CALCULUL REZERVEI ȘI AL COTITĂȚII DISPONIBILE

Question 1

Calculul rezervei şi al cotităţii disponibile
Pentru stabilirea masei de calcul, art. 1.091 C.civ. are în vedere trei elemente, respectiv trei operaţiuni care se efectuează succesiv:

Answer 1

a) determinarea activului brut al moştenirii, prin însumarea valorii bunurilor existente în patrimoniul succesoral la data deschiderii moştenirii;
b) determinarea activului net al moştenirii, prin scăderea pasivului succesoral din activul brut al moştenirii;
c) reunirea fictivă, doar pentru calcul, la activul net, a valorii donaţiilor făcute în timpul vieţii de către cel care lasă moştenirea.
În urma acestor trei operaţiuni se va putea stabili necesitatea reducţiunii liberalităţilor dacă se dovedesc a fi excesive, depăşind limitele cotităţii disponibile (§5).
În legătură cu donaţiile făcute de către de cuius urmează să analizăm şi (§6) instituţia raportului donaţiilor cu incidenţă în materie, pentru ca apoi să putem stabili (§7) regulile imputării liberalităţilor asupra cotităţii disponibile şi, în anumite cazuri, asupra rezervei beneficiarului liberalităţii.

Question 2

Calculul rezervei şi al cotităţii disponibile
Determinarea activului brut al moştenirii, prin însumarea valorii bunurilor existente în patrimoniul succesoral la data deschiderii moştenirii

Answer 2

Determinarea activului brut al moştenirii, prin însumarea valorii bunurilor existente în patrimoniul succesoral la data deschiderii moştenirii, presupune identificarea tuturor bunurilor cu valoare patrimonială ce aparţin defunctului la data deschiderii moştenirii: drepturi reale, de creanţă (inclusiv creanţele împotriva moştenitorilor) sau de proprietate intelectuală. Se au în vedere şi bunurile de care defunctul a dispus prin testament, ele aflându-se în patrimoniul succesoral.
Nu vor fi cuprinse printre bunurile existente cele lipsite de valoare patrimonială (cum ar fi, hârtiile de familie, portretele, diplomele etc.) sau care nu pot fi valorificate (creanţa al cărei debitor este de insolvabilitate notorie).

Question 3

Calculul rezervei şi al cotităţii disponibile

Determinarea activului net al moştenirii, prin scăderea pasivului succesoral din activul brut al moştenirii.

Answer 3

După determinarea şi evaluarea bunurilor din patrimoniul succesoral2 se identifică şi se scade
pasivul succesoral din activul brut al moştenirii. În alcătuirea pasivului moştenirii intră datoriile şi sarcinile moştenirii.

Question 4

Calculul rezervei şi al cotităţii disponibile

Prin datoriile moştenirii

Answer 4

Prin datoriile moştenirii se înţelege acele obligaţii patrimoniale ale defunctului care - indiferent de izvorul lor (contractual, delictual, legal etc.) - există în patrimoniul succesoral la data deschiderii moştenirii, inclusiv datoriile defunctului faţă de moştenitori.

Question 5

Calculul rezervei şi al cotităţii disponibile

Prin sarcinile moştenirii se înţelege

Answer 5

Prin sarcinile moştenirii se înţelege acele obligaţii care - fără a fi existat în patrimoniul celui care lasă moştenirea - se nasc în persoana moştenitorului la deschiderea moştenirii sau ulterior, independent de voinţa defunctului sau din voinţa lui. Astfel sunt: i) cheltuieli de înmormântare (care nu trebuie să fie excesive), inclusiv cheltuielile efectuate de moştenitori cu parastasele pentru pomenirea memoriei autorului lor, la diferite intervale de timp, conform obiceiurilor3; ii) cheltuielile pentru administrarea (de sigilare, de inventariere, de evaluare a bunurilor succesorale, etc.) şi lichidarea moştenirii, inclusiv taxele şi impozitele pentru bunurile din moştenire4, precum şi cheltuielile necesare pentru desfăşurarea procedurii succesorale (de exemplu, cheltuielile predării legatelor - art. 1.066 C.civ., nu şi datoriile personale ale comoştenitorilor, cum ar fi taxele succesorale, onorariile, taxele judiciare de timbru etc.)
Pasivul succesoral urmează să fie scăzut din activul brut, deoarece drepturile moştenitorilor rezervatari şi ale legatarilor nu pot fi satisfăcute decât după satisfacerea creditorilor.

Question 6

Calculul rezervei şi al cotităţii disponibile

. Reunirea fictivă,

Answer 6

. Reunirea fictivă, doar pentru calcul, la activul net, a valorii donaţiilor făcute în timpul vieţii de către cel care lasă moştenirea. Rezerva succesorală îi apără pe moştenitorii rezervatari nu numai împotriva dispoziţiilor testamentare, dar şi împotriva liberalităţilor excesive făcute în timpul vieţii. Astfel fiind, pentru calculul rezervei şi al cotităţii disponibile, la activul net trebuie să se adauge valoarea bunurilor donate de către defunct în timpul vieţii.

Question 7

Calculul rezervei şi al cotităţii disponibile

. Reunire fictivă. Subliniem că această adăugare,

Answer 7

Reunire fictivă. Subliniem că această adăugare, reunire, nu este efectivă, ci pur fictivă, doar pentru calcul, pentru a se vedea dacă liberalităţile inter vivos (şi mortis causa) se încadrează ori nu în limitele cotităţii disponibile. Numai dacă această cotă a fost depăşită se va pune problema readucerii, în natură sau prin echivalent, la masa succesorală a bunurilor dăruite. Dar calculul rezervei şi al cotităţii disponibile este numai o operaţiune prealabilă reducţiunii liberalităţilor excesive, un calcul pe hârtie (contabil)

Question 8

Calculul rezervei şi al cotităţii disponibile

Sunt supuse reunirii fictive

Answer 8

umai o operaţiune prealabilă reducţiunii liberalităţilor excesive, un calcul pe hârtie (contabil).
Sunt supuse reunirii fictive toate donaţiile făcute de defunct, indiferent de forma de realizare (act autentic, dar manual, donaţii simulate sau indirecte) şi indiferent de persoana donatarului (moştenitor - rezervatar sau nerezervatar - sau terţ). Deoarece dispoziţiile legale prin care se asigură rezerva succesorală au caracter imperativ (de ordine publică) donaţiile nu pot fi exceptate de la reunirea fictivă prin voinţa donatorului. Chiar dacă donaţia este scutită de raport, valoarea ei se adaugă la masa de calcul a rezervei. În cazul donaţiilor cu sarcini, la reunirea fictivă se va ţine seama de valoarea rezultată din diferenţa dintre valoarea bunului donat şi valoarea sarcinii. Dacă însă sarcina stipulată în favoarea unui terţ (nu a donatarului) reprezintă o donaţie indirectă, grefată pe o donaţie directă, se va adăuga prin calcul şi valoarea donaţiei indirecte (de exemplu, dacă donatorul a dăruit donatarului suma de 100.000 de lei, iar potrivit contractului donatarul are obligaţia de a-i plăti terţului taxele de şcolarizare în cuantum de 15.000 de lei - donatorul gratificându-l astfel în mod indirect pe terţ -, la reunirea fictivă se va adăuga atât donaţia directă de 85.000 de lei - în limita folosului pur gratuit -, cât şi donaţia indirectă de 15.000 de lei).

Question 9

Calculul rezervei şi al cotităţii disponibile

Gratuităţi nesupuse reunirii

Answer 9

Potrivit art. 1.091 alin. 3 C.civ., nu se va ţine seama în stabilirea rezervei de darurile obişnuite, de donaţiile remuneratorii şi, în măsura în care nu sunt excesive, nici de sumele cheltuite pentru întreţinerea sau, dacă este cazul, pentru formarea profesională a descendenţilor, a părinţilor sau a soţului şi nici de cheltuielile de nuntă

Question 10

Calculul rezervei şi al cotităţii disponibile

Aşadar, nu sunt supuse reunirii fictive

Answer 10

Aşadar, nu sunt supuse reunirii fictive acele gratuităţi care sunt făcute în îndeplinirea unor îndatoriri sociale şi care nu reprezintă liberalităţi ori - chiar dacă sunt calificate donaţii - nu sunt supuse regimului liberalităţilor, fiind exceptate de lege [art. 1.150 alin.1 lit.c.)] şi de la raportul donaţiilor (deşi donatorul nu a prevăzut scutirea de raport). Astfel:
a) darurile obişnuite (făcute la aniversări, zile onomastice, botezuri, nunţi etc., cu condiţia de a avea o valoare obişnuită).
b) donaţiile remuneratorii nu sunt propriu-zis liberalităţi, ci se fac mai mult în executarea unei obligaţii morale, de recunoştinţă, fiind menite să recompenseze anumite servicii prestate de către cel care este gratificat (de exemplu, medicul care l-a îngrijit pe pacient, profesorul care l-a meditat pe elev, antrenorul care a asigurat pregătirea sportivului, salvamarul care l-a salvat pe turistul aflat în pericol de înec etc.).
c) în măsura în care nu sunt excesive, sumele cheltuite pentru întreţinerea sau, dacă este cazul, pentru formarea profesională a descendenţilor, a părinţilor sau a soţului.
În privinţa obligaţiei de întreţinere (care presupune asigurarea mijloacelor necesare traiului-art. 499 C.civ.) nu are importanţă dacă defunctul avea sau nu avea obligaţia legală de întreţinere faţă de cel în cauză (de exemplu, cel întreţinut era o rudă mai îndepărtată în grad).
Relativ la cheltuielile pentru formarea profesională, acestea includ cheltuielile de studii (de la învăţământul preşcolar şi până la cel universitar, indiferent dacă este public sau privat) efectuate în vederea pregătirii pentru exercitarea unei profesii. În mod concret, cheltuielile vizează plata taxelor de studii, procurarea manualelor şi a rechizitelor necesare, plata meditaţiilor profesionale (în special pentru învăţarea unor limbi străine) etc.
În privinţa sumelor cheltuite pentru formarea profesională a părinţilor, s-a avut în vedere în special efectuarea unor cheltuieli de către copiii acestora pentru reciclarea profesională în cazul pierderii locului de muncă.
Cheltuielile enumerate mai sus ar putea fi supuse reunirii fictive în cazul în care ar avea un caracter excesiv: de exemplu, părinţii alocă suma de peste 100.000 de euro pentru ca unul dintre copii să studieze la o universitate de mare prestigiu din străinătate, privilegiu de care nu se bucură şi celălalt copil.
cheltuielile de nuntă. În mod tradiţional, cheltuielile efectuate în special de către părinţi cu ocazia căsătoriei copilului (copiilor) lor nu sunt considerate donaţii şi nu sunt supuse reunirii fictive deoarece se apreciază că ele au fost făcute în onoarea părinţilor şi a întregii familii sau spre a îndeplini o îndatorire consfinţită de obicei5. Aceste cheltuieli includ, de regulă, plata invitaţiilor, plăţile pentru toalete, banchet, orchestră, deplasări, filmări, fotografii etc.
Nu este supusă reunirii fictive nici valoarea bunurilor înstrăinate de defunct prin acte cu titlu oneros, afară numai dacă se dovedeşte că actul - aparent cu titlu oneros - reprezintă în realitate o donaţie deghizată. Moştenitorii rezervatari pot dovedi deghizarea prin orice mijloc de probă6, având calitatea de terţi în materie de simulaţie, pentru că se prezintă în apărarea unui drept propriu, iar nu dobândit prin moştenire de la defunct7.

Question 11

Calculul rezervei şi al cotităţii disponibile

Prezumţia de donaţie.

Answer 11

Chiar şi în aceste condiţii dovada deghizării este deosebit de anevoioasă. Pentru a uşura această dovadă, legea (art. 1.091 alin. 4 C.civ.) prevede în favoarea moştenitorilor rezervatari o prezumţie relativă potrivit căreia „Până la dovada contrară, înstrăinarea cu titlu oneros către un descendent ori un ascendent privilegiat sau către soţul supravieţuitor este prezumată a fi donaţie dacă înstrăinarea s-a făcut cu rezerva uzufructului, uzului ori abitaţiei sau în schimbul întreţinerii pe viaţă ori a unei rente viagere. Prezumţia operează numai în favoarea descendenţilor, ascendenţilor privilegiaţi şi a soţului supravieţuitor ai defunctului, dacă aceştia nu au consimţit la înstrăinare”8.

Question 12

Calculul rezervei şi al cotităţii disponibile
Prezumţia de donaţie.
Cazul clasic avut în vedere de acest text de lege

Answer 12

Cazul clasic avut în vedere de acest text de lege este următorul: părinţii înstrăinează casa către unul dintre copii, fie prin intermediul unui contract de vânzare cu rezerva dreptului de uzufruct (sau a dreptului de uz ori abitaţie), fie prin intermediul unui contract de întreţinere viageră sau de rentă viageră. Într-o asemenea situaţie, luând în considerare dificultăţile majore pe care le are celălalt copil al înstrăinătorilor în a dovedi faptul că aceste acte de înstrăinare deghizează o donaţie (ceea ce ar presupune că acest copil ar trebui să facă dovada că, în realitate, nu s-a plătit preţul în cazul contractului de vânzare sau că nu s-au plătit ratele de rentă ori că nu a fost prestată întreţinerea), legea prezumă relativ că aceste acte de înstrăinare reprezintă o donaţie; în cazul în care copilul care a dobândit bunul nu va reuşi să răstoarne prezumţia, înstrăinarea va constitui o donaţie şi se va aplica regimul juridic al acesteia (liberalitate care urmează să fie redusă dacă a fost încălcată rezerva copilului protejat de textul de lege)

Question 13

Calculul rezervei şi al cotităţii disponibile
Care sunt condiţiile ce trebuie îndeplinite pentru aplicarea prezumţiei instituite de art. 1.091 alin. 4 C.civ.?
Actul de înstrăinare trebuie să prezinte aparenţa unui act cu titlu oneros.

Answer 13

După cum se observă, textul de lege se referă în mod expres la „înstrăinarea cu titlu oneros”. Art. 1.091 alin. 4 C.civ. prezumă caracterul gratuit al actului de înstrăinare cu titlu oneros făcut unui descendent ori ascendent privilegiat sau către soţul supravieţuitor dacă înstrăinarea s-a făcut cu rezerva uzului ori abitaţiei sau în schimbul întreţinerii pe viaţă ori a unei rente viagere. Aceste din urmă acte trebuie să fie, în aparenţă, cu titlu oneros, pentru că altfel prezumţia de gratuitate nu ar avea sens

Question 14

Calculul rezervei şi al cotităţii disponibile
Care sunt condiţiile ce trebuie îndeplinite pentru aplicarea prezumţiei instituite de art. 1.091 alin. 4 C.civ.?
) Înstrăinătorul să-şi fi rezervat dreptul de uzufruct, uz ori abitaţie sau să beneficieze de întreţinerea viageră ori de o rentă viageră

Answer 14

Prezumţia de gratuitate prevăzută de 1.091 alin. 4 C.civ nu se aplică în cazul unor contracte de vânzare propriu-zise9. Într-o asemenea situaţie însă, persoana interesată poate dovedi că, deşi aparent s-a încheiat un contract de vânzare obişnuit, în realitate acest contract reprezintă o donaţie deghizată.
În privinţa întreţinerii, textul are în vedere doar întreţinerea viageră, iar nu şi întreţinerea pe o durată determinată, aceasta din urmă fiind posibilă potrivit art. 2.254 alin. 1 C.civ.

Question 15

Calculul rezervei şi al cotităţii disponibile
Care sunt condiţiile ce trebuie îndeplinite pentru aplicarea prezumţiei instituite de art. 1.091 alin. 4 C.civ.?
Actul de înstrăinare să fie consimţit în favoarea unuia dintre succesibilii rezervatari (descendenţi, ascendenţi privilegiaţi sau soţ supravieţuitor)

Answer 15

Actul de înstrăinare să fie consimţit în favoarea unuia dintre succesibilii rezervatari (descendenţi, ascendenţi privilegiaţi sau soţ supravieţuitor)
După cum se observă, legea nu impune drept condiţie ca dobânditorii bunului (descendenţi, ascendenţi privilegiaţi sau soţ supravieţuitor) să aibă şi calitatea de moştenitori ai înstrăinătorului. Prezumţia va opera şi în ipoteza în care dobânditorul renunţă la moştenire, devine nedemn sau decedează înaintea înstrăinătorului10.

Question 16

Calculul rezervei şi al cotităţii disponibile

Persoanele care pot invoca prezumţia instituită de art. 1.091 alin. 4 C.civ.

Answer 16

Prezumţia prevăzută de art. 1.091 alin. 4 C.civ. poate fi invocată numai de către moştenitorii rezervatari ai defunctului, ea fiind instituită pentru calculul şi ocrotirea rezervei11. Prin excepţie, prezumţia de gratuitate a înstrăinării nu poate fi invocată de către descendenţii, ascendenţii privilegiaţi sau de către soţul supravieţuitor ai defunctului care au consimţit la înstrăinare.Cazul clasic este acela în care părinţii au nevoie de întreţinere, unul dintre copii este de acord să le asigure întreţinerea viageră, iar celălalt copil se derobează de această obligaţie; într-o astfel de situaţie, acesta din urmă consimte să se încheie un contract de întreţinere între părinţi şi celălalt copil, recunoscând astfel caracterul oneros al actului şi renunţând să mai invoce prezumţia de donaţie. Legiuitorul a apreciat că în acest caz nu se mai justifică să vină în ajutorul copilului care - în cunoştinţă de cauză - a consimţit la înstrăinare

Question 17

Calculul rezervei şi al cotităţii disponibile

Efectele prezumţiei

Answer 17

Ca efect al prezumţiei de gratuitate (dacă dobânditorul nu a reuşit să răstoarne prezumţia), valoarea bunului înstrăinat (aparent cu titlu oneros) se va adăuga, ca donaţie, la masa de calcul în vederea stabilirii valorii efective a rezervei şi a cotităţii disponibile, urmând să fie supusă reducţiunii potrivit regulilor în materie12, numai dacă şi numai în măsura în care liberalităţile se dovedesc a fi excesive, aducând atingere rezervei rezultând din calcul.
În cazul în care nu se aduce atingere rezervei vreunui moştenitor rezervatar, bunul rămâne valabil înstrăinat, nefiind supus, în principiu, nici raportului donaţiilor, efectuarea unei donaţii sub formă deghizată echivalând cu scutire de raport (art. 1.150 alin.1 lit. b C.civ.)

Question 18

Calculul rezervei şi al cotităţii disponibile

Evaluarea bunurilor

Answer 18

După identificarea tuturor bunurilor donate (inclusiv sub formă deghizată) potrivit regulilor arătate, se pune problema evaluării în vederea reunirii lor la masa de calcul (adăugire la activul net)

Question 19

Calculul rezervei şi al cotităţii disponibile
Evaluarea bunurilor
Regula generală

Answer 19

n această privinţă legea prevede că se ia în considerare valoarea la data deschiderii moştenirii a bunurilor donate, ţinându-se însă cont de starea lor în momentul donaţiei, din care se scade valoarea sarcinilor asumate prin contractele de donaţie. Aceasta înseamnă că evaluarea se face ca şi cum bunul ar fi rămas în patrimoniul defunctului până în momentul morţii, având un preţ mai mare sau mai mic numai în funcţie de evoluţia obiectivă a preţurilor, fără a ţine seama de sporul (de exemplu, prin investiţii noi) sau de scăderea valorii (de exemplu, demolări) ca urmare a faptei donatarului
(subdobânditorului)13. De exemplu, dacă un imobil donat valora 100.000 de lei şi ulterior, datorită creşterii preţului imobilelor, el va valora 200.000 de lei, imobilul va fi preţuit la 200.000 de lei pentru că o asemenea creştere s-ar fi înregistrat şi dacă bunul ar fi rămas în patrimoniul defunctului. Dacă, dimpotrivă, imobilul valora la data donaţiei 100.000 de lei şi la data deschiderii moştenirii valorează 200.000 de lei datorită îmbunătăţirilor aduse de donatar, imobilul se va evalua pentru operaţia de reunire fictivă a donaţiilor la 100.000 de lei. În fine, dacă imobilul valora la data donaţiei 100.000 de lei şi la data deschiderii moştenirii valorează 250.000 de lei, sporul de 50.000 de lei fiind determinat de creşterea preţului imobilelor, iar cel de 100.000 de lei de îmbunătăţirile aduse de donatar, imobilul se va evalua la 150.000 de lei.

Question 20

Calculul rezervei şi al cotităţii disponibile
Reguli speciale
Dacă bunurile au fost înstrăinate de donatar

Answer 20

Dacă bunurile au fost înstrăinate de donatar, se ţine seama de valoarea lor la data înstrăinării”
Există situaţii în care, după ce a dobândit în proprietate bunul care formează obiectul donaţiei, donatarul, în calitatea lui de proprietar, a înstrăinat bunul respectiv unui terţ.
Dacă s-ar aplica cu stricteţe regula generală, s-ar ajunge la soluţii extrem de defavorabile donatarului, mai ales atunci când obiectul donaţiei îl reprezintă acţiuni deţinute la o societate comercială, ştiut fiind faptul că acţiunile pot fi supuse unor fluctuaţii de valoare pronunţate, valoarea lor putând să scadă ori să crească substanţial de la o perioadă la alta. De exemplu, o persoană, care are un copil şi o avere de 200.000 lei, îi donează unui terţ suma de 100.000 de lei sub formă de o mie de acţiuni a 100 de lei fiecare. Ulterior, după ce valoarea acţiunilor continuă să crească, donatarul vinde aceste acţiuni la cursul de 200 de lei/acţiune, încasând suma de 200.000 de lei şi realizând astfel un profit de 100.000 de lei. După mai mulţi ani, la decesul donatorului, când se calculează rezerva şi cotitatea disponibilă, acţiunile sunt cotate la un curs de 900 de lei/acţiune. Dacă s-ar aplica regula generală (valoarea bunurilor, în speţă a acţiunilor, de la data deschiderii moştenirii), masa de calcul va fi de 1.000.000 de lei (cei 100.000 de lei care constituie activul net al moştenirii la care se va adăuga, în mod fictiv, valoarea de 900.000 de lei a acţiunilor donate, preţuite după cursul din ziua decesului, adică 900 lei/acţiune). Rezerva fiind de jumătate, adică 500.000 de lei, iar activul net fiind de doar 100.000 de lei, donatarul va fi obligat să restituie, pentru a împlini rezerva, 400.000 de lei, deci de două ori mai mult decât a primit în realitate. De aceea, în cazul în care bunurile au fost înstrăinate de către donatar, se va lua în considerare valoarea acestor bunuri (iar nu neapărat preţul obţinut) la data înstrăinării14. În speţă, masa de calcul va fi de 300.000 de lei (cei 100.000 de lei care constituie activul net al moştenirii la care se va adăuga, în mod fictiv, valoarea de 200.000 de lei a acţiunilor donate, preţuite după valoarea lor la data înstrăinării, adică 200 de lei/acţiune). Rezerva va fi de 150.000 de lei, ceea ce înseamnă că donatarul va restitui copilului rezervatar doar suma de 50.000 de lei, rămânându-i suma de 150.000 de lei din cei 200.000 de lei obţinuţi prin vânzarea acţiunilor pe care le-a primit cu titlu de donaţie de la de cuius.

Question 21

Calculul rezervei şi al cotităţii disponibile
Reguli speciale
Dacă bunurile donate au fost înlocuite cu altele

Answer 21

Dacă bunurile donate au fost înlocuite cu altele, se ţine cont de valoarea, la data deschiderii moştenirii, a bunurilor intrate în patrimoniu şi de starea lor la momentul dobândirii. Totuşi, dacă devalorizarea bunurilor intrate în patrimoniu era inevitabilă la data dobândirii, în virtutea naturii lor, înlocuirea bunurilor nu este luată în considerare”.
Astfel, există în practică situaţii în care de cuius-ul a donat un bun, acesta a fost vândut, dar suma de bani care a fost obţinută a fost investită în procurarea unui alt bun. De exemplu, părinţii au donat un teren, acest bun a fost vândut şi apoi banii obţinuţi au fost folosiţi pentru cumpărarea unui apartament (ori a fost încheiat un contract de schimb între donatar şi terţ). Într-o asemenea situaţie, în care bunurile donate au fost înlocuite cu altele, pentru ca moştenitorii rezervatari să fie protejaţi şi să existe o soluţie cât mai apropiată de realitate, s-a prevăzut că se va ţine seama de valoarea la data deschiderii moştenirii a bunurilor intrate în patrimoniu şi de starea lor la momentul dobândirii (în exemplul nostru se va ţine seama de valoarea la data deschiderii moştenirii a apartamentului şi de starea acestui apartament la data dobândirii, deci fără eventualele îmbunătăţiri pe care i le-a adus donatarul).
Prin excepţie, înlocuirea bunurilor nu va fi luată în considerare dacă, de exemplu, de cuius-ul a donat un bun, acesta a fost vândut, dar suma de bani care a fost obţinută a fost investită pentru procurarea unui alt bun (sau a mai multor bunuri) a cărui (căror) devalorizare, ţinând cont de natura lui (lor), era inevitabilă (de exemplu, autoturismele, computerele, telefoanele mobile, bunurile care se folosesc în gospodăria casnică - televizoare, frigidere, aspiratoare, maşini de spălat etc.). În situaţia bunurilor a căror devalorizare este inevitabilă, în virtutea naturii lor, nu se va ţine seama de bunurile care le-au înlocuit pe cele care au fost donate de către de cuius, ci se va aplica regula iniţială, adică se va lua în considerare valoarea obţinută ca urmare a înstrăinării bunului donat (de exemplu, de cuius-ul i-a donat fiului său un teren, donatarul a vândut terenul cu suma de 5.000 de euro, iar această sumă a fost folosită pentru a cumpăra un televizor - care tocmai apăruse pe piaţă - în valoare de 2.500 de euro şi un telefon mobil performant cu computer încorporat - în valoare de 2.500 de euro. Presupunând că data deschiderii moştenirii va fi după 5 ani de la vânzarea terenului donat de către de cuius, se va reuni fictiv suma de 5.000 de euro, iar nu suma de doar 2.000 de euro cât valorează televizorul şi computerul, chiar noi, din cauza devalorizării lor ca urmare a apariţiei pe piaţă a altor bunuri similare, dar mai performante).

Question 22

Calculul rezervei şi al cotităţii disponibile
Reguli speciale
„În măsura în care bunul donat sau cel care l-a înlocuit pe acesta a pierit

Answer 22

) „În măsura în care bunul donat sau cel care l-a înlocuit pe acesta a pierit fortuit, indiferent de data pieirii, donaţia nu se va supune reunirii fictive”.
Se ia în considerare faptul că dacă bunul donat ar fi rămas în patrimoniul de cuius-ului, oricum ar fi pierit şi nu ar fi servit pentru stabilirea masei de calcul şi, implicit, a rezervei succesorale şi a cotităţii disponibile

Question 23

Calculul rezervei şi al cotităţii disponibile
Ordinea efectuării operaţiunilor necesare pentru stabilirea masei de calcul. Este obligatoriu ca cele trei operaţiuni să fie efectuate în ordinea prevăzută de art. 1.091 alin. 1 C.civ.

Answer 23

Dacă moştenirea este solvabilă, ordinea operaţiilor nu prezintă nicio importanţă; indiferent de ordinea în care se vor efectua operaţiile, rezultatul va fi acelaşi
ii) Dacă moştenirea este insolvabilă, efectuarea calculelor în altă ordine (de exemplu, dacă mai întâi se reunesc donaţiile şi apoi se scade pasivul succesoral) ar conduce la soluţii inacceptabile, întrucât rezerva succesorală şi cotitatea disponibilă s-ar diminua sau chiar s-ar desfiinţa nejustificat în detrimentul moştenitorilor rezervatari şi al donatarilor. În schimb, creditorii moştenirii ar fi satisfăcuţi din valoarea bunurilor donate, deşi gajul lor general are ca obiect numai bunurile aflate în patrimoniul succesoral, ei neavând niciun drept asupra celor înstrăinate de defunct, fie şi cu titlu gratuit, dacă nu au cerut revocarea prin acţiunea pauliană.

Question 24

Calculul rezervei şi al cotităţii disponibile
Ordinea efectuării operaţiunilor necesare pentru stabilirea masei de calcul. Este obligatoriu ca cele trei operaţiuni să fie efectuate în ordinea prevăzută de art. 1.091 alin. 1 C.civ.
Pentru a ilustra cele arătate

Answer 24

Pentru a ilustra cele arătate, să presupunem că defunctul a lăsat bunuri în valoare de 100.000 de lei, datorii de 120.000 de lei, iar în timpul vieţii a donat un bun în valoare de 30.000 de lei şi are un copil cu o rezervă de 1/2 din moştenire (din masa de calcul).
Dacă mai întâi reunim fictiv donaţia şi apoi scădem pasivul (activul brut + donaţia - pasiv) rezultatul este 10.000 de lei, ceea ce înseamnă că rezerva succesorală şi cotitatea disponibilă vor fi de câte 5.000 de lei. În schimb, creditorii vor culege întreg activul brut şi 20.000 de lei din valoarea bunului donat care, pentru ei, nu face parte din moştenire (a ieşit definitiv din patrimoniul defunctului).
Pentru a nu se ajunge la aceste consecinţe inacceptabile, legea prevede că mai întâi se scade pasivul succesoral din activ (100.000 de lei - 120.000 de lei = 0, potrivit aritmeticii juridice), creditorii suportând consecinţele insolvabilităţii debitorului lor, aşa cum ar fi suportat şi dacă acesta din urmă ar fi rămas în viaţă. La acest rezultat (activul net de 0) se adaugă fictiv valoarea donaţiei (30.000 de lei), din care 15.000 de lei va rămâne donatarului în limitele cotităţii disponibile, iar 15.000 de lei va reveni prin reducţiune
7
moştenitorului rezervatar. Observăm că, în cazul în care moştenirea este insolvabilă (adică activul brut este mai mic decât pasivul succesoral), masa de calcul coincide întotdeauna cu valoarea donaţiilor.

Question 25

Calculul rezervei şi al cotităţii disponibile

. Determinarea valorii concrete a rezervei şi a cotităţii disponibile

Answer 25

După stabilirea activului brut şi, dacă este cazul, scăderea pasivului şi reunirea fictivă a donaţiilor, se obţine valoarea care reprezintă, după cum am văzut, masa de calcul, la care se raportează cota de rezervă a moştenitorilor rezervatari (descendenţi sau ascendenţi privilegiaţi şi soţul supravieţuitor) şi cotitatea disponibilă, pentru a se stabili valoarea lor concretă, efectivă (în cifre absolute).

Question 26

Calculul rezervei şi al cotităţii disponibile
. Determinarea valorii concrete a rezervei şi a cotităţii disponibile
De exemplu,

Answer 26

De exemplu, dacă masa de calcul este de 40.000 de lei şi defunctul a lăsat ca moştenitori rezervatari doi copii, instituindu-l totodată pe un prieten ca legatar cu titlu particular pentru un bun în valoare de 30.000 de lei (bun care face parte din activul brut al moştenirii), rezerva celor 2 copii va fi de 1/2 din masa de calcul, adică 20.000 de lei, câte 10.000 de lei pentru fiecare copil, iar cotitatea disponibilă va fi de 1/2 din masa de calcul, adică de 20.000 de lei. Constatând că prin liberalitatea consimţită se depăşesc limitele cotităţii disponibile, la cererea moştenitorilor rezervatari, legatul cu titlu particular va fi supus reducţiunii de la 30.000 de lei la 20.000 de lei. Cei 2 copii îşi vor primi rezervele succesorale de câte 10.000 de lei fiecare.