talharia Flashcards
Tâlhăria – art 233
art
Furtul săvârşit prin întrebuinţarea de violenţe sau ameninţări ori prin punerea victimei în stare de inconştienţă sau neputinţă de a se apăra, precum şi furtul urmat de întrebuinţarea unor asemenea mijloace pentru păstrarea bunului furat sau pentru înlăturarea urmelor infracţiunii ori pentru ca făptuitorul să îşi asigure scăparea se pedepsesc cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor dreptur
Tâlhăria – art 233
Obiect juridic
complex. Obiectul juridic generic este reprezentat de relaţiile patrimoniale, iar obiectul juridic special corespunde obiectului juridic de la infracţiunea de furt. Şi în acest caz, în mod concret, protecţia vizează aspectul obiectiv, aparent al stăpânirii unui bun mobil corporal
Obiectul juridic secundar se referă la libertatea psihică ori fizică sau la integritatea corporală sau sănătatea persoanei. Acest obiect va fi determinat în concret de felul acţiunii adiacente (violenţe, ameninţări).
Tâlhăria – art 233
Obiectul material
este complex. Obiectul material principal este reprezentat de un bun mobil
Obiectul material secundar este reprezentat de corpul persoanei
Tâlhăria – art 233
Elementul material principal
Elementul material principal – corespunde cu cel al infracţiunii de furt şi constă în acţiunea de luare a unui bun mobil din posesia sau detenţia unei persoane, fără consimţământul acesteia. Din cauza specificului infracţiunii sunt asimilate luării bunului şi ipoteza în care victima remite ea însăşi bunul, în mod silit sau abandonează bunul în favoarea autorului din cauza ameninţărilor, ori pierde contactul vremelnic cu bunul, în urma violenţelor exercitate iar autorul şi-l însuşeşte.
În ipoteza în care victima predă ea însăşi bunul ca urmare a ameninţărilor ori violenţelor, fapta nu trebuie confundată cu infracţiunea de şantaj. În timp ce la tâlhărie există simultaneitate între violenţele exercitate şi actul victimei de a preda bunul, în cazul şantajului, infractorul utilizează violenţa sau ameninţarea în scopul obţinerii ulterioare a unei sume de bani sau a altor valori.
Tâlhăria – art 233
Elementul material secundar
Elementul material secundar este reprezentat de exercitarea de violenţe fizice sau psihice, directe sau indirecte.
Textul indică 4 modalităţi ale acestui element material
1. întrebuinţarea de violenţe
2. întrebuinţarea de ameninţări
3. punerea victimei în stare de inconştienţă
4. punerea victimei în starea de neputinţă de a se apăra
Elementul material secundar poate fi realizat, în anumite situaţii, şi prin exercitarea de violenţe asupra unor lucruri (este necesar ca violenţa asupra lucrurilor să constituie o ameninţare. În ipoteza în care prin exercitarea violenţelor aflate în directă legătură cu sustragerea, se produce o distrugere ori degradare a unui bun, fapta de distrugere este absorbită de tâlhărie.
Între cele două componente ale elementului material, trebuie să existe o condiţionare, o relaţie mijloc-scop. Astfel, violenţele trebuie să se realizeze fie anterior sau concomitent furtului dar în scopul comiterii acestuia, fie ulterior furtului, dar cu scopul de a păstra bunul furat, ori de a înlătura urmele infracţiunii. Inexistenţa condiţionării mijloc –scop duce la inexistenţa infracţiunii de tâlhărie. Aceasta nu presupune ca acţiunea secundară să exercite asupra aceleiaşi persoane (este posibil ca acţiunea de luare a bunului să se asocieze cu violenţele exercitae asupra altei persoane.
Cf. jurisprudenţei smulgerea unui lantisor de la gâtul victimei/smulgerea unei biciclete reprezintă tâlhărie nu furt dar smulgerea unei căciuli reprezintă furt.
Tâlhăria – art 233
robleme de interpretare atunci când se realizează o pluralitate de acte reprezentând elementul material principal sau adiacent:
Probleme de interpretare atunci când se realizează o pluralitate de acte reprezentând elementul material principal sau adiacent:
a) pluralitate de acte specifice furtului şi o singură victimă de violenţă: când pluralitatea actelor specifice furtului, aflate în formă consumată sau tentată se realizează în împrejurări care ar duce la reţinerea unei singure infracţiuni de furt, se va reţine o singură tâlhărie. Soluţia se bazează pe unicitatea furtului nu a patrimoniului şi este valabilă şi atunci când actele materiale specifice furtului privesc bunuri din patrimonii diferite.
b) pluralitate de victime ale actelor de violenţă şi o singură acţiune specifică furtului: se va reţine o singură tâlhărie iar nu tot atâtea infracţiuni în concurs câte victime sunt. Soluţia se bazează pe faptul că unitatea sau pluralitatea de tâlhării trebuie stabilită prin raportare la elementul material principal.
c) pluralitate de acte specifice furtului care vizează posesii distincte, combinată cu o pluralitate de victime ale actelor de violenţă, comise în aceeaşi împrejurare, se va reţine o pluralitate de infracţiuni de tâlhărie.
Concluzie: unitatea sau pluralitatea de infracţiuni se stabileşte în funcţie de existenţa uneia sau mai multor fapte de furt. Unitatea sau pluralitatea furtului se stabileşte în funcţie de unitatea sau de pluralitatea de posesii iar nu în funcţie de unicitatea sau pluralitatea de patrimonii.
Tâlhăria – art 233
Urmarea imeadiată
este complexă. Cea principală coincide cu cea de la furt (schimbarea stării de fapt a bunului prin scoaterea acestuia din sfera de stăpânire a posesorului sau detentorului) iar cea secundară poate consta în lezarea uneia dintre valorile ce ţin de libertatea, integritatea fizică sau sănătatea persoanei. În cazul violenţelor, fapta trebuie să aibă ca urmare imediată secundară consecinţele prevăzute la art 193. Dacă se produc consecinţe mai grave, de genul celor de la art 194, fapta va reprezenta tâlhărie calificată.
Tâlhăria – art 233
Raportul de cauzalitate
este complex şi rezultă în mod implicit pentru ambele acţiuni ce intră în latura obiectivă, dar trebuie verificat şi raportul mijloc –scop.
Tâlhăria – art 233
Latura subiectivă
Vinovăţia: intenţia directă, calificată prin dublu scop. În primul rând, trebuie să existe scopul specific furtului, respectiv acela de însuşire a bunului pe nedrept. În al doilea rând, trebuie să se realizeze scopul acţiunii secundare, adică violenţele trebuie să aibă ca scop fie sustragerea bunului fie păstrarea acestuia, fie înlăturarea urmelor unor infracţiuni.
Tâlhăria – art 233
Formele infracţiunii
Consumarea are loc în momentul în care bunul este scos din sfera de dispoziţie a posesorului de drept şi este trecut în stăpânirea făptuitorului, cu condiţia realizării efective a violenţelor.
Tentativa se pedepseşte (cf art 237) şi coincide cu tentativa la infracţiunea de furt la care se adaugă consumarea acţiunii adiacente.
În practică, s-a reţinut tentativa când făptuitorul a pătruns într-o locuinţă, a scotocit printre lucruri, fără a găsi ceva şi fiind surprins de partea vătămată, a exercitat violenţe asupra acesteia pt a scăpa. Tot tentativă s-a reţinut în cazul în care făptuitorul a exercitat violenţe în scop de furt dar partea vătămată nu avea bunuri asupra ei (tentativă relativ improprie).
Tâlhăria – art 233
Raportul de cauzalitate
Varianta agravată
în cazul consecinţelor deosebit de grave (pagubă materială mai mare de 2.000.000 lei) limitele speciale ale pedepsei se majorează cu jumătate.
Tâlhăria calificată - art 234
art
- Tâlhăria săvârşită în următoarele împrejurări:
a. prin folosirea unei arme ori substanţe explozive, narcotice sau paralizante
b. prin simularea de calităţi oficiale
c. de o persoană mascată, deghizată sau travestită
d. în timpul nopţii
e. într-un mijloc de transport sau asupra unui mijloc de transport
f. prin violare de domiciliu sau sediu profesional
se pesepseşte cu închisoarea de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi. - Tâlhăria săvârşită în condiţiile art 229 alin 3 se pedepseşte cu închisoarea de la 3 la 12 ani şi interzicerea unor drepturi.
- Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează tâlhăria care a avut ca urmare vătămarea corporală
Tâlhăria calificată - art 234
prin folosirea unei arme ori substanţe explozive, narcotice sau paralizante
spre deosebire de furt, arma este folosită la comiterea faptei, fie prin ameninţarea victimei, fie prin utilizarea efectivă a armei.
!!!! În cazul utilizării armei trebuie să rezulte intenţia de a vătăma persoana şi nu cea de a o ucide, deoarece, în această situaţie se va reţine un concurs de infracţiuni între omor sau, după caz, tentativă la omor calificat comis pentru a înlesni sau a ascunde altei infracţiuni (art 189, lit d).
- tot spre deosebire de furt, fapta se poate comite şi prin folosirea unui obiect asimilat armei (nu însă şi folosirea unui pistol de jucărie)
Tâlhăria calificată - art 234
b. prin simularea de calităţi oficiale
Simularea nu se poate reduce doar la simpla prezentare a făptuitorului cu o anumită calitate ci trebuie să constea într-un comportament care să contureze presupusa calitate: prezentarea unei legitimaţii, purtarea vizibilă a unor obiecte ce pot fi asociate calităţii oficiale (pistol, cătuşte), adoptarea unei conduite specifice, etc.
!!!! Trebuie îndeplinite şi celelalte elemente constitutive ale infracţiunii. Dacă prin simularea unor calităţi oficiale, făptuitorul reuşeşte să inducă în eroare victima, iar aceasta îi predă un bun, fără a fi exercitate violenţe, fapta va fi încadrată înşelăciune în forma agravată
Tâlhăria calificată - art 234
e. într-un mijloc de transport sau asupra unui mijloc de transport
- se poate realiza fie atunci când tâlhăria se realizează asupra unor persoane ce se află într-un mijloc de transport în comun, fie asupra unor persoane aflate într-un mijloc de transport privat
- fapta comisă asupra unui mijloc de transport are ca obiect fie mijlocul de transport în sine, fie bunuri aflate în mijlocul de transport.
