Oprirea liberalităţilor care încalcă rezerva succesorală Flashcards
. Noţiunea de rezervă succesorală şi de cotitate disponibilă
Noul Cod civil defineşte atât rezerva succesorală, cât şi cotitatea disponibilă.
Potrivit art. 1.086 C.civ. „Rezerva succesorală este partea din bunurile moştenirii la care moştenitorii rezervatari au dreptul în virtutea legii, chiar împotriva voinţei defunctului, manifestată prin liberalităţi ori dezmoşteniri”.
Cotitatea disponibilă este partea din bunurile moştenirii care nu este rezervată prin lege şi de care defunctul putea dispune în mod neîngrădit prin liberalităţi (art. 1.089 C.civ.).
Prin urmare, dacă defunctul are moştenitori rezervatari şi dacă a dispus de patrimoniul său prin donaţii şi/sau legate, masa succesorală - la care se adaugă, după cum vom vedea, donaţiile făcute în timpul vieţii - se divide în două părţi: rezerva succesorală, destinată a fi moştenită de moştenitorii rezervatari chiar şi împotriva voinţei liberale a defunctului, şi cotitatea disponibilă, în privinţa căreia voinţa defunctului este suverană, discreţionară.
Pe de altă parte, rezerva îi apără pe moştenitorii rezervatari nu numai împotriva liberalităţilor excesive făcute în favoarea unor persoane străine, dar şi împotriva liberalităţilor făcute în favoarea unor moştenitori legali, chiar comoştenitori rezervatari. De exemplu, dacă defunctul are mai mulţi copii, nu poate gratifica pe unul dintre ei decât cu respectarea rezervei celorlalţi.
Caracterele juridice ale rezervei succesorale
Rezerva este o parte din bunurile moştenirii (pars hereditatis
Rezerva este o parte din bunurile moştenirii (pars hereditatis), deci are caracter succesoral, ce se atribuie moştenitorilor rezervatari împotriva voinţei defunctului (art. 1.086 C.civ.). Ca moştenire, a cărei parte este, se are în vedere nu numai patrimoniul defunctului la data morţii, dar şi donaţiile pe care le-a făcut în timpul vieţii şi care - după cum vom vedea - se adaugă la activul net al patrimoniului succesoral pentru calcularea rezervei.
Caracterele juridice ale rezervei succesorale
Caracterul imperativ
Caracterul imperativ (de ordine publică) al rezervei. Cercul moştenitorilor rezervatari şi cuantumul rezervei sunt stabilite imperativ de lege, neputând fi modificate prin voinţa celui care lasă moştenirea, nici chiar cu acordul viitorilor (prezumtivilor) moştenitori rezervatari care ar consimţi, de exemplu, la micşorarea cuantumului rezervei. Sancţiunea specifică aplicabilă în cazul încălcării dreptului la rezervă este reducţiunea liberalităţilor excesive, iar nu nulitatea unor astfel de acte.
Caracterele juridice ale rezervei succesorale
Caracterul propriu al dreptului la rezervă
Dreptul la rezervă este un drept propriu, născut în persoana moştenitorilor rezervatari la data deschiderii moştenirii, iar nu dobândit de la defunct prin succesiune. În privinţa dreptului la rezervă, descendenţii, părinţii şi soţul supravieţuitor nu sunt succesori în drepturi (habentes causam) faţă de actele încheiate de defunct şi prin care se aduce atingere acestui drept, ci au calitatea de terţi şi, ca atare, aceste acte nu le sunt opozabile.
Caracterele juridice ale rezervei succesorale
Dreptul la rezervă în natură
Întrucât rezerva succesorală şi cotitatea disponibilă sunt determinate ca părţi din bunurile moştenirii, moştenitorii rezervatari au dreptul la rezervă, în principiu, în natură, iar nu sub forma echivalentului în bani. Ei îşi valorifică dreptul la rezervă nu în calitate de creditori ai unei creanţe, ci în calitate de proprietari (coproprietari în indiviziune) de bunuri. Dacă prin actele liberale ale defunctului s-a adus atingere rezervei, ea trebuie să fie reîntregită în natură, iar nu prin echivalent (art. 1.097 alin. 2 C.civ. care prevede că „Întregirea rezervei, ca urmare a reducţiunii, se realizează în natură”). Numai în mod excepţional, în cazurile şi în condiţiile prevăzute expres de lege, rezerva poate fi atribuită sau întregită sub forma unui echivalent în bani. De exemplu, dacă bunul donat a fost înstrăinat de donatar înainte de deschiderea moştenirii (art. 1.097 alin. 3 C.civ.).
Caracterele juridice ale rezervei succesorale
Caracterul individual al rezervei.
. Deşi rezerva se atribuie în indiviziune moştenitorilor rezervatari care pot şi vor să moştenească, ea se calculează în funcţie de fiecare moştenitor rezervatar care culege moştenirea. Astfel, potrivit art. 1.088 C.civ. „Rezerva succesorală a fiecărui moştenitor rezervatar este de jumătate din cota succesorală care, în absenţa liberalităţilor sau dezmoştenirilor, i s-ar fi cuvenit ca moştenitor legal.” Rezultă că pentru determinarea rezervei succesorale a fiecărui moştenitor rezervatar trebuie să se verifice care ar fi fost cota succesorală a rezervatarului dacă ar fi cules moştenirea ca moştenitor legal, iar rezerva este de jumătate din această cotă succesorală. De exemplu, dacă de cuius-ul are ca moştenitori rezervatari pe soţul S, pe copilul C1 şi pe copilul C2, iar prin testament l-a instituit legatar universal pe un prieten, pentru calculul rezervei succesorale a moştenitorilor rezervatari se va proceda astfel: mai întâi, se va stabili că în absenţa testamentului S ar fi primit 1/4 din moştenire, C1 ar fi primit 3/8 din moştenire, iar C2 ar fi primit 3/8 din moştenire; apoi, se vor stabili rezervele celor trei moştenitori rezervatari, S având o rezervă de 1/8 din moştenire, iar C1 şi C2 având rezerve de 3/16 din moştenire fiecare (adică jumătate din cota succesorală care li s-ar fi cuvenit ca moştenitori legali); în fine, se va stabili că întreaga cotitate disponibilă de 1/2 din moştenire va reveni legatarului universal, al cărui legat se va reduce la jumătate, în limitele cotităţii disponibile
Moştenitorii rezervatari
Precizări prealabile.
Potrivit noului Cod civil (art. 1.087), sunt moştenitori rezervatari soţul supravieţuitor, descendenţii şi ascendenţii privilegiaţi ai defunctului. Ascendenţii ordinari şi rudele colaterale ale defunctului, indiferent de clasa din care fac parte sau de gradul de rudenie, nu beneficiază de rezervă succesorală. De exemplu, colateralii privilegiaţi (fraţii şi surorile defunctului şi descendenţii lor), deşi fac parte din aceeaşi clasă de moştenitori legali ca şi părinţii (respectiv din clasa a II-a), nu sunt moştenitori rezervatari.
Rezerva descendenţilor
. Descendenţii decedaţi
Descendenţii decedaţi. Dacă defunctul a avut unul sau mai mulţi descendenţi care nu mai există la data deschiderii moştenirii (predecedaţi sau codecedaţi), la stabilirea rezervei nu sunt luaţi în considerare, deoarece - neavând capacitate succesorală - nu au calitatea de moştenitori legali şi, cu atât mai puţin, de moştenitori rezervatari.
Rezerva descendenţilor
În privinţa descendenţilor renunţători,
În privinţa descendenţilor renunţători, potrivit art. 1.091 alin. 5 C.civ. la stabilirea rezervei nu se ţine seama de cei care au renunţat la moştenire, cu excepţia celor obligaţi la raport, potrivit art. 1.147 alin. (2)5. Soluţia este logică pentru că potrivit art. 1.121 alin. 1 C.civ. „Succesibilul care renunţă este considerat că nu a fost niciodată moştenitor”
Rezerva descendenţilor
În privinţa descendenţilor renunţători, exemplu
De exemplu, de cuius-ul a avut doi copii, C1 şi C2, iar C1 a avut un copil (N1) şi C2 a avut trei copii (N2, N3 şi N3); dacă C1 şi C2 vor renunţa la moştenire, N1, N2, N3 şi N4 vor veni la moştenirea defunctului în nume propriu (deoarece condiţiile reprezentării nu sunt îndeplinite, renunţătorul neputând fi reprezentat), primind fiecare în calitate de moştenitor legal câte 1/4 din moştenire. În ipoteza în care prietenul P ar fi fost instituit legatar universal, la stabilirea rezervei descendenţilor nu se va ţine seama de renunţătorii C1 şi C2 (care prin renunţare au pierdut şi dreptul la rezervă), ci doar de nepoţii N1, N2, N3 şi N4 (care vor primi o rezervă de 1/8 fiecare), legatarului universal P revenindu-i cotitatea disponibilă de 1/2 din moştenire.
Rezerva descendenţilor
) În privinţa descendenţilor nedemn
i, la stabilirea rezervei nu se va ţine seama nici de aceştia deoarece nedemnitatea are ca efect înlăturarea nedemnului de la moştenirea legală, ceea ce înseamnă că nedemnul va pierde şi dreptul la rezerva succesorală. De exemplu, dacă de cuius-ul a lăsat soţ supravieţuitor şi doi copiiC1 şi C2- (C2 fiind nedemn), iar prin testamentul întocmit l-a instituit legatar universal pe prietenul P, rezerva soţului supravieţuitor va fi de 1/8 din moştenire, rezerva lui C1 va fi de 3/8 din moştenire, C2 nu va moşteni (din cauza nedemnităţii el pierde şi dreptul la rezerva succesorală la care ar fi fost îndreptăţit dacă nu ar fi fost nedemn), iar cotitatea disponibilă de 1/2 din moştenire va reveni legatarului universal (al cărui legat se va reduce astfel la jumătate).
Rezerva descendenţilor
) În privinţa descendenţilor nedemn, exceptie
Prin excepţie, dacă descendenţii nedemnului vor veni la moştenire prin reprezentare succesorală, la stabilirea rezervei se va lua în calcul şi descendentul nedemn. De exemplu, de cuius-ul are ca moştenitori rezervatari pe copilul C1, precum şi pe nepoţii N1, N2 şi N3 (copiii lui C2, nedemn), iar prietenul P a fost instituit legatar universal. Dacă nu ar fi existat legatul (aşadar, aplicând regulile ce guvernează moştenirea legală), C1 ar fi primit 1/2 din moştenire, iar N1, N2 şi N3 ar fi primit câte 1/6 din moştenire, aceştia din urmă venind la moştenire prin reprezentarea părintelui lor C2 pentru a moşteni cota ce i s-ar fi cuvenit acestuia dacă nu ar fi fost nedemn (aşadar, partajul moştenirii s-ar fi făcut pe tulpină, socotind ca tulpină pe C1 şi pe C2). Înseamnă că în exemplul avut în vedere rezerva lui C1 va fi de 1/4 din moştenire, rezerva lui N1 va fi de 1/12 din moştenire, rezerva lui N2 va fi de 1/12 din moştenire, rezerva lui N3 va fi tot de 1/12 din moştenire (pentru că rezerva autorului lor C2 ar fi fost de 1/4 din moştenire), iar cotitatea disponibilă va fi de 1/2 din moştenire şi va reveni prietenului P (al cărui legat universal se va reduce astfel la jumătate).
. Rezerva ascendenţilor privilegiaţi (părinţilor)
Se mai pune problema de a şti cum trebuie procedat în ipoteza în care defunctul a dispus de bunurile sale prin liberalităţi care nu epuizează moştenirea,
Se mai pune problema de a şti cum trebuie procedat în ipoteza în care defunctul a dispus de bunurile sale prin liberalităţi care nu epuizează moştenirea, iar ca potenţiali moştenitori legali sunt ascendenţi privilegiaţi şi colaterali privilegiaţi. De exemplu, de cuius-ul a gratificat un prieten cu un legat cu titlu
10
universal al cărui cuantum este de 2/3 din moştenire, iar moştenitori legali acceptanţi sunt, părinţii M şi T şi fratele F.
. Rezerva ascendenţilor privilegiaţi (părinţilor)
În situaţia în care legatul cu titlu universal este de 2/3 din moştenire, trebuie să verificăm dacă acest legat încalcă rezerva succesorală globală a moştenitorilor rezervatari M şi T
. Pentru aceasta, într-o primă fază, trebuie să stabilim cotele ce li s-ar fi cuvenit lui M, T şi F în calitate de moştenitori legali. Astfel, M ar avea o cotă de 1/4, T ar avea o cotă de 1/4, iar F ar avea o cotă de 1/2. Apoi, trebuie să calculăm rezervele moştenitorilor rezervatari M şi T, rezerva lui M fiind de 1/8, iar rezerva lui T fiind de 1/8. Rezerva globală este de 1/4, iar cotitatea disponibilă este de 3/4. După cum se observă, legatul de 2/3 este mai mic decât cotitatea disponibilă de 3/4, ceea ce înseamnă că legatul nu trebuie redus. În consecinţă, se atribuie legatul de 2/3, iar diferenţa de 1/3 dintre moştenire (1/1) şi legatul cu titlu universal (2/3) se va împărţi între M, T şi F potrivit regulilor moştenirii legale, toţi cei 3 moştenitori legali suportând o diminuare a cotelor lor legale ca urmare a existenţei legatului cu titlu universal. Procedând astfel, s-ar ajunge ca M să primească 1/12 (1/4x1/3), T să primească 1/12 (1/4x1/3), iar F să primească 1/6 (1/2x1/3). Numai că M şi T ar primi mai puţin decât rezervele ce li se cuvin în mod imperativ. De aceea, M îşi va primi rezerva de 1/8, T îşi va primi rezerva de 1/8, iar diferenţa dintre 1/3 şi rezerva globală de 1/4, adică 1/12, va reveni lui F. După cum se observă, cel “sacrificat” este F pentru că el nu are calitatea de moştenitor rezervatar şi trebuie să se mulţumească doar cu ceea ce rămâne după ce se execută legatul şi se asigură rezervele moştenitorilor rezervatari. În astfel de situaţii se observă diferenţa de statut juridic dintre ascendenţii privilegiaţi şi colateralii privilegiaţi, care - deşi ca moştenitori legali sunt plasaţi în aceeaşi clasă de moştenitori – se diferenţiază în mod fundamental atunci când se pune problema dreptului la rezervă, în sensul că numai ascendenţii privilegiaţi au un astfel de drept.
Rezerva soţului supravieţuitor
Cuantumul rezervei soţului supravieţuitor.
, dacă vine în concurs cu ascendenţii privilegia
1/6 din moştenire, dacă vine în concurs cu ascendenţii privilegiaţi, indiferent de numărul lor, şicu colateralii privilegiaţi, de asemenea indiferent de numărul lor, deci 1/2 din cota legală de 1/3.
De exemplu, dacă de cuius-ul a făcut un testament prin care a fost instituit legatar universal un prieten al defunctului, calitatea de moştenitori legali o au atât soţul supravieţuitor, cât şi ascendenţii privilegiaţi şi colateralii privilegiaţi şi, în plus, niciunul dintre aceştia nu este nici nedemn şi nici renunţător. În acest caz, rezerva soţului supravieţuitor va fi de 1/6 din moştenire, rezerva părinţilor va fi de 1/6 din moştenire, colateralii privilegiaţi vor fi înlăturaţi de la moştenire, iar terţul gratificat va primi întreaga cotitate disponibilă de 2/3 din moştenire, ca legatar universal, al cărui legat s-a redus, la cererea moştenitorilor 6 A se vedea în acest sens şi TS, s.civ., dec.nr.578/1986, în CD, 1986, p.81-82.
11
rezervatari, de la 1/1 la 2/3 din moştenire. În schimb, în cazul în care colateralii privilegiaţi ar fi fost nedemni sau renunţători (ceea ce ar fi însemnat că nu ar fi primit nimic ca moştenitori legali), rezerva soţului supravieţuitor ar fi fost de 1/4 din moştenire, rezerva părinţilor ar fi fost de 1/4 din moştenire (fiecare părinte având dreptul la o rezervă de 1/8 din moştenire), iar cotitatea disponibilă de 1/2 din moştenire ar fi revenit prietenului instituit legatar universal.
