Astfel, reducţiunea poate fi invocată de moştenitorii rezervatari, în favoarea cărora rezerva şi mijlocul ei de apărare au fost instituite de lege. Bineînţeles, exercitarea dreptului la reducţiune este condiţionată de acceptarea moştenirii şi de nerenunţarea la acest drept (dreptul la rezervă) după deschiderea moştenirii. O renunţare la dreptul la rezervă făcută anterior momentului deschiderii moştenirii constituie un act asupra unei moşteniri nedeschise şi este nulă de drept. În cazul în care există mai mulţi moştenitori rezervatari, ei pot exercita dreptul la reducţiune în mod colectiv. Dar dreptul la reducţiune are un caracter individual, astfel încât, dacă unul dintre ei, fără a renunţa la moştenire, renunţă să exercite dreptul - pentru a respecta voinţa liberală a defunctului - liberalităţile se vor reduce numai în măsura necesară întregirii rezervei celorlalţi (art. 1.094 alin.3 C.civ.).

Question 5

) Prin succesorii moştenitorilor rezervatari înţelegem: primul caz

Answer 5

• Moştenitorii moştenitorilor rezervatari. Astfel, dacă moştenitorul rezervatar - moştenitor unic sau comoştenitor alături de alţii - moare înainte de exercitarea dreptului la reducţiune, acest drept se transmite, ca drept patrimonial, asupra propriilor moştenitori. Nu sunt probleme dacă moştenitorul rezervatar decedat are un singur moştenitor; el poate exercita sau poate renunţa la reducţiune, ca şi autorul său. Nu sunt probleme nici în ipoteza în care rezervatarul decedat are mai mulţi moştenitori, care însă optează în mod unitar. Dificultăţile apar numai în caz de dezacord între moştenitorii rezervatarului decedat. După părerea noastră, fiind vorba de un drept unic al defunctului rezervatar, retransmis prin moştenire, el urmează să fie exercitat unitar (colectiv), şi anume, în sensul reducţiunii liberalităţilor excesive. Dreptul unuia dintre moştenitorii rezervatarului la reducţiune nu poate fi anihilat prin voinţa altora (în sensul renunţării), indiferent de numărul lor.

Question 6

) Prin succesorii moştenitorilor rezervatari înţelegem: al doilea caz

Answer 6

• Cesionarii între vii, cu titlu oneros sau cu titlu gratuit, ai drepturilor succesorale (ai unei moşteniri) care aparţin moştenitorilor rezervatari şi pe care aceştia le transmit. Aceşti cesionari sunt succesori cu titlu particular ai moştenitorului rezervatar, dar cesionarii dobândesc un drept ce poartă asupra unei universalităţi ori asupra unei cote-părţi dintr-o universalitate, din care face parte şi dreptul la reducţiune (de exemplu, poate să solicite reducţiunea cumpărătorul sau donatarul unei moşteniri pe care i-a înstrăinat-o moştenitorul rezervatar în condiţiile art. 1.747-1.754 C.civ.)

Question 7

În sfârşit, reducţiunea mai poate fi cerută şi de creditorii chirografari ai moştenitorilor rezervatari

Answer 7

n sfârşit, reducţiunea mai poate fi cerută şi de creditorii chirografari ai moştenitorilor rezervatari.Creditorii rezervatarului vor putea exercita dreptul la reducţiune (în limita sumei datorate) pe calea acţiunii oblice, întrucât acest drept patrimonial nu are caracter exclusiv personal (art. 1560 C.civ.).
Evident, reducţiunea nu poate fi cerută nici de către donatari sau legatari; reducţiunea operează împotriva, iar nu în favoarea lor.

Question 8

Ordinea reducţiunii liberalităţilor excesive

Answer 8

Problema se pune numai dacă cel care lasă moştenirea a făcut mai multe liberalităţi (donaţii şi/sau legate) prin care s-a depăşit cotitatea disponibilă, indiferent că a beneficiat de liberalităţi o singură persoană sau persoane diferite. Pentru această ipoteză, noul Cod civil consacră trei reguli care guvernează ordinea reducţiunii până la limita cotităţii disponibile, dacă beneficiarul liberalităţii nu este moştenitor rezervatar, respectiv până la limita asigurării rezervei celorlalţi rezervatari, dacă beneficiarul liberalităţii este şi el moştenitor rezervatar. Cele trei reguli prevăzute de lege au la bază ideea că liberalităţile cu dată anterioară, fiind făcute din cotitatea disponibilă, trebuie să fie menţinute (prior tempore potior iure) şi numai dacă au aceeaşi datăurmează să fie reduse proporţional cu valoarea lor2.

Question 9

Ordinea reducţiunii liberalităţilor excesive cele 3 reguli

Answer 9

Legatele se reduc înaintea donaţiilor (art. 1.096 alin.1 C.civ.).
Legatele se reduc toate deodată şi proporţional, afară dacă testatorul a dispus că anumite legate vor avea preferinţă, caz în care vor fi reduse mai întâi celelalte legate (art. 1.096 alin. 2 C.civ.).
Donaţiile se reduc succesiv, în ordinea inversă a datei lor, începând cu cea mai nouă (art. 1.096 alin. 3 C.civ.).

Question 10

Legatele se reduc înaintea donaţiilor (art. 1.096 alin.1 C.civ.).

Answer 10

Această regulă primeşte aplicare în cazul în care defunctul a făcut atât donaţii, cât şi legate. De exemplu, în timpul vieţii a donat un teren, iar prin testamentul lăsat a desemnat un legatar cu titlu universal pentru 1/2 din moştenire. Legatul se va reduce în măsura necesară asigurării rezervei moştenitorilor rezervatari.
Regula reducerii legatelor înaintea donaţiilor (indiferent de data testamentului) se justifică prin aceea că sunt ultimele liberalităţi făcute de defunct - produc efecte numai la data deschiderii moştenirii - şi din cauza lor s-a adus atingere rezervelor succesorale, liberalităţile anterioare (donaţiile) fiind făcute - cel puţin în parte - din cotitatea disponibilă şi, mai ales, prin principiul irevocabilităţii donaţiilor. Întradevăr, dacă donaţiile s-ar reduce înaintea legatelor, testatorul ar putea revoca donaţiile făcute lăsând legate care să epuizeze cotitatea disponibilă. Donatarul are un drept câştigat asupra bunului donat încă din momentul perfectării contractului, pe care donatorul nu i-l poate răpi prin întocmirea unui testament3. Regula reducerii legatelor înaintea donaţiilor are caracter imperativ. Astfel fiind, clauza testamentară prin care s-ar prevedea reducerea cu întâietate a donaţiilor sau reducerea lor concomitent cu legatele va fi lovită de nulitate.

Question 11

Legatele se reduc toate deodată şi proporţional, afară dacă testatorul a dispus că anumite legate vor avea preferinţă, caz în care vor fi reduse mai întâi celelalte legate (art. 1.096 alin. 2 C.civ.).

Answer 11

Sunt supuse reducerii simultane şi proporţional cu valoarea lor atât legatele universale sau cu titlu universal, cât şi cele cu titlu particular4, indiferent că au fost prevăzute în acelaşi testament sau în testamente diferite (de exemplu, testamentul sumelor de bani, valorilor sau titlurilor de valoare depuse la instituţii specializate - art. 1.049 C.civ.). De asemenea, este supusă reducţiunii, în condiţiile art. 1.096 alin. 1 şi 2 C.civ., clauza de preciput5. Regula potrivit cu care legatele se reduc toate deodată şi proporţional se explică prin faptul că toate legatele produc efecte de la aceeaşi dată - data deschiderii moştenirii.

Question 12

Legatele se reduc toate deodată şi proporţional, afară dacă testatorul a dispus că anumite legate vor avea preferinţă, caz în care vor fi reduse mai întâi celelalte legate (art. 1.096 alin. 2 C.civ.).
Întemeindu-se pe voinţa prezumată a testatorului, această regulă are caracter dispozitiv

Answer 12

Întemeindu-se pe voinţa prezumată a testatorului, această regulă are caracter dispozitiv. În acest sens, legea permite testatorului să dispună plata unui (unor) legate cu preferinţă faţă de altele, caz în care cele preferate se vor reduce numai dacă rezerva succesorală nu va fi întregită prin reducţiunea celorlalte. Ordinea de preferinţă poate fi stipulată în mod expres, dar voinţa testatorului în acest sens poate rezulta şi implicit din ansamblul dispoziţiilor testamentare

Question 13

Din punct de vedere practic, pentru reducerea proporţională a legatelor se va proceda în felul următor:

Answer 13

şi implicit din ansamblul dispoziţiilor testamentare.
Din punct de vedere practic, pentru reducerea proporţională a legatelor se va proceda în felul următor: să presupunem că de cuius-ul are un copil (moştenitor rezervatar), a făcut două legate (unul în favoarea fundaţiei F şi al doilea în favoarea asociaţiei A), primul în valoare de 30.000 de lei şi cel de-al doilea în valoare de 20.000 de lei, masa de calcul este de 80.000 de lei, ceea ce înseamnă că rezerva succesorală a copilului este de 40.000 de lei, iar cotitatea disponibilă este tot de 40.000 de lei. După cum se observă, suma legatelor (50.000 de lei) este mai mare decât cotitatea disponibilă (40.000 de lei), ceea ce înseamnă că legatele trebuie reduse toate deodată şi proporţional, în limitele cotităţii disponibile. Calculul se va face astfel:
Dacă din suma legatelor de 50.000 de lei F are 30.000 de lei şi A are 20.000 de lei, atunci
din cotitatea disponibilă de 40.000 de lei F va avea x lei, iar A va avea y lei
x= (40.000x30.000) : 50.000=24.000 de lei
y= (40.000x20.000) : 50.000=16.000 de lei
Rezultă că legatul lui F se va reduce de la 30.000 de lei la 24.000 de lei, iar legatul lui A se va reduce de la 20.000 de lei la 16.000 de lei.

Question 14

Donaţiile se reduc succesiv, în ordinea inversă a datei lor, începând cu cea mai nouă (art. 1.096 alin. 3 C.civ.).

Answer 14

. Această regulă, ca şi prima, se justifică prin ideea că donaţiile mai noi au adus atingere rezervei succesorale, fiind reclamată şi de principiul irevocabilităţii donaţiilor. Într-adevăr, dacă
donaţiile s-ar reduce în ordine cronologică, donatorul ar putea revoca donaţiile anterioare făcând noi donaţii care să epuizeze cotitatea disponibilă.
Întrucât principiul irevocabilităţii donaţiilor este de ordine publică şi această regulă de reducţiune are caracter imperativ, donatorul nu poate stabili o altă ordine de reducţiune a donaţiilor nici prin contractele încheiate, nici prin testamentul lăsat.

Question 15

Regula reducţiunii donaţiilor în ordine cronologică inversă nu poate fi aplicată în cazul donaţiilo

Answer 15

Regula reducţiunii donaţiilor în ordine cronologică inversă nu poate fi aplicată în cazul donaţiilor care au aceeaşi dată. Astfel fiind, art. 1.096 alin. 4 C.civ. prevede că donaţiile concomitente se reduc toate deodată şi proporţional, afară dacă donatorul a dispus că anumite donaţii vor avea preferinţă, caz în care vor fi reduse mai întâi celelalte donaţii. Printr-o asemenea stipulaţie nu se contravine principiului irevocabilităţii donaţiilor, deoarece reducţiunea donaţiilor pentru asigurarea rezervei este, imperativ, prevăzută de lege şi, în plus, în „conflictul” dintre principiul irevocabilităţii donaţiilor şi principiul intangibilităţii rezervei, trebuie să se dea satisfacţie, în toate cazurile, acestuia din urmă.
În sfârşit, precizăm că dacă beneficiarul donaţiei supuse reducţiunii este insolvabil (a înstrăinat bunul donat şi nu are alte bunuri urmăribile), „se va proceda la reducţiunea donaţiei anterioare (art. 1.096 alin. 5 C.civ.).

Question 16

Căile procedurale de realizare a reducţiunii.

Answer 16

Dreptul la reducţiunea liberalităţilor excesive se poate realiza prin bună învoială sau pe cale judecătorească (art. 1.094 C.civ.).

Question 17

Reducţiunea prin bună-învoială

Answer 17

Dacă persoanele interesate se înţeleg, reducţiunea liberalităţilor excesive se poate realiza prin buna-învoială a celor interesaţi, pe cale extrajudiciară (art. 1.094 alin.1 C.civ.)

Question 18

Reducţiunea pe cale judecătorească

Answer 18

. În cazul în care părţile interesate nu cad de acord, neînţelegerile urmează să fie soluţionate pe cale judecătorească, moştenitorul rezervatar fiind obligat să dovedească, prin orice mijloc de probă, depăşirea cotităţii disponibile prin liberalităţile făcute de defunct. În această ipoteză, procedural, trebuie să deosebim după cum obiectul liberalităţii excesive se află în posesia beneficiarului sau în posesia moştenitorilor rezervatari.

Question 19

Reducţiunea pe cale judecătorească
, trebuie să deosebim după cum obiectul liberalităţii excesive se află în posesia beneficiarului sau în posesia moştenitorilor rezervatari.
Dacă bunurile ce fac obiectul liberalităţii supuse reducţiunii se află în posesia celor gratificaţi

Answer 19

Dacă bunurile ce fac obiectul liberalităţii supuse reducţiunii se află în posesia celor gratificaţi (cum se întâmplă în cazul bunurilor donate şi, în mod excepţional, în cazul legatelor când bunurile legate au ajuns în posesia legatarului), persoanele îndreptăţite urmează să solicite reducţiunea prin cererea adresată instanţei, numită acţiune în reducţiune. Cu toate că rezerva succesorală şi mijlocul ei de apărare sunt reglementate prin dispoziţii, de regulă, imperative, totuşi reducţiunea nu operează de drept, ea trebuie să fie invocată6. Art. 1092 C.civ. prevede în mod expres că liberalităţile care încalcă rezerva succesorală sunt supuse reducţiunii la cerere.

Question 20

Reducţiunea pe cale judecătorească
, trebuie să deosebim după cum obiectul liberalităţii excesive se află în posesia beneficiarului sau în posesia moştenitorilor rezervatari.
Dacă bunurile ce fac obiectul liberalităţii excesive se află în posesiunea moştenitorului rezervatar

Answer 20

Dacă bunurile ce fac obiectul liberalităţii excesive se află în posesiunea moştenitorului rezervatar (ceea ce se întâmplă, de regulă, în cazul legatelor, dar şi în cazul donaţiilor ale căror obiecte nu s-au predat încă donatarilor) şi care refuză să le predea, beneficiarul liberalităţii urmează să-şi valorifice dreptul pretins pe cale de acţiune (acţiune în predarea legatului, petiţie de ereditate, acţiune de partaj
etc.). În acest proces cu beneficiarul liberalităţii, moştenitorul rezervatar se va apăra cerând respingerea acţiunii sau admiterea ei doar în parte, invocând reducţiunea pe cale de excepţie (ca excepţie de fond). Invocarea excepţiei de reducţiune are ca efect ineficacitatea totală sau parţială a legatului excesiv sau, după caz, desfiinţarea totală sau parţială a donaţiei excesive. Practic, prevalându-se de excepţia de reducţiune, moştenitorul rezervatar neutralizează titlul (legatul sau contractul de donaţie) invocat de către beneficiarul liberalităţii. Potrivit art. 1.095 alin.3 C.civ. excepţia de reducţiune este imprescriptibilă extinctiv, punându-se astfel capăt unei controverse existente anterior intrării în vigoare a noului Cod civil.

Question 21

caracterele actiunii in reductiune

Answer 21

Acţiunea în reducţiune este o acţiune patrimonială personală (nu reală); moştenitorul rezervatar nu poate urmări bunurile ce au făcut obiectul liberalităţilor excesive (a bunurilor donate) în mâinile terţilor subdobânditori7. Vom vedea că, în cazul în care, înainte de deschiderea moştenirii, donatarul a înstrăinat bunul ori a constituit asupra lui drepturi reale, reducţiunea se realizează prin echivalent (art. 1.097 alin.3 C.civ.)8. Acţiunea în reducţiune este o acţiune divizibilă; în cazul pluralităţii de moştenitori rezervatari reducţiunea operează numai în limita cotei de rezervă cuvenite celui care a cerut-o şi profită numai rezervatarului care a cerut reducţiunea (art. 1.094 alin. 3 C.civ.)9. Dacă reducţiunea este cerută în cadrul acţiunii de partaj - în cadrul căreia fiecare copărtaş are dublă calitate de reclamant şi pârât -, se admite că cererea exercitată de unul dintre moştenitorii rezervatari este de natură să folosească tuturor, în măsura în care şi ei, în ceea ce-i priveşte, se găsesc în termenul legal de a o introduce10. Fiind o acţiune personală şi patrimonială, acţiunea în reducţiune este prescriptibilă în cadrul termenului general de prescripţie de 3 ani (art. 1.095 alin. 1 C.civ.). Termenul de prescripţie începe să curgă de la data deschiderii moştenirii, când se naşte dreptul la acţiune al moştenitorului rezervatar11, sau, după caz, de la data la care moştenitorii rezervatari au pierdut posesia bunurilor care formează obiectul liberalităţii12. În cazul liberalităţilor excesive a căror existenţă nu a fost cunoscută de moştenitorii rezervatari, termenul de prescripţie începe să curgă de la data când au cunoscut existenţa acestora şi caracterul lor excesiv13

Question 22

Efectele reducţiunii

Answer 22

Reducţiunea se realizează diferit după cum liberalităţile prin care se aduce atingere rezervei succesorale sunt legate (dezmoşteniri) sau donaţii.

Question 23

Efectele reducţiunii în cazul legatelor.

Answer 23

În cazul legatelor reducţiunea are ca efect ineficacitatea acestora în măsura necesară întregirii rezervei; totală, dacă cotitatea disponibilă a fost epuizată prin donaţiile făcute de cel care lasă moştenirea şi parţială prin reducerea legatelor proporţional cu valoarea lor, potrivit regulilor care guvernează ordinea reducţiunii liberalităţilor excesive. Tot ineficacitatea parţială intervine şi în cazul dezmoştenirii directe a unui moştenitor rezervatar, în măsura în care îi este afectată rezerva succesorală14. Întrucât bunurile care formează obiectul dispoziţiilor testamentare se găsesc în patrimoniul succesoral, întregirea rezervei celor îndreptăţiţi se realizează, de regulă, în natură15.

Question 24

. Efectele reducţiunii în cazul donaţiilor

Answer 24

n cazul donaţiilor reducţiunea are ca efect desfiinţarea lor în măsura necesară întregirii rezervei; totală, dacă cotitatea disponibilă a fost epuizată prin donaţii cu dată anterioară şi parţială, dacă şi în măsura în care donaţia se încadrează (parţial) în cotitatea disponibilă.
Întrucât reducţiunea are ca efect desfiinţarea donaţiei în măsura necesară întregirii rezervei, moştenitorul rezervatar devine proprietar al bunului cu care se întregeşte rezerva şi, în această calitate, poate cere restituirea lui în natură (art. 1.097 alin. 2 C.civ.). După cum se arată în practica instanţei supreme, rezerva trebuie asigurată moştenitorilor rezervatari în plină proprietate - fără sarcini, condiţii sau clauze restrictive - şi în natură, defunctul neputând dispune prin testament, de exemplu, vânzarea bunului la licitaţie publică şi asigurarea rezervei din preţul obţinut sau prin acordarea dreptului de uzufruct16. Tot astfel, cota de rezervă nu poate fi restituită moştenitorului rezervatar sub forma echivalentului bănesc din valoarea bunului donat.
Desfiinţarea donaţiei pentru întregirea rezervei se produce însă numai în anumite limite, iar reducţiunea se face, în anumite cazuri, nu prin restituirea bunului donat în natură, ci prin echivalent.

Question 25

Astfel, donaţia se desfiinţează şi moştenitorul rezervatar devine proprietar al bunului donat nu de la data încheierii contractului de donaţie, ci numai de la data deschiderii moştenirii. În acest sens, legea prevede că:

Answer 25

actele de înstrăinare a bunurilor donate şi cele prin care donatarul a constituit asupra acestor bunuri drepturi reale, consimţite de către donatar faţă de terţi, înainte de momentul deschiderii moştenirii, rămân valabile (art. 1.097 alin. 3 C.civ.). Întrucât donaţia se desfiinţează numai din momentul deschiderii moştenirii, actele încheiate anterior rămân perfect valabile, fiind desfiinţate numai cele ulterioare, o dată cu desfiinţarea dreptului de proprietate al donatarului (resoluto iure dantis resolvitur ius accipientis)
- în calitate de proprietar al bunurilor donate, donatarul păstrează fructele părţii din bun care depăşeşte cotitatea disponibilă, percepute până la data la care cei îndreptăţiţi au cerut reducţiunea (art. 1.097 alin.6 C.civ.). Donatarul este ţinut să restituie fructele doar de la data de la care a devenit posesor de rea-credinţă al bunurilor donate ca urmare a invocării reducţiunii de către moştenitorii rezervatari.

Question 26

De la principiul întregirii rezervei în natură se admit următoarele excepţii17, când reducţiunea se face prin echivalent:

Answer 26

i) dacă, înainte de deschiderea moştenirii, donatarul a înstrăinat, cu titlu oneros sau cu titlu gratuit, bunul ori a constituit asupra lui drepturi reale, rezerva se va întregi prin echivalentul porţiunii ce depăşeşte cotitatea disponibilă (art. 1.097 alin. 3 teza I C.civ.). Întrucât actul încheiat de donatar este valabil şi opozabil moştenitorilor rezervatari, riscul insolvabilităţii donatarului va afecta rezerva lor18;
ii) dacă donaţia supusă reducţiunii a fost făcută unui moştenitor rezervatar care nu este obligat la raportul donaţiei, acesta va putea păstra în contul rezervei sale partea care depăşeşte cotitatea disponibilă.
dacă donatarul este un succesibil obligat la raport, iar partea supusă reducţiunii reprezintă mai puţin de jumătate din valoarea bunului donat, donatarul rezervatar poate păstra bunul, iar reducţiunea necesară întregirii rezervei celorlalţi moştenitori rezervatari se va face prin luare mai puţin sau prin echivalent bănesc20. Nu are importanţă dacă bunul donat este mobil sau imobil
iv) în sfârşit, reducţiunea se face prin echivalent în cazul în care bunul donat a pierit dintr-o cauză imputabilă donatarului sau a fost un bun fungibil şi consumptibil, în cazul din urmă restituirea putânduse face şi prin bunuri de aceeaşi calitate, cantitate şi valoare (art. 712 C.civ., aplicabil prin analogie21). Dacă pieirea bunului donat este fortuită (indiferent de momentul pieirii; înainte sau după deschiderea moştenirii) riscul îl suportă moştenirea, căci pieirea s-ar fi produs şi dacă bunul ar fi rămas în patrimoniul defunctului. În măsura pieirii fortuite nu se ţine seama de valoarea bunului nici la stabilirea masei de calcul (art. 1.091 alin. 2 C.civ.)

Question 27

dacă donaţia supusă reducţiunii a fost făcută unui moştenitor rezervatar care nu este obligat la raportul donaţiei, acesta va putea păstra în contul rezervei sale partea care depăşeşte cotitatea disponibilă. Un exemplu este necesar:

Answer 27

Un exemplu este necesar: să presupunem că de cuius-ul are doi copii, C1 şi C2, şi în timpul vieţii i-a făcut lui C1 o donaţie scutită de raport având ca obiect un teren în valoare de 160.000 de lei, activul brut este de 60.000 de lei, iar pasivul succesoral este de 20.000 de lei. Masa de calcul va fi de 200.000 de lei ((60.000-20.000) + 160.000), ceea ce înseamnă că rezerva globală a celor 2 copii este de 100.000 de lei (rezerva fiecărui copil fiind de 50.000 de lei), iar cotitatea disponibilă este de 100.000 de lei. Donaţia lui C1 se va imputa mai întâi asupra cotităţii disponibile de 100.000 de lei (pe care o epuizează), apoi asupra rezervei de 50.000 de lei a copilului C1 (pe care o epuizează), după care va fi supusă reducţiunii pentru că afectează rezerva copilului C2. Înseamnă că donaţia va fi redusă de la 160.000 de lei la 150.000 de lei, dar copilul C1 va putea cumula cotitatea disponibilă (de 100.000 de lei) cu partea lui din rezervă (de 50.000 de lei), ceea ce îi permite păstrarea bunului în cea mai mare parte în natură. În absenţa acestui text de lege (şi a art. 1.099 alin. 2 C.civ. cu care se corelează) ar fi existat riscul ca donaţia lui C1 să se impute doar asupra cotităţii disponibile (pe care o epuiza), după care să fie supusă reducţiunii pentru a se asigura în natură şi rezerva lui C2, acesta urmând a primi o parte din bun corespunzătoare rezervei sale de 50.000 de lei. Prin aplicarea prevederilor art. 1.097 alin. 4 C.civ. se creează condiţiile ca rezervatarul care a primit o donaţie scutită de raport – donaţie care are un caracter intuitu personae - să cumuleze cotitatea disponibilă cu partea lui de rezervă (ceea ce înseamnă că de cele mai multe ori va păstra bunul în natură, în integralitatea lui sau în cea mai mare parte), iar ceilalţi moştenitori rezervatari să îşi îndestuleze rezerva din alte bunuri decât cele ce formează obiectul unor donaţii neraportabile19.

Question 28

dacă donatarul este un succesibil obligat la raport, iar partea supusă reducţiunii reprezintă mai puţin de jumătate din valoarea bunului donat, donatarul rezervatar poate păstra bunul, iar reducţiunea necesară întregirii rezervei celorlalţi moştenitori rezervatari se va face prin luare mai puţin sau prin echivalent bănesc20 exemplu

Answer 28

De exemplu, dacă masa de calcul este de 400.000 de lei (80.000 de lei fiind activul net, iar 320.000 de lei fiind donaţiile care se reunesc fictiv), iar defunctul a făcut unui prieten o donaţie în valoare de 200.000 de lei, iar unuia dintre copii (C1) i-a făcut o donaţie raportabilă având ca obiect un bun în valoare de 120.000 de lei, rezerva copilului C1 va fi de 100.000 de lei, rezerva copilului C2 va fi tot de 100.000 de lei, iar cotitatea disponibilă va fi de 200.000 de lei. Donaţia făcută prietenului (prima în ordine cronologică) se impută asupra cotităţii disponibile şi o epuizează (ceea ce înseamnă că prietenul va putea păstra donaţia), apoi donaţia făcută copilului C1 se impută asupra rezervei sale de 100.000 de lei (conform art. 1.099 alin.3 C.civ.), iar pentru 20.000 de lei va fi supusă reducţiunii pentru că încalcă rezerva copilului C2. Copilul C1 poate păstra în natură, în integralitatea sa, bunul ce i s-a donat, dar va trebui să-i plătească copilului C2 suma de 20.000 de lei pentru ca acesta să-şi întregească rezerva. Copilul C2 va culege bunurile ce reprezintă activul net de 80.000 de lei, la care se adaugă cei 20.000 de lei primiţi de la C1.

Question 29

Reducţiunea unor liberalităţi speciale (donaţia sau legatul are ca obiect un uzufruct, uz ori abitaţie sau o rentă ori întreţinere viageră).

Answer 29

Potrivit art. 1.098 C.civ., „(1) Dacă donaţia sau legatul are ca obiect un uzufruct, uz ori abitaţie sau o rentă ori întreţinere viageră, moştenitorii rezervatari au facultatea fie de a executa liberalitatea astfel cum a fost stipulată, fie de a abandona proprietatea cotităţii disponibile în favoarea beneficiarului liberalităţii, fie de a solicita reducţiunea potrivit dreptului comun. (2) Dacă moştenitorii rezervatari nu se înţeleg asupra opţiunii, reducţiunea se va face potrivit dreptului comun”.

Question 30

Reducţiunea unor liberalităţi speciale (donaţia sau legatul are ca obiect un uzufruct, uz ori abitaţie sau o rentă ori întreţinere viageră). Ce decurge din art.1098

Answer 30

Prin urmare, moştenitorii rezervatari au un drept de opţiune: fie să execute liberalitatea aşa cum a fost prevăzută, fie să predea beneficiarului liberalităţii proprietatea cotităţii disponibile, transformând dreptul de uzufruct, uz ori abitaţie sau de rentă ori întreţinere viageră în plină proprietate asupra cotităţii disponibile a moştenirii, la care se adaugă - dacă beneficiarul liberalităţii este şi el moştenitor rezervatar - propria cotă de rezervă în plină proprietate, fie să solicite reducţiunea potrivit dreptului comun, cu toate inconvenientele care pot decurge din aceasta.
Deşi opţiunea îi aparţine numai moştenitorului rezervatar, soluţia prevăzută de lege este mulţumitoare şi pentru beneficiarul liberalităţii, căci dacă se execută liberalitatea el primeşte ceea ce a prevăzut autorul liberalităţii, iar dacă moştenitorul rezervatar abandonează în favoarea lui proprietatea cotităţii disponibile înseamnă că el a obţinut întreg disponibilul, adică tot ceea ce putea să dobândească potrivit legii22. Întrucât exercitarea dreptului de opţiune înseamnă, în această ipoteză, exercitarea dreptului la reducţiunea liberalităţilor excesive, ea se poate realiza prin bună învoială (în cadrul procedurii succesorale notariale sau printr-o tranzacţie) sau pe cale judecătorească, potrivit regulilor analizate23, aplicate în mod corespunzător. În situaţia în care sunt îndeplinite toate condiţiile prevăzute de lege, iar moştenitorul rezervatar a făcut o anumită opţiune, ţinând seama de principiul irevocabilităţii actelor juridice civile nu va mai putea să revină asupra opţiunii făcute, dacă ulterior constată că nu a făcut cea mai bună alegere

Question 31

Fiind o dispoziţie cu caracter excepţional, derogatoriu de la dreptul comun al reducţiunii liberalităţilor excesive, art. 1.098 C.civ. urmează să fie aplicat cu observarea următoarelor condiţii:

Answer 31

Liberalitatea să aibă ca obiect dreptul de uzufruct, uz sau abitaţie sau o rentă ori o întreţinere viageră.

b) Art. 1.098 C.civ. este aplicabil numai dacă defunctul a făcut o singură liberalitat
c) Întrucât acţiunea în reducţiune este divizibilă, dacă există o pluralitate de moştenitori rezervatari fiecare optează după cum crede de cuviinţă, afară numai dacă liberalitatea ar avea un obiect indivizibil, când se impune realizarea consensului
d) Precizăm că dacă art. 1.098 C.civ. este aplicabil şi moştenitorii rezervatari optează pentru abandonarea proprietăţii cotităţii disponibile,

Question 32

Liberalitatea să aibă ca obiect dreptul de uzufruct, uz sau abitaţie sau o rentă ori o întreţinere viageră.

Answer 32

Sub acest aspect există o diferenţă faţă de art. 844 C.civ. de la 1864 care viza doar uzufructul şi renta viageră. În plus, în privinţa întreţinerii, textul are în vedere doar întreţinerea viageră, iar nu şi întreţinerea pe o durată determinată (permisă de art. 2.254 C.civ.).
Precizăm că în situaţia inversă, când liberalitatea are ca obiect nuda proprietate sau proprietatea cu sarcina unei rente viagere sau a prestării întreţinerii în favoarea moştenitorului rezervatar, textul nu poate primi aplicare.
Art. 1.098 C.civ. nu vizează, în mod direct, nici ipoteza în care liberalitatea în uzufruct, uz sau abitaţie (sau rentă ori întreţinere viageră) a fost prevăzută în favoarea moştenitorului rezervatar (de exemplu, uzufructul moştenirii în favoarea soţului supravieţuitor24, şi care apreciază că prin această liberalitate s-au încălcat drepturile sale de moştenitor rezervatar). Întrucât o asemenea liberalitate „în favoarea” moştenitorului rezervatar poate avantaja, în fapt şi indirect, pe comoştenitori (indiferent că aceştia din urmă sunt sau nu rezervatari), ei fiind în realitate beneficiari de liberalitate (ai nudei proprietăţi), considerăm că titularul liberalităţii în uzufruct poate solicita atribuirea cotei de rezervă în plină proprietate, renunţând la liberalitatea în uzufruct.

Question 33

Art. 1.098 C.civ. este aplicabil numai dacă defunctul a făcut o singură liberalitate

Answer 33

Dacă există mai multe liberalităţi - dintre care una în uzufruct, uz sau abitaţie sau rentă ori întreţinere viageră - evaluarea se impune25, pentru a fi posibilă aplicarea regulilor care guvernează ordinea reducţiunii liberalităţilor excesive şi calculul cotităţii disponibile.
În schimb, dacă există o singură liberalitate în uzufruct, uz sau abitaţie ori rentă sau întreţinere viageră, nicio evaluare nu este necesară. Moştenitorul rezervatar - care este „judecătorul intereselor sale”26- apreciază liber (în funcţie de vârsta, starea sănătăţii beneficiarului liberalităţii, valoarea liberalităţii etc.) interesul său de a executa liberalitatea aşa cum a fost stipulată sau a abandona proprietatea cotităţii disponibile. Nici în cazul rentei ori a întreţinerii viagere, dacă este singura liberalitate, nu se impune preţuirea, căci reducţiunea se realizează anume prin opţiunea conferită moştenitorului rezervatar prin art. 1.098 C.civ. Numai dacă există şi alte liberalităţi evaluarea rentei ori a întreţinerii se impune.

Question 34

Întrucât acţiunea în reducţiune este divizibilă

Answer 34

Întrucât acţiunea în reducţiune este divizibilă, dacă există o pluralitate de moştenitori rezervatari fiecare optează după cum crede de cuviinţă, afară numai dacă liberalitatea ar avea un obiect indivizibil, când se impune realizarea consensului27. Dacă nu se pot înţelege, instanţa nu poate exercita dreptul de opţiune şi, în consecinţă, reducţiunea liberalităţii excesive urmează a se efectua potrivit dreptului comun în materie (art. 1.098 alin. 2 C.civ.)

Question 35

Precizăm că dacă art. 1.098 C.civ. este aplicabil şi moştenitorii rezervatari optează pentru abandonarea proprietăţii cotităţii disponibile, această transformare a obiectului liberalităţii nu schimbă

Answer 35

Precizăm că dacă art. 1.098 C.civ. este aplicabil şi moştenitorii rezervatari optează pentru abandonarea proprietăţii cotităţii disponibile, această transformare a obiectului liberalităţii nu schimbă natura şi caracterul ei28. Beneficiarul ei rămâne donatar sau legatar cu titlu particular sau cu titlu universal, după caz. În limita cotei de proprietate dobândită ca moştenitor rezervatar (dacă este cazul), peste cotitatea disponibilă, beneficiarul liberalităţii va fi obligat să suporte pasivul succesoral ca moştenitor (alături de alţi succesori universali sau cu titlu universal)

Question 36

are 1098 caracter imperativ

Answer 36

În sfârşit, precizăm că dispoziţia art. 1.098 C.civ. nu are caracter imperativ29. În consecinţă, părţile se pot înţelege asupra unui alt mod de reducţiune a liberalităţii excesive, iar donatorul, respectiv testatorul poate interzice transformarea liberalităţii în plină proprietate30, caz în care problema reducţiunii urmează să se rezolve potrivit regulilor de drept comun

Question 37

Raportul donaţiilor

Noţiune

Answer 37

Raportul donaţiilor este obligaţia pe care o au între ei, unii faţă de alţii, soţul supravieţuitor şi descendenţii defunctului care vin efectiv şi împreună la moştenirea legală de a readuce la moştenire - în natură sau prin echivalent bănesc - bunurile care le-au fost donate fără scutire de raport de către cel ce lasă moştenirea (art. 1.146 C.civ.).
Fiind vorba de persoane foarte apropiate defunctului donator, faţă de care are afecţiune egală, legea prezumă că prin donaţia făcută el nu a voit să avantajeze pe donatar cu bunul donat în detrimentul
celorlalţi moştenitori legali, ci numai să facă un avans asupra moştenirii ce i se va cuveni potrivit legii. De exemplu, dacă la căsătoria unuia dintre cei doi copii, tatăl lui îi face din bunurile proprii o donaţie în valoare de 200.000 de lei şi încetând din viaţă lasă un activ net de 1.000.000 de lei, copilul donatar va trebui să raporteze la masa succesorală donaţia (deşi liberalitatea nu este supusă reducţiunii, nefiind excesivă), astfel încât fiecare copil să beneficieze de 600.000 de lei, asigurându-se egalitatea între ei. Dacă la moştenire vine şi soţia supravieţuitoare, raportul asigură nu egalitatea între toţi moştenitorii, ci cota legală pentru fiecare, deci un echilibru legal, soţia supravieţuitoare primind bunuri în valoare de 300.000 de lei (corespunzător cotei sale de 1/4 din moştenire), iar copiii câte 450.000 de lei, incluzând şi bunul donat (corespunzător cotei de 3/8 din moştenire pentru fiecare).

Question 38

Raportul donaţiilor

obligatia de raport este prevazuta imperativ

Answer 38

Obligaţia de raport nefiind prevăzută imperativ de lege, donatorul îl poate scuti pe donatar de această obligaţie, favorizându-l în felul acesta, caz în care donaţia va fi nu un simplu avans asupra moştenirii, ci va avea caracter definitiv ca donaţie (supusă numai reducţiunii dacă este excesivă) sau, cum se mai spune, caracter preciputar31, de care donatarul va beneficia peste cota sa legală din moştenire (în limita cotităţii disponibile).

Question 39

Raportul donaţiilor

Domeniul de aplicare al raportului.

Answer 39

În legislaţia noastră, obligaţia de raport nu funcţionează dacă donaţia a fost făcută moştenitorilor defunctului în linie ascendentă sau colaterală. Ea are deci, în acest caz, potrivit legii, caracter definitiv, preciputar. De exemplu, dacă la moştenire vin doi fraţi buni ai defunctului sau doi părinţi, ei vor împărţi activul succesoral în mod egal, fără a ţine seama de donaţia primită de unul dintre ei, indiferent de valoarea bunului donat (în cazul fraţilor) şi cu condiţia asigurării rezervei părintelui care nu a fost gratificat (în cel de-al doilea caz).

Question 40

Raportul donaţiilor

Condiţiile obligaţiei legale de raport al donaţiilor

Answer 40

Să existe doi sau mai mulţi moştenitori cu vocaţie legală32 la moştenire în calitate de descendenţi ai defunctului sau de soţ supravieţuitor, acesta din urmă numai dacă vine în concurs cu descendenţii.
Moştenitorul obligat la raport să fi acceptat moştenirea. În caz de renunţare la moştenirea legală, descendentul sau soţul supravieţuitor nu mai are obligaţia de raport, putând păstra liberalitatea primită în limitele cotităţii disponibile (art. 1.147 alin.1 C.civ.).
. Moştenitorul legal să aibă şi calitatea de donatar. Numai în cazul în care coexistă cele două calităţi în aceeaşi persoană va exista obligaţia de raport.
O altă condiţie a obligaţiei de raport este ca donaţia făcută descendentului sau soţului supravieţuitor să nu fi fost scutită de raport35

Question 41

Raportul donaţiilor
Moştenitorul obligat la raport să fi acceptat moştenirea
Prin excepţie,

Answer 41

Prin excepţie, art. 1.147 alin.2 C.civ. dispune că „Prin stipulaţie expresă în contractul de donaţie, donatarul poate fi obligat la raportul donaţiei şi în cazul renunţării la moştenire. În acest caz, donatarul va readuce la moştenire numai valoarea bunului donat care depăşeşte partea din bunurile defunctului la care ar fi avut dreptul ca moştenitor legal”. De exemplu, defunctul are 3 copii, activul net este de 150.000 de lei şi în timpul vieţii a făcut unui copil o donaţie raportabilă în valoare de 150.000 de lei. Masa de calcul este de 300.000 de lei, ceea ce înseamnă că rezerva globală este de 150.000 de lei şi cotitatea disponibilă este tot de 150.000 de lei. În cazul în care copilul donatar ar renunţa la moştenire pentru a păstra donaţia, această donaţie s-ar imputa asupra cotităţii disponibile şi - încadrându-se în valoarea acesteia - copilul donatar ar păstra donaţia în integralitatea sa. Aşadar, copilul donatar ar rămâne cu bunul care i s-a donat în valoare de 150.000 de lei, iar ceilalţi 2 copii ar primi bunuri în valoare de câte 75.000 de lei, ceea ce ar contraveni voinţei defunctului care, atunci când a făcut o donaţie raportabilă unuia dintre copii, nu a dorit să rupă egalitatea între aceştia. De aceea, noul Cod civil prevede posibilitatea pentru donator ca, prin stipulaţie expresă în contractul de donaţie33, să-l oblige pe copilul donatar să raporteze donaţia, chiar dacă renunţă la moştenire. În acest caz, copilul donatar va fi ţinut să readucă la moştenire 50.000 de lei şi să reţină 100.000 de lei, întrucât 100.000 de lei este partea din bunurile defunctului la care ar fi avut dreptul ca moştenitor legal (ca moştenitori legali, fiecare dintre cei 3 copii ar fi avut dreptul la câte 100.000 de lei). Copiii negratificaţi vor primi şi ei bunuri în valoare de câte 100.000 de lei (150.000 de lei fiind activul net, iar 50.000 de lei fiind partea din valoarea donaţiei readusă de către copilul donatar la moştenire, deci în total 200.000 de lei), iar egalitatea dintre copii, dorită de către de cuius atunci când a făcut donaţia raportabilă, se va realiza.

Question 42

Raportul donaţiilor
oştenitorul legal să aibă şi calitatea de donatar
În legătură cu această condiţie legea aduce două precizări, una referitoare la momentul coexistenţei celor două calităţi şi alta referitoare la calitatea de donatar

Answer 42

• Întrucât raportul donaţiei are ca fundament voinţa donatorului de a face un avans asupra moştenirii, în lipsă de stipulaţie contrară din partea donatorului, descendenţii şi soţul supravieţuitor sunt obligaţi la raport numai dacă ar fi avut vocaţie concretă la moştenirea defunctului în cazul în care aceasta s-ar fi deschis la data încheierii contractului de donaţie (art. 1.146 alin. 2 C.civ.). - În privinţa calităţii de donatar, Codul civil consacră regula potrivit căreia moştenitorul datorează raportul numai pentru donaţiile pe care le-a primit personal de la donator (art. 1.149 alin. 1 C.civ.); raportul nu este datorat pentru altul. În schimb, prin excepţie de la regula potrivit căreia raportul nu este datorat pentru altul, descendentul, în grad mai îndepărtat de rudenie cu defunctul, care vine la moştenire prin reprezentare succesoralăva fi obligat să raporteze donaţia primită de la defunct de către ascendentul său pe care îl reprezintă, chiar dacă nu l-a moştenit pe acesta din urmă (art. 1.149 alin. 3 C.civ.). Rezultă că, dacă descendentul mai îndepărtat în grad vine la moştenire prin reprezentare succesorală, este obligat să raporteze atât donaţiile primite de cel reprezentat, cât şi pe cele pe care le-a primit personal de la cel care lasă moştenirea, având dubla calitate de moştenitor şi donatar34

Question 43

Raportul donaţiilor
O altă condiţie a obligaţiei de raport este ca donaţia făcută descendentului sau soţului supravieţuitor să nu fi fost scutită de raport35.

Answer 43

Art. 1.150 alin. 1 lit. a) teza a II-a C.civ. prevede că scutirea de raport poate fi făcută prin chiar actul de donaţie sau printr-un act ulterior, întocmit în una dintre formele prevăzute pentru liberalităţi, între vii sau pentru cauză de moarte (în acest din urmă caz în una dintre formele testamentare). Cerinţa de formă are ca explicaţie ideea că scutirea de raport reprezintă, ea însăşi, o liberalitate, desăvârşind-o.
În toate cazurile, scutirea de raport nu are nicio influenţă cu privire la reducţiunea liberalităţii, odată ce ea este excesivă; dacă prin donaţia făcută cu scutire de raport s-a adus atingere rezervei comoştenitorilor, donatarul-moştenitor nu va datora raportul, dar va suporta reducerea ei în limitele cotităţii disponibile, la care se adaugă - prin cumul - şi cota sa de rezervă, reducţiunea operând pentru surplus (adică doar în măsura în care aduce atingere rezervei comoştenitorilor).

Question 44

Persoanele care pot cere raportul

Answer 44

Atunci când condiţiile analizate sunt îndeplinite, obligaţia raportării este reciprocă între descendenţii defunctului şi soţul supravieţuitor. În consecinţă, oricare dintre ei va putea cere raportul donaţiei de care a beneficiat comoştenitorul.

Question 45

Dacă titularul dreptului la raport moare înainte de exercitarea lui,

Answer 45

Dacă titularul dreptului la raport moare înainte de exercitarea lui, dreptul - având caracter patrimonial - se transmite asupra propriilor moştenitori, care urmează să-l exercite în mod unitar (colectiv), asemănător dreptului la reducţiunea liberalităţilor excesive.

Question 46

Întrucât dreptul de a cere raportul are caracter patrimonial - fără a fi exclusiv personal

Answer 46

Întrucât dreptul de a cere raportul are caracter patrimonial - fără a fi exclusiv personal – C.civ. prevede, la art. 1.148, că raportul poate fi cerut şi de creditorii personali ai descendenţilor şi ai soţului supravieţuitor, pe calea acţiunii oblice (evident, dacă sunt îndeplinite condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 1.560 C.civ.). Aceşti creditori au tot interesul să ceară raportul donaţiilor pentru că aceasta are ca efect obţinerea de către debitorul lor a mai multor bunuri din care urmează să se îndestuleze

Question 47

Donaţiile supuse raportului.

Answer 47

Ca şi în materia stabilirii masei de calcul al rezervei şi al cotităţii disponibile, în principiu se raportează toate donaţiile, indiferent de forma de realizare (donaţie autentică, dar manual, donaţii simulate - dacă simulaţia nu semnifică scutire de raport - sau indirecte). Dacă donaţia a fost cu sarcină, se va scădea valoarea sarcinilor; dacă donaţia a avut caracter remunerator, dar a depăşit valoarea rezonabilă a serviciilor prestate, se va scădea valoarea serviciilor prestate

Question 48

Excepţiile de la obligaţia de raport

Answer 48

Există anumite gratuităţi care nu reprezintă liberalităţi ori - chiar dacă sunt calificate donaţii - nu sunt supuse regimului liberalităţilor, legea exceptându-le expres de la raportul donaţiilor. Astfel, nu sunt supuse raportului:

i) donaţiile pe care defunctul le-a făcut cu scutire de raport. Scutirea poate fi făcută prin chiar actul de donaţie sau printr-un act ulterior, întocmit în una dintre formele prevăzute pentru liberalităţi (art. 1.150 alin. 1 lit. a) C.civ.);
ii) donaţiile deghizate sub forma unor înstrăinări cu titlu oneros sau efectuate prin persoane interpuse, cu excepţia cazului în care se dovedeşte că cel care a lăsat moştenirea a urmărit un alt scop decât scutirea de raport (art. 1.150 alin. 1 lit. b) C.civ.);
iii) darurile obişnuite, donaţiile remuneratorii şi, în măsura în care nu sunt excesive, sumele cheltuite pentru întreţinerea sau, dacă este cazul, pentru formarea profesională a descendenţilor, a părinţilor36sau a soţului şi cheltuielile de nuntă, în măsura în care cel care lasă moştenirea nu a dispus altfel (art. 1.150 alin. 1 lit. c) C.civ.);
iv) fructele culese, veniturile scadente până în ziua deschiderii moştenirii şi echivalentul bănesc al folosinţei exercitate de donatar asupra bunului donat (art. 1.150 alin. 1 lit. d) C.civ.)37. Devenind proprietar de la data încheierii contractului şi datorând raportul numai de la data deschiderii moştenirii, donatarul se bucură în acest interval de timp de foloasele bunurilor care formează obiectul donaţiei.
v) bunurile donate care au pierit fără culpa donatarului (art. 1.150 alin. 2 C.civ.). În acest caz riscul pierii bunului donat se suportă de moştenire şi numai în parte de către donatar (proporţional cotei sale succesorale). Cu toate acestea, dacă bunul a fost reconstituit prin folosirea unei indemnizaţii încasate ca urmare a pierii sale, donatarul este ţinut să facă raportul bunului în măsura în care indemnizaţia a servit la reconstituirea acelui bun. În cazul în care indemnizaţia nu a fost utilizată în acest scop, ea însăşi este supusă raportului. Dacă indemnizaţia rezultă dintr-un contract de asigurare, aceasta se raportează numai în măsura în care depăşeşte cuantumul total al primelor plătite de donatar.
vi) clauza de preciput38. Potrivit art. 333 alin. (2) C.civ. „Clauza de preciput nu este supusă raportului donaţiilor, ci numai reducţiunii, în condiţiile art. 1.096 alin. (1) şi (2).”

Question 49

Modul de efectuare a raportului.

Answer 49

n sistemul Codului civil de la 1864, regula era aceea că raportul imobilelor se făcea în natură, prin readucerea efectivă a imobilului la masa succesorală, iar raportul bunurilor mobile se făcea prin echivalent, dacă donatorul nu a impus sau nu a autorizat raportul în natură.
Astfel, regula este aceea că, indiferent dacă obiectul donaţiei îl reprezintă un bun mobil sau imobil, raportul urmează să se facă prin echivalent şi doar în mod excepţional în natură. Astfel, potrivit art. 1.151 alin. 1 C.civ., „Raportul se face prin echivalent. Este considerată ca nescrisă dispoziţia care impune donatarului raportul în natură”. Alin. 2 al aceluiaşi articol prevede: „Cu toate acestea, donatarul poate efectua raportul în natură dacă la data cererii de raport este încă proprietarul bunului şi nu l-a grevat cu o sarcină reală şi nici nu l-a dat în locaţiune pentru o perioadă mai mare de 3 ani”.
Aşadar, în sistemul noului Cod civil raportul prin echivalent reprezintă regula, iar raportul în natură reprezintă excepţia. Le vom examina pe rând.

Question 50

Raportul prin echivalent.

Answer 50

Se poate realiza prin preluare, prin imputaţie sau în bani.

Question 51

Raportul prin echivalent

Prin preluare:

Answer 51

cest mod de efectuare a raportului se realizează prin luarea din masa succesorală de către moştenitorii îndreptăţiţi la raport a unor bunuri, pe cât posibil de aceeaşi natură şi calitate cu cele care au format obiectul donaţiei, ţinând seama de cotele succesorale ale fiecăruia.
De cele mai multe ori moştenitorii îndreptăţiţi la raport iau din masa succesorală (şi) bunuri având o natură diferită de cel care formează obiectul donaţiei raportabile. De exemplu, de cuius-ul i-a donat copilului C1 un apartament în valoare de 120.000 de lei, dar în masa succesorală nu mai există imobile; în acest caz, C2 şi S vor lua alte bunuri mobile (autoturisme, bijuterii, obiecte de mobilier, obiecte de uz casnic, acţiuni, părţi sociale etc.) până la concurenţa valorilor de 120.000 de lei (pentru C2) şi, respectiv, 80.000 de lei (pentru S), iar restul bunurilor se vor împărţi tot potrivit cotelor legale
Raportul prin preluare se practică, în special, atunci când moştenirea este una „consistentă” şi prezintă avantajul că donatarul păstrează bunul în integralitatea lui, iar ceilalţi comoştenitori primesc şi ei bunuri în natură, de regulă similare cu cel donat

Question 52

Raportul prin echivalent

prin preluare exemplu

Answer 52

De exemplu, de cuius-ul i-a donat copilului C1 un teren în valoare de 60.000 de lei (donaţia fiind raportabilă), activul net al moştenirii este de 420.000 de lei şi mai au calitatea de moştenitori legali acceptanţi copilul C2 şi soţul supravieţuitor S; C2 va prelua din moştenire un teren în valoare de 60.000 de lei, iar S va prelua un teren în valoare de 40.000 de lei. După cum se observă, se ţine seama de cotele succesorale ale celor trei moştenitori legali, respectiv copiii C1 şi C2 au o cotă de 3/8 din moştenire fiecare, iar S are o cotă de 1/4 (2/8) din moştenire. Restul moştenirii (adică bunuri în valoare de 320.000 de lei) se va împărţi tot potrivit cotelor legale, respectiv 1/4 S (care va mai primi bunuri în valoare de 80.000 de lei) şi câte 3/8 (adică bunuri în valoare de câte 120.000 de lei) pentru C1 şi C2. Cu alte cuvinte, C1 va păstra donaţia de 60.000 de lei şi va mai primi din activul net bunuri în valoare de 120.000 de lei, C2 va prelua cu prioritate din activul net terenul în valoare de 60.000 de lei şi va mai primi tot din activul net bunuri în valoare de 120.000 de lei, iar S va prelua cu prioritate din activul net terenul în valoare de 40.000 de lei şi va mai primi tot din activul net bunuri în valoare de 80.000 de lei.

Question 53

Raportul prin echivalent

prin imputatie

Answer 53

n cadrul acestei metode de raportare, valoarea donaţiei se scade din partea moştenitorului obligat la raport
Raportul prin imputaţie este aplicabil, în mod special, în cazul în care donaţia a avut ca obiect o sumă de bani. În acest caz, potrivit legii, moştenitorul-donatar va face raportul luând mai puţin din numerarul succesiunii, deci suma de bani se impută asupra părţii sale din numerar. Dacă partea sa din numerar nu acoperă suma donată, raportul se va putea face prin luarea din masa succesorală de către moştenitorii îndreptăţiţi la raport a unor bunuri mobile sau imobile

Question 54

Raportul prin echivalent

prin imputatie exemplu

Answer 54

Astfel, presupunând că de cuius-ul i-a donat copilului C1 suma de 60.000 de lei (donaţia fiind raportabilă), activul net al moştenirii este de 420.000 de lei şi mai au calitatea de moştenitori legali acceptanţi copilul C2 şi soţul supravieţuitor S, valoarea donaţiei raportabile (60.000 de lei) se adaugă prin calcul pe hârtie la activul net (420.000 de lei), iar rezultatul (masa de calcul de 480.000 de lei) se împarte între moştenitori potrivit cotelor ce revin fiecăruia (partea lui C1 este de 3/8 din masa de calcul, adică 180.000 de lei, partea lui C2 este tot de 3/8 din masa de calcul, adică 180.000 de lei, iar partea lui S este de 1/4 din masa de calcul, adică de 120.000 de lei); valoarea donaţiei făcute lui C1 (60.000 de lei) se scade din partea acestuia, el primind din restul masei succesorale numai diferenţa până la valoarea cotei sale de moştenire (respectiv bunuri în valoare de doar 120.000 de lei

Question 55

Raportul prin echivalent

in bani

Answer 55

în acest caz, cel obligat la raport va depune la dispoziţia celorlalţi moştenitori o sumă de bani care reprezintă diferenţa dintre valoarea bunului donat şi partea din această valoare ce corespunde cotei sale succesorale.
Raportul în bani poate fi utilizat dacă bunurile din masa succesorală nu sunt suficiente pentru a permite raportul prin preluare sau prin imputaţie.

Question 56

Raportul prin echivalent

in bani-exemplu

Answer 56

Astfel, presupunând că de cuius-ul i-a donat copilului C1 un apartament în valoare de 240.000 de lei (donaţia fiind raportabilă), activul net al moştenirii este de 240.000 de lei şi mai au calitatea de moştenitori legali acceptanţi copilul C2 şi soţul supravieţuitor S, valoarea donaţiei raportabile (240.000 de lei) se adaugă prin calcul pe hârtie la activul net (240.000 de lei), iar rezultatul (480.000 de lei) se împarte între moştenitori potrivit cotelor ce revin fiecăruia (partea lui C1 este de 3/8 din masa de calcul, adică 180.000 de lei, partea lui C2 este tot de 3/8 din masa de calcul, adică 180.000 de lei, iar partea lui S este de 1/4 din masa de calcul, adică de 120.000 de lei). În acest caz, C1 va păstra apartamentul în natură, dar va pune la dispoziţia lui C2 şi S suma de 60.000 de lei (adică diferenţa dintre valoarea bunului donat-240.000 de lei şi partea din această valoare ce corespunde cotei sale succesorale180.000 de lei). S şi C2 vor primi toate bunurile ce constituie activul net al moştenirii (240.000 de lei), la care se adaugă cei 60.000 de lei primiţi de la C1, astfel încât, în final, C2 va primi bunuri în valoare de 180.000 de lei, iar S va primi bunuri în valoare de 120.000 de lei39.

Question 57

Evaluarea bunului în cazul raportului prin echivalent

Answer 57

În această materie se aplică aceleaşi reguli ca şi în materia calculului rezervei şi al cotităţii disponibile. Astfel, în vederea efectuării raportului prin echivalent, se ia în considerare valoarea bunului donat la momentul judecăţii, ţinându-se însă cont de starea lui în momentul donaţiei, din care se scade valoarea, la momentul judecăţii, a sarcinilor asumate prin contractul de donaţie. „Momentul judecăţii” este acela la care instanţa de judecată soluţionează acţiunea de partaj în cadrul căreia se cere şi raportul donaţiei sau momentul la care se efectuează partajul (şi raportul donaţiei) prin bună învoială. Nu s-a luat în considerare „data deschiderii moştenirii” pentru că este posibil ca partajul bunurilor şi raportul donaţiilor să intervină după mulţi ani de la data decesului donatorului şi ar putea fi avantajat, în mod nejustificat, fie donatarul, fie moştenitorii îndreptăţiţi la raport.

Question 58

Dacă bunul a fost înstrăinat de donatar anterior cererii de rapor

Answer 58

Dacă bunul a fost înstrăinat de donatar anterior cererii de raport, se ţine seama de valoarea lui la data înstrăinării. Dacă bunul donat a fost înlocuit cu altul, se ţine cont de valoarea, la data raportului, a bunului intrat în patrimoniu şi de starea lui la momentul dobândirii. Totuşi, dacă devalorizarea bunului intrat în patrimoniu era inevitabilă la data dobândirii, în virtutea naturii sale, înlocuirea bunului nu este luată în considerare.
Sumele de bani sunt supuse indexării în raport cu indicele inflaţiei, corespunzător perioadei cuprinse între data intrării lor în patrimoniul donatarului şi data realizării raportului.

Question 59

Raportul în natură

Answer 59

În sistemul noului Cod civil raportul în natură reprezintă excepţia. Numaidonatarul (nu şi de cuius-ul) este acela care poate efectua raportul în natură pentru că, uneori, efectuarea raportului în natură se poate dovedi mai avantajoasă pentru acesta (de exemplu, activul brut al moştenirii este absorbit în întregime de pasivul succesoral, iar moştenitorul-donatar nu dispune de suma de bani necesară acoperirii cotelor celorlalţi comoştenitori). Dispoziţia prin care i se impune donatarului efectuarea raportului în natură este considerată ca nescrisă. Aşadar, efectuarea raportului în natură nu poate reprezenta niciodată o obligaţie impusă donatarului, ci doar un drept al acestuia, de care poate să uzeze sau nu, în funcţie de interesele sale.

Question 60

Chiar dacă donatarul doreşte să efectueze raportul în natură, acest lucru este posibil numai dacă

Answer 60

Chiar dacă donatarul doreşte să efectueze raportul în natură, acest lucru este posibil numai dacă la data cererii de raport donatarul este încă proprietarul bunului şi nu l-a grevat cu o sarcină reală şi nici nu l-a dat în locaţiune pentru o perioadă mai mare de 3 ani. Cu alte cuvinte, terţii nu trebuie să fie prejudiciaţi. În privinţa locaţiunii, pentru ca raportul să se poată efectua în natură interesează ca la momentul efectuării raportului durata rămasă a contractului să nu depăşească 3 ani, neavând importanţă faptul că durata iniţială a acestui contract a fost mai mare (de exemplu, de 5 ani).
Raportul în natură presupune readucerea efectivă a bunului la masa succesorală. Aceasta înseamnă că donaţia şi, respectiv, dreptul exclusiv de proprietate al donatarului se desfiinţează cu efect retroactiv, bunul devenind proprietatea indiviză a comoştenitorilor, iar donatarul-moştenitor devenind debitorul restituirii bunului faţă de coproprietari

Question 61

Căile procedurale de realizare a raportului.

Answer 61

. Raportul se poate realiza în cadrul partajului, (i) prin bună învoială sau (ii) pe cale judecătorească.

(i) Astfel, dacă persoanele interesate se înţeleg, raportul se poate realiza în cadrul procedurii succesorale notariale.
(ii) Dacă părţile interesate nu se înţeleg, neînţelegerile urmează să fie soluţionate pe cale judecătorească. Potrivit art. 1.152 C.civ., raportul se realizează în cadrul partajului, prin bună învoială sau pe cale judecătorească, iar raportul cerut de unul dintre moştenitori profită şi celorlalţi moştenitori îndreptăţiţi să solicite raportul, cu excepţia celor care au renunţat în mod expres la raport.

Question 62

Acţiunea de raport al donaţiilor se caracterizează prin următoarele:

Answer 62

a) Întrucât raportul nu se realizează de plin drept, ci numai la cererea persoanelor îndreptăţite, nu se poate efectua ca urmare a unei acţiuni în constatare, ci numai pe calea unei acţiuni în realizare, indiferent de modul de efectuare a raportului (prin echivalent sau în natură)40. b) Acţiunea în executarea raportului este o acţiune personală (nu reală), deoarece - după cum am văzut - poate fi intentată numai împotriva beneficiarului donaţiei raportabile, nu şi împotriva terţilor dacă bunul donat a fost înstrăinat sau grevat. Regula este aceea că raportul se efectuează prin echivalent şi numai în mod excepţional se efectuează în natură. Prin urmare, titularii dreptului la raport nu beneficiază de un drept de urmărire şi nici de acţiunea în revendicare41. c) Acţiunea de raport este imprescriptibilă. După cum am arătat în cele ce precedă, potrivit noului Cod civil raportul se realizează în cadrul partajului. În condiţiile în care art. 669 C.civ. consacră imprescriptibilitatea acţiunii de partaj, şi acţiunea de raport al donaţiilor are tot un caracter imprescriptibil42. d) Spre deosebire de acţiunea în reducţiune care are caracter divizibil43, acţiunea de raport al donaţiei are caracter colectiv, donaţia fiind un simplu avans asupra moştenirii, iar obligaţia deraport (indivizibilă) fiind destinată a asigura cotele legale ale moştenitorilor. Art. 1.152 C.civ. prevede că raportul cerut de unul dintre moştenitori profită şi celorlalţi moştenitori îndreptăţiţi să solicite raportul, cu excepţia celor care au renunţat în mod expres la raport.

Question 63

mputarea liberalităţilor şi cumulul rezervei cu cotitatea disponibilă
Punerea problemei

Answer 63

Am văzut că liberalităţile (donaţii şi/sau legate) făcute de defunct sunt supuse reducţiunii dacă sunt excesive, aducând atingere rezervei moştenitorilor rezervatari. Pe de altă parte, în cazurile prevăzute de lege donaţiile sunt supuse raportului chiar dacă nu aduc atingere rezervei vreunui moştenitor rezervatar.
Aplicarea acestor reguli este relativ simplă dacă beneficiarul liberalităţii este o persoană care nu are calitatea de moştenitor rezervatar şi când nu se pune nici problema raportului; liberalitatea trebuie să se încadreze în cotitatea disponibilă asupra căreia se impută (se socoteşte), iar în măsura depăşirii este supusă reducţiunii până la limita cotităţii disponibil

Question 64

mputarea liberalităţilor şi cumulul rezervei cu cotitatea disponibilă
Punerea problemei.
Mai dificilă este soluţionarea problemei în cazul în care gratificatul este un moştenitor rezervatar şi vine la moştenire împreună cu alţi moştenitori rezervatar

Answer 64

ine la moştenire împreună cu alţi moştenitori rezervatari (pluralitate de moştenitori rezervatari); liberalitatea făcută moştenitorului rezervatar se impută asupra cotei sale de rezervă sau asupra cotităţii disponibile ori cele două cotităţi se cumulează? În acest din urmă caz, liberalitatea se impută cu întâietate asupra rezervei sau asupra cotităţii disponibile? Răspunsul diferă după cum liberalitatea făcută moştenitorului rezervatar este sau nu raportabilă. Prin urmare, pentru a hotărî soarta liberalităţii făcute moştenitorului rezervatar, urmează a fi avute în vedere nu numai regulile reducţiunii liberalităţilor excesive, dar şi cele care guvernează raportul donaţiilor; se pune problema aplicării concomitente a regulilor raportului şi reducţiunii

Question 65

mputarea liberalităţilor şi cumulul rezervei cu cotitatea disponibilă
Gratificatul nu este moştenitor rezervatar

Answer 65

ăină, de exemplu, un prieten, sau o rudă a defunctului care nu este moştenitor rezervatar, de exemplu, o soră), liberalitatea primită - întrucât există moştenitori rezervatari - se impută asupra cotităţii disponibile, iar dacă o depăşeşte, este supusă reducţiunii (art. 1.099 alin. 1 C.civ.).

Question 66

mputarea liberalităţilor şi cumulul rezervei cu cotitatea disponibilă
Gratificatul nu este moştenitor rezervatar
recizăm că această regulă se aplică şi dacă gratificatul este un potenţial moştenitor rezervatar care renunţă la calitatea sa de moştenitor legal,

Answer 66

Precizăm că această regulă se aplică şi dacă gratificatul este un potenţial moştenitor rezervatar care renunţă la calitatea sa de moştenitor legal, de care este legată calitatea de rezervatar; prin renunţare el pierde retroactiv dreptul la moştenirea legală şi, o dată cu acesta, dreptul asupra rezervei, putând păstra donaţia sau legatul (universal, cu titlu universal sau cu titlu particular) în limita cotităţii disponibile. În
acest sens, art. 1.147 alin. 1 C.civ. prevede că „În caz de renunţare la moştenirea legală, descendentul sau soţul supravieţuitor nu mai are obligaţia de raport, putând păstra liberalitatea primită în limitele cotităţii disponibile”

Question 67

mputarea liberalităţilor şi cumulul rezervei cu cotitatea disponibilă
Gratificatul nu este moştenitor rezervatar
Prin urmare, gratificatul renunţător la moştenirea legală nu mai are calitatea de rezervatar - dar păstrează calitatea de donatar

Answer 67

Prin urmare, gratificatul renunţător la moştenirea legală nu mai are calitatea de rezervatar - dar păstrează calitatea de donatar (neobligat la raport, chiar dacă este descendent sau soţ supravieţuitor în concurs cu descendenţii şi donaţia nu a fost scutită de raport) sau, dacă acceptă moştenirea testamentară, aceea de legatar - , deoarece - prin derogare de la caracterul indivizibil al actului de opţiune succesorală - potrivit art.1.102 alin.1 C.civ., moştenitorul legal gratificat prin testament poate opta diferit cu privire la moştenirea legală şi la legat. Evident, donaţia şi/sau legatul trebuie să se încadreze în limitele cotităţii disponibile; liberalitatea excesivă este supusă reducţiunii, gratificatul neputând invoca vreun drept de rezervatar.

Question 68

mputarea liberalităţilor şi cumulul rezervei cu cotitatea disponibilă
Gratificatul nu este moştenitor rezervatar
rin urmare, dacă există moştenitori rezervatari, liberalităţile se impută asupra cotităţii disponibile:

Answer 68

Prin urmare, dacă există moştenitori rezervatari, liberalităţile se impută asupra cotităţii disponibile: - dacă beneficiarul liberalităţii este o persoană străină care nu face parte din cele patru clase de moştenitori legali;
- dacă beneficiarul liberalităţii este o rudă pe linie colaterală sau un ascendent ordinar; - dacă beneficiarul liberalităţii este un descendent, ascendent privilegiat sau soţ supravieţuitor care renunţă la calitatea de moştenitor legal şi, implicit, la aceea de rezervatar.
Prin excepţie, art. 1.147 alin. 2 C.civ. prevede că „Prin stipulaţie expresă în contractul de donaţie, donatarul poate fi obligat la raportul donaţiei şi în cazul renunţării la moştenire. În acest caz, donatarul va readuce la moştenire numai valoarea bunului donat care depăşeşte partea din bunurile defunctului la care ar fi avut dreptul ca moştenitor legal”.

Question 69

mputarea liberalităţilor şi cumulul rezervei cu cotitatea disponibilă
Gratificatul este moştenitor rezervatar, iar liberalitatea nu este supusă raportului.

Answer 69

Reamintim că liberalitatea făcută unui moştenitor rezervatar nu este raportabilă:

• dacă este o donaţie scutită de raport făcută descendentului sau soţului supravieţuitor care vine la moştenire în concurs cu descendenţii; - dacă donaţia este făcută unor moştenitori rezervatari neobligaţi la raport potrivit legii (părinţi sau soţ supravieţuitor în concurs cu alţi moştenitori decât descendenţii);
• dacă liberalitatea este un legat.

Question 70

Dacă gratificatul este un moştenitor rezervatar (descendent, ascendent privilegiat sau soţ supravieţuitor) care a acceptat moştenirea şi liberalitatea nu este supusă raportului

Answer 70

Dacă gratificatul este un moştenitor rezervatar (descendent, ascendent privilegiat sau soţ supravieţuitor) care a acceptat moştenirea şi liberalitatea nu este supusă raportului, ea se va imputa cu întâietate asupra cotităţii disponibile, cu consecinţa micşorării sau epuizării ei. Dacă liberalitatea depăşeşte cotitatea disponibilă, diferenţa se impută asupra cotei de rezervă la care are dreptul gratificatul: moştenitorul rezervatar gratificat cumulează cotitatea disponibilă cu rezerva sa succesorală. Dacă liberalitatea depăşeşte şi rezerva gratificatului, va fi supusă reducţiunii (art. 1.099 alin. 2 C.civ.).

Question 71

Dacă gratificatul este un moştenitor rezervatar (descendent, ascendent privilegiat sau soţ supravieţuitor) care a acceptat moştenirea şi liberalitatea nu este supusă raportului
De exemplu, l

Answer 71

lin. 2 C.civ.).
De exemplu, la moştenire vin doi copii, dintre care unul a primit o donaţie scutită de raport de 25.000 de lei, iar activul net al moştenirii este de 15.000 de lei (masa de calcul este de 40.000 de lei, rezerva de 1/2=20.000 de lei, deci 10.000 de lei pentru fiecare copil). Întrucât donaţia este scutită de raport, deci are caracter definitiv (preciputar), se impută cu întâietate asupra cotităţii disponibile (pe care o epuizează), iar excedentul de 5.000 de lei se impută asupra rezervei copilului gratificat, el având dreptul şi la diferenţa din rezerva sa (încă 5.000 de lei din activul net al moştenirii). Comoştenitorul rezervatar va primi numai rezerva sa de 10.000 de lei, întrucât cotitatea disponibilă a fost epuizată. Dacă donaţia ar fi avut o valoare de 10.000 de lei, iar activul net al moştenirii ar fi fost de 30.000 de lei, donaţia s-ar fi imputat asupra cotităţii disponibile, iar diferenţa de 10.000 de lei rămasă din cotitatea disponibilă s-ar fi împărţit între cei 2 copii în mod egal (cei 2 copii primindu-şi şi rezervele de câte 10.000 de lei), ceea ce înseamnă că moştenitorul rezervatar gratificat ar fi păstrat donaţia şi ar mai fi primit din activul net bunuri în valoare de 15.000 de lei, iar celălalt moştenitor rezervatar ar fi primit din activul net bunuri în valoare de 15.000 de lei (se observă că inegalitatea dorită de către de cuius atunci când a făcut o donaţie scutită de raport s-a realizat). Dacă donaţia ar fi avut o valoare de 35.000 de lei şi activul net ar fi fost de 5.000 de lei, liberalitatea ar fi fost reductibilă (de la 35.000 de lei la 30.000 de lei) deoarece cotitatea disponibilă şi rezerva, cumulate, nu ar fi fost suficient de acoperitoare pentru moştenitorul rezervatar gratificat.
Observăm că, în ipoteza în care gratificatul este un moştenitor rezervatar, iar liberalitatea nu este raportabilă, ea nu trebuie să se încadreze în cotitatea disponibilă, ci în cuantumul cumulat al cotităţii disponibile şi cotei de rezervă cuvenite gratificatului, astfel încât să nu aducă atingere rezervei celorlalţi moştenitori rezervatari

Question 72

Gratificatul este moştenitor rezervatar, iar liberalitatea este supusă raportului

Answer 72

Dacă liberalitatea făcută moştenitorului rezervatar este raportabilă (de exemplu, donaţie fără scutire de raport făcută unui descendent care vine la moştenire împreună cu un alt descendent sau cu soţul supravieţuitor), ea constituie un simplu avans asupra părţii din moştenire la care are dreptul gratificatul, deci nu are caracterul unei liberalităţi definitive (preciputare). Întrucât dispunătorul nu a avut intenţia să-l avantajeze pe gratificat în raport cu comoştenitorii rezervatari, liberalitatea se raportează, fiind imputată asupra rezervei moştenitorului gratificat, cotitatea disponibilă rămânând liberă pentru a acoperi alte liberalităţi făcute de defunct.
Dar dacă liberalitatea depăşeşte rezerva gratificatului? În acest caz, excedentul se impută asupra cotităţii disponibile, afară de cazul în care dispunătorul a stipulat imputarea sa asupra rezervei globale. În acest ultim caz, numai partea care excedează rezervei globale se impută asupra cotităţii disponibile. În toate cazurile, dacă se depăşeşte cotitatea disponibilă liberalitatea este supusă reducţiunii.
Prin urmare, moştenitorul rezervatar gratificat cu o liberalitate raportabilă cumulează rezerva cu cotitatea disponibilă.

Question 73

Însă, în raporturile cu comoştenitorii, liberalitatea imputată asupra cotităţii disponibile va profita nu numai gratificatului, ci va fi împărţită între toţi moştenitorii, inclusiv gratificatul, potrivit cotelor legale asupra moştenirii.

Answer 73

De exemplu, defunctul lasă doi copii – C1 şi C2 - şi bunuri în valoare de 30.000 de lei. C1 a beneficiat de o donaţie raportabilă de 90.000 de lei, iar prin testamentul lăsat defunctul a stipulat un legat în favoarea unui terţ în valoare de 20.000 de lei (bunul ce constituie obiectul legatului face parte din activul brut al moştenirii). Masa de calcul fiind de 120.000 de lei (30.000 activul brut +90.000 donaţia), rezerva globală a copiilor este de 60.000 de lei, rezerva fiecărui copil este de 30.000 de lei, iar cotitatea disponibilă este de 60.000 de lei. Donaţia de 90.000 de lei se impută asupra rezervei donatarului C1, iar restul asupra cotităţii disponibile, pe care o va absorbi în totalitate, astfel încât legatul devine ineficace (nu se execută). Donatarul C1 însă nu va păstra toată donaţia, fiind obligat să împartă ceea ce s-a imputat asupra cotităţii disponibile (60.000 de lei) cu comoştenitorul său C2, potrivit cotelor legale. În final, C1 va beneficia de donaţie numai în limita a 60.000 de lei, va restitui lui C2 30.000 de lei, iar acesta din urmă va culege şi toate bunurile din activul moştenirii, primind tot 60.000 de lei. Egalitatea între copii - dorită de către de cuius atunci când i-a făcut o donaţie raportabilă lui C1 – este astfel asigurată. Cumulul rezervei cu cotitatea disponibilă operează numai în relaţiile cu terţii, iar în relaţiile cu comoştenitorii beneficiari ai raportului numai până la limita echilibrului legal (cotelor legale asupra moştenirii) Dacă defunctul ar fi prevăzut ca donaţia să se impute asupra rezervei globale de 60.000 de lei (pentru ca cotitatea disponibilă să rămână liberă pentru a face alte liberalităţi), rezerva globală s-ar fi epuizat, apoi donaţia s-ar fi imputat pentru restul de 30.000 de lei asupra cotităţii disponibile, iar cotitatea disponibilă ar fi rămas liberă pentru 30.000 de lei. Înseamnă că legatul s-ar fi putut executa (pentru că se încadrează în restul de 30.000 de lei din cotitatea disponibilă), moştenitorii rezervatari beneficiind de cotitatea disponibilă numai în parte. În final, legatarul va primi legatul de 20.000 de lei, iar cei 2 copii vor primi bunuri în valoare de câte 50.000 de lei fiecare.