furtul Flashcards
furtul
art
- Luarea unui bun mobil din posesia ori detenţia altuia, fără consimţământul acestuia, în scopul de a şi-l însuşi fără drept, se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.
- Fapta constituie furt şi dacă bunul aparţine în întregime sau în parte făptuitorului, dar în momentul săvârşirii acel bun se găsea în posesia sau detenţia legitimă a altei persoane.
- Se consideră bunuri mobile şi înscrisurile, energia electrică, precum şi orice alt fel de energie care care valoare economică.
furtul
Obiect juridic
relaţiile sociale referitoare la posesia sau detenţia bunurilor mobile aflate în patrimoniul unei persoane. Obiectul protecţiei juridice nu vizează neapărat dreptul de proprietate, ci posesia sau detenţia, stăpânirea de fapt asupra bunurilor respective.
În legătură cu protecţia posesiei, sunt 3 aspecte de menţionat.
1. Posesia de bună-credinţă este protejată chiar împotriva proprietarului bunului: există furt în situaţia în care proprietarul unui bun care i-l împrumutase ori îl lăsase în depozit altei persoane, sustrage respectivul bun.
2. Prin interpretarea per a contrario a art. 228 alin 2 posesia de rea-credinţă nu este protejată în raport cu proprietarul bunului. Soluţia este valabilă şi în cazul depozitarului sau creditorului gajist, chiar dacă aceştia sunt detentori precari. Nici contra lor posesia de rea-credinţă nu este ocrotită. Rezultă că nu comite furt proprietarul care sustrage bunul de la cel care i-l furase anterior.
3. Posesia de rea-credinţă este protejată în toate celelalte situaţii, respectiv atunci când făptuitorul nu este proprietarul sau detentorul precar al bunului. Este cazul celui care, fără a fi proprietarul sau detentorul precar al bunului îl sustrage de la o persoană, care, la rândul ei, a sustras respectivul bunul de la altă persoană.
furtul
Obiect material
un bun mobil
Bunuri mobile- se consideră bunuri mobile şi bunurile imobile prin natura lor, care sunt scoase din această stare (cărămizi, burlane, accoperiş)
- în jurisprudenţa vechiului cod: reprezintă obiect al furtului şi impulsul telefonic+ organele umane (dacă se află într-o bancă de organe)
furtul
Subiecţi
ubiecţii nu sunt circumstanţiaţi
În cazul în care între subiectul activ şi pasiv există o relaţie specială (membri de familie, minor-tutore, colocatari, găzduit-găzduitor) sunt incidente dispoziţiile art 231- plângerea prealabilă şi împăcarea
Participaţia este posibilă.
În privinţa instigării, s-a pus problema distincţiei faţă de infracţiunea de tăinuire: în situaţia în care X îl determină pe Y să sustragă diferite bunuri pe care apoi, conform înţelegerii, le cumpără de la acesta, inculpatul comite doar infracţiunea de instigare la furt nu şi o infracţiune distinctă de tăinuire.
Probleme legate de distincţia între complicitate la furt şi tănuire: se reţine complicitate şi nu tăinuire în sarcina celui care, după înţelegerea cu alţi făptuitori, îi transportă pe aceştia cu autoturismul la locul sustragerii, după care asigură transportarea bunurilor furate şi, în final, primeşte o parte din respectivele bunuri. Pt existenţa complicităţii la furt, în varianta în care se promte tăinuirea bunurilor sustrase, nu este necesar ca tăinuirea bunurilor să fie formulată în mod expres, atâta timp cât complicele cumpără în mod repetat bunuri despre care ştie că provin din furt.
RIL: în situaţia existenţei unui prim act de tăinuire, urmat de o altă acţiune a aceluiaşi tăinuitor care promite că va asigura valorificarea în continuare şi a altor bunuri sustrase, sunt întrunite elementele constitutive ale complicităţii la infracţiunea de furt în formă simplă sau continuată, după caz, în concurs real cu infracţiunea de tăinuire, chiar dacă promisiunea anticipată de tăinuire nu a fost îndeplinită.
Subiectul pasiv este persoana fizică sau juridică din a cărei posesie sau detenţie a fost sustras bunul. Există pluralitate de subiecţi pasivi atunci când prin aceeaşi faptă au fost sustrase bunuri care aparţineau unor persoane diferite sau cand exista un drept de coproprietate asupra bunului. Pluralitatea de subiecţi pasivi nu duce la o pluralitate de infracţiuni, dacă sustragerea s-a efectuat în aceeaşi împrejurare sau în baza aceleiaşi rezoluţii.
Subiectul pasiv al infracţiunii poate fi şi posesorul de rea-credinţă cu excepţia cazului în care fapta este comisă de coproprietar.
furtul
Situaţia premisă
apartenenţa bunului la un patrimoniu şi existenţa bunului în posesia ori detenţia unei persoane, alta decât cea care comite fapta.
Nu există infracţiunea de furt dacă persoana respectivă sustrage bunul fără să ştie că îi aparţine sau însuşirea unor bunuri extra-patrimoniale (bunuri abandonate-res derelictae sau bunurile nimănui-res nullius)
furtul
Elementul material
se realizează prin acţiunea de luare a unui bun mobil din posesia sau detenţia unei persoane, fără consimţământul acesteia.
- se realizează şi prin inacţiune: când cel ce predă o masă de bunuri omite intenţionat să predea unele bunuri pe care le păstrează pt el.
Condiţie esenţială ataşată elementului material: luarea bunului să se facă fără consimţământul celui deposeda
furtul
Urmarea imediată
schimbarea ilicită a stării de fapt a bunului prin scoaterea acestuia din sfera de stăpânire a posesorului sau detentorului şi lipsirea acestuia de posibilitatea de a mai dispune de bun.
- conduce implicit la producerea unui prejudiciu
furtul
Latura subiectivă
Vinovăţia: intenţia directă calificată prin scop, repsectiv scopul însuşirii pe nedrept. Scopul însuşirii pe nedrept este singura condiţie ataşată laturii subiective.
furtul
Forme
Consumarea are loc în momentul în care bunul este scos din sfera de dispoziţie a posesorului de drept şi este trecut în posesia făptuitorului. Simpla apucare a bunului nu este suficientă pentru ca fapta să fie realizată în formă consumată.
Jurispr: sustragerea unor bunuri dintr-un autoturism şi prinderea făptuitorului lângă maşină de către poliţie reprezintă furt consumat şi nu tentativă.
Tentativa este incriminată. Se reţine atunci când făptuitorul trece la punerea în exectuare a hotărârii: ex. încearcă să ia bani din buzunarul victimei dar este prins.
În cazul furtului dintr-o unitate cu pază, fapta se consumă tot la momentul apropriaţiunii şi nu la momentul la care reuşeşte să treacă de pază (dacă făptuitorul este prins de paznic, nu se reţine tentativa ci infracţiunea fapt consumat). Aceeaşi soluţie, furt în forma consumată în cazul în care făptuitorul sustrage unele bunuri şi le ascunde în incinta unităţii unde lucrează.
- se poate realiza în formă continuată
furtul
Forme
Varianta agravată
cf art 256 în cazul furtului care a produs consecinţe deosebitde grave, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu jumătate.
Furtul calificat
art
(1) Furtul săvârşit în următoarele împrejurări
a. într-un mijloc de transport în omun
b. în timpul nopţii
c. de o persoană mascată, deghizată sau travestită;
d. prin efracţie, escaladare, folosirea fără drept a unei chei adevărate ori a unei chei mincinoase
e. prin scoaterea din funcţiune a sistemului de alarmă ori de supraveghere
se pedepseşte cu închisoarea de 1 la 5 ani.
(2) Dacă furtul a fost săvârşit în următoarele împrejurări:
a. asupra unui bun care face parte din patrimoniul cultural
b. prin violare de domiciliu sau sediu profesional
c. de o persoană având asupra sa o armă,
pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani.
(3) Furtul provenind din următoarele categorii de bunuri
a) ţiţei, gazolină, condensat, etan lichid, benzină, motorină, alte produse petroliere sau gaze naturale din conducte, depozite, cisterne ori vagoane-cisternă
b) componente ale sistemelor de irigaţii
c) componente ale sistemelor electrice
d) un dispozitiv ori un sistem de semnalizare, alarmare ori altertare în caz de incendiu ori orice alte situaţii de urgenţă publică;
e) un mijloc de transport ori orice alt mijloc de intervenţie la incendiu, la accidente de cale ferată, rutiere, navale sau aeriene ori în caz de dezastru;
f. instalaţii de sigranţă şi dirijare a traficului feroviar, rutier, naval, aerian şi componente ale acestora, precum şi componente ale mijloacelor de transport aferente;
g. bunuri prin însuşirea cărora se pune în pericol siguranţa traficului şi a persoanelor pe drumurile publice;
h. cabluri, linii, echipamente şi instalaţii de telecomunicaţii, radiocomunicaţii, precum şi componente de comunicaţii.
se pedepseşte cu închisoarea de la 3 la 10 ani
Furtul calificat
Elemente circumstanţiale
Varianta 1.
a. Furtul într-un mijloc de tranport în comun
- în momentul comiterii faptei mijlocul de transport trebuie să fie în serviciu (să nu se afle în garaj, depou, atelier de reparaţie sau staţionat în afara serviciului)
- cf. jurispr. taxiul nu reprezintă un mijloc de transport
Furtul calificat
Elemente circumstanţiale
Varianta 1.
c. Furtul comis de o persoană mascată, deghizată sau travestită
ce i spune numele
Furtul calificat
Elemente circumstanţiale
Varianta 1.
b. Furtul în tmpul nopţii
- intervalul cuprins între apus şi răsărit. Trebuie utilizat criteriul realităţii prin raportare la un complex de factori: anotimp, dată calendaristice, condiţii meteo, poziţia topografică a localităţii
- elementul circumstanţial se reţine chiar dacă locul este iluminat artificial
Furtul calificat
Elemente circumstanţiale
Varianta 1.
d. Fapta comisă prin efracţie, escaladare sau prin folosrea fără drept a unei chei adevărate ori a unei chei mincinoase
Efracţie înseamnă înlăturarea violentă a oricăror obiecte sau dispozitive cu rol de protecţie ce se interpun între făptuitor şi bunul pe care acesta intenţionează să-l sustragă. Nu se poate reţine atunci când violenţele se exercită asupra unor dispozitive care nu au rol de protecţie (ex. firele radioului auto).
+ nu se poate reţine ca infracţiune distinctă distrugerea, deoarece este integrată natural în efracţie.
Escalada = depăşirea unui obstacol pt a ajunge la bun pe o altă cale. Escaladarea ca element circumstanţial al furtului calificat înseamnă depăşirea unui obstacol ce se interpune între autor şi locul la care se află bunul pe care intenţionează să îl sustragă. Sensul penal al termenului diferă de cel comun, deoarece comiterea furtului prin escaladare presupune depăşirea obstacolului pentru a ajunge la bun pe altă cale decât cea normală. Cf. jurispr. nu se poate reţine elementul circumstanţial dacă inculpatul a urcat treptele situate pe stâlpii de înaltă tensiune şi a sustras conductorii electrici, pt că aceasta era calea normală de a ajunge la bun.
Nu se reţine această variantă nicio dacă escaladarea are loc după producerea furtului, pt ca făptuitorul să îşi asigure scăparea.
Cheia adevărată = aceea cheie cu care persoana îndreptăţită deschide în mod obişnuit o încuietoare. Esenţial este ca folosirea cheii veritabile să se facă fără drept.
Cheia mincinoasă = cheie copiată în mod fraudulos. Se reţine elementul circumstanţial şi în ipoteza în care făptuitorul foloseşte o sârmă îndoită
dar deculparea unei butelii, folosind o unealtă, de la furtunul de alimentare a maşinii de gătit nu poate fi încadrată la furt calificat, deoarece o astfel de unealtă nu poate fi asimilată cu o cheie.