petitia de ereditate

Question 1

Noţiunea.

Answer 1

În capitolele precedente am analizat regulile care guvernează transmisiunea activului şi
pasivului moştenirii, precum şi dobândirea sezinei. În unele cazuri însă, patrimoniul succesoral este stăpânit de
persoane ale căror drepturi succesorale sunt contestate de alte persoane, care pretind că ar avea calitatea de
adevăraţi moştenitori universali sau cu titlu universal. Mijlocul juridic (acţiunea) cu ajutorul căruia aceste din
urmă persoane pot valorifica drepturile pretinse şi pot intra în posesiunea moştenirii se numeşte petiţie de
ereditate (petitio hereditatis). Prin această acţiune reclamantul cere recunoaşterea calităţii (titlului) sale de
moştenitor şi, drept consecinţă, posesiunea patrimoniului succesora

Question 2

Prin urmare, petiţia de ereditate este o

Answer 2

Prin urmare, petiţia de ereditate este o acţiune prin care o persoană cere instanţei judecătoreşti recunoaşterea
titlului său de moştenitor legal sau legatar (universal sau cu titlu universal) şi obligarea la restituirea bunurilor
succesorale (universalitate sau cotăparte din universalitate) a persoanei care – pretinzânduse, de asemenea, moştenitor universal ori cu titlu universal – deţine aceste bunuri (sau unele dintre ele) în această calitate, drepturile pretinse de cele două părţi fiind inconcil

Question 3

Părţile. Deosebire faţa de alte actiuni

Answer 3

După cum rezultă din definiţia dată, reclamantul în petiţia de
ereditate este persoana care se pretinde a fi succesor universal sau cu titlu universal, respectiv succesorii ei în
drepturi (cesionarii de drepturi succesorale sau moştenitorii ei prin retransmitere, în caz de deces). Legatarul cu
titlu particular îşi poate valorifica drepturile dobândite prin intermediul acţiunii în revendicare sau confesorie
(dacă dreptul dobândit este real) ori al acţiunii personale (dacă legatul are ca obiect un drept de creanţă). Neavând pretenţii asupra universalităţii succesorale, legatarul cu titlu particular nu beneficiază de petiţia de
ereditate

Question 4

Pârâtul este, de ase

Answer 4

Pârâtul este, de asemenea, o persoană care se pretinde a fi succesor universal sau cu titlu universal şi care
posedă bunurile succesorale în această calitate (posesor pro herede). Din această cauză, natura adevărată a
acţiunii se poate stabili numai după ce pârâtul şia precizat poziţia faţă de cererea reclamantului: se apără în
calitate de succesor universal sau cu titlu universal ori în altă calitate. Astfel, dacă pârâtul posedă bunurile succesorale şi se apără în calitate de proprietar sau de titular al unui alt
drept real ori de posesor ordinar – iar nu de moştenitor – acţiunea va fi de revendicare, negatorie sau posesorie, după caz, chiar dacă reclamantul va trebui săşi dovedească calitatea sa de moştenitor pentru a putea acţiona
(calitate procesuală activă). Petiţia de ereditate nu se confundă nici cu acţiunea personală prin care reclamantul cere plata datoriei
pârâtului faţă de succesiune, dacă acesta din urmă refuză plata nu pentru că ar fi moştenitor (stingerea
ei prin confuziune), ci din cauza inexistenţei datoriei sau a stingerii ei pe altă cale (de exemplu, plata, remiterea
de datorie, prescripţia extinctivă etc.