infractiuni contra vietii Flashcards
omor
Art. cod
188 (1) uciderea unei persoane se depeseşte cu închisoare de la 10 la 20 d ani şi interzicerea exercitării unor drepturi
(2) Tentativa se pedepseşte
omor
Obiect juridic
dreptul la viaţă al persoanei. Pentru existenţa obiectului juridic, trebuie ca fapta să fi fost comisă asupra unei persoane în viaţă.
omor
Obiect material
corpul persoanei în viaţă
omor
Subiecţii
subiect activ nu este circumstanţiat. Participaţia este posibilă sub toate formele (instigare, complicitate, coautorat)
- **- instigarea- determinarea cu intenţie a unei persoane – inclusiv prin recompense materiale sau prin autoritatea
- complicitatea:- înlesnirea sau jutorarea în orice fel- poate fi materială (când complicele pune la dispoziţie o armă sau o subst.otrăvitoare) sau morală – ex. atunci când îl însoţeşte la locul faptei pentru a-i întări încrederea.
- coautorat: când participanţii acţionează concomitent, în cadrul unei unităţi indivizibile şi în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale ***
- subiectul pasiv nu este circumstanţiat, putând fi orice persoană în viaţă. Nu poate fi subiect pasiv produsul de concepţie sau cadravrul. +nu are importanţă dacă nou-născutul viu era sau nu viabil.
omor
Elementul material
uciderea unei persoane şi constă, de regulă, într-o acţiune dar poate consta şi într-o inacţiune (lăsarea fără hrană a unui copil).
- acţiunea poate fi directă sau indirectă (făptuitorul utilizează o energie externă cum ar fi un animal)
- în practică s-a admis că infr. de omor s-a comis prin omisiune şi în ipoteza în care făptuitorul a lovit victima, aflată în stare de ebrietate, proiectând-o într-un bazin cu apă, după care a părăsit-o.
omor
Urmarea imediată
decesul persoanei- este o infracţiune de rezultat
omor
Legătura de cauzalite
se pot suprapune mai multe cauze (anterioare, concomitente, survenite). Se poate stabili o legătură de cauzalitate între faptă şi deces chiar dacă autorul nu exercită o legătură directă, nemijlocită asupra victimei: ex. fapta conducătorului auto care nu opreşte la insistenţele victimei
omor
\Vinovăţia
intenţia directă sau indirectă
- în practică, pot apărea dificultăţi privind deosebirea între infr. de omor şi cea de lovituri sau vătămări cauzatoare de moarte sau între tentativă de omor- diferenţa constă în intenţia de a ucide sau de a exercita violenţe care pot duce uneori la un rezultat mai grav (praeterintenţie).
- date obiective care pot duce la constatarea intenţiei: obiectul utilizat, regiunea anatomică, intensitatea loviturilor, numărul loviturilor, vârsta şi starea de sănătate a victimei
- există vinovăţie sub forma intenţiei şi în cazul unei erori asupra identităţii persoanei (error in persona) precum şi în cazul devierii din eroare a loviturii (aberratio ictus)
omor
Mobilul
nu interesează. Este infracţiune inclusiv fapta comisă din motive nobile
omor
Aspecte procesuale
Urmărirea penală se efectuează obligatoriu de către procuror iar competenţa în primă instanţă aparţine tribunalului.
Omorul Calificat
art
189 (1) Omorul săvârşit în una din următoarele împrejurări:
a.cu premeditare
b. din interes material
c. pentru a se sustrage pe sine sau pe altul de la tragerea la răspundere penală sau de la executarea pedepsei
d. pentru a înlesni sau ascunde săvârşirea unei infracţiuni
e. de către o persoană care a mai comis anterior o infracţiune de omor sau o tentativă la infracţiunea de omor
f.asupra două sau mai multor persoane
g. asupra unei femei gravide
h prin cruzimi
se pedepseşte cu detenţiunea pe viaţă sau închisoare de la 15 la 25 de ani şi interzicerea executării unor drepturi.
(2) Tenativa se pedepseşte
Omorul Calificat
Omorul cu premeditare
trebuie îndeplinite 3 condiţii pentru a se reţine starea de premeditare ca element circumstanţial al infracţiunii de omor:
1. adoptarea rezoluţiei infracţionale şi chibzuirea sau meditarea
2. Exteriorizarea rezoluţiei prin acte de pregătire (pregătirea armelor, alegerea locului sau a momentului)
3. Existenţa unui interval de timp între luarea hotărârii de a ucide şi punerea în executare
premeditarea este o circumstanţă personală, deoarece se referă, în principiu, la latura subiectivă, şi, de regulă, nu se răsfrânge asupra participanţilor. Dacă însă aceştia nu acţionează spontan ci au o activitate de chibzuire alături de autor premeditarea se reţine şi în sarcina acestora (devine o circumstanţă reală).
Omorul Calificat
Omorul din interes material
- când se urmăreşte dobândirea unui avantaj material, cum ar fi dobândirea unei succesiuni, scutirea de o datorie. Nu interesează dacă s-a obţinut sau nu, trebuie doar să fi fost urmărit.
- este absolut necesar să se demonstreze că s-a urmărit un interes material. Dacă interesul se realizează implicit, dar autorul omorului nu l-a urmărit, elementul circumstanţial nu se reţine.Autorul acţionează că prin uciderea persoanei vizate interesele sale vor fi satisfăcute pe cale aparent legală, că bunurile sau alte foloase îi vor reveni de drept.
- ceea ce se are în vedere de către legiuitor este rezultatul urmărit de făptuitor, deci scopul cu care acţionează.
Dacă interesul material a existat, calificarea se menţine şi în cazul în care intervine o eroare asupra persoanei ori o deviere a actului. - în practică s-a discutat necesitatea de a face distincţia între omorul comis din interes material şi omorul comis pentru a săvârşi sau ascunde săvârşirea unei tâlhării sau piraterii. Diferenţa: în cazul omorului din interes material se intră după mult timp în posesia avantajului material şi nu imediat.
În cazul în care făptuitorul urmăreşte ambele obiective (sustragerea unui bun cât şi dobândirea în viitor a unui folos material) se pot reţine ambele elemente circumstanţiale.
Omorul Calificat
Omoroul comis pentru a se sustrage sau pentru a sustrge pe altul de la tagerea la răspundere penală ori de la executarea pedeps
- are un obiect juridic secundar: relaţiile sociale legate de înfăptuirea justiţiei.
- particularitate în latura subiectivă: existenţa scopului de a se sustrage pe sine sau pe altul, de la răspunderea penală sau de la executarea unei pedepse. Scopul este o cerinţă esenţială a laturii subiective, iar în lipsa acestui scop nu se poate reţine elementul circumstanţial.
În practică, s-a decis că nu se poate reţine elementul circumstanţial în ipoteza în care autorul a comis fapta după ce a părăsit sediul poliţiei, fără a anunţa acest lucru, atâta timp cât împotriva lui nu s-a dispus reţinerea sau arestarea, ci acesta s-a prezentat doar pt a da - nu interesează dacă scopul a fost sau nu realizat. Este suficient să se demonstreze că a fost urmărit.
Omorul Calificat
Omorul comis pentru a săvârşi sau ascunde săvârşirea altei infracţiuni
elementul circumstanţial cuprinde două ipoteze distincte:
- infracţiunea mijloc: este ucis paznicul pentru a evada. În această ipoteză obiectul juridic adiacent este identic cu obiectul juridic principal al infracţiunii scop.
- Comiterea omorului pentru ascunderea săvârşirii altei infracţiuni. În această ipoteză obiectul juridic adiacent se referă la relaţiile privind înfăptuirea justiţiei.
ex. concurs între omor şi viol când inculpatul a lovit victima pt a o determina la raport sexual, şi-a dat seama că loviturile îi pot provoca moartea, a violat-o iar victima a decedat+de teamă de a nu fi denunţat, violatorul ucide victima+ urmărind să comită un viol, nu opreşte maşina la insistenşele victimei, determinând-o să se arunce din vehicul
- în privinţa omorului comis pt a săvârşi o tâlhărie, nu are relevanţă dacă victima omorului este aceeaşi cu victima tâlhăriei. Dacă făptuitorul săvârşeşte tâlhăria, încadrarea juridică va fi de concur de infracţiuni între omor calificat şi tâlhărie.
Omorul Calificat
Omorul comis de o persoană care a mai comis anterior o infracţiune de omor sau o tentativă la infracţiunea de omor
condiţii: fie trebuie să existe o condamnare definitivă pentru faptă, fie trebuie ca omorurile comise în împrejurări diferite să fie judecate împreună.
- este posibil ca subiectul pasiv al tentativei să coincidă cu subiectul pasiv al infracţiunii ulterioare de omor calificat, cu condiţia ca cele două fapte să fie comise în baza unei rezoluţii infracţionale distincte şi la suficient timp pentru a se putea individualiza, astfel încât tentativa să nu fie absorbită de fapta consumată.
- nu are importanţă dacă a intervenit prescripţia sau reabilitarea
- uciderea a două persoane în împrejurări diferite şi la scurt interval una de alta, pe baza unor rezoluţii diferite, nu constituie o singură infracţiune ci un concurs de infracţiuni.
- nu intră în antecedenţa omorului calificat, în această variantă, infracţiunile comise cu intenţie depăşită care au avut ca urmare moartea victimei însă intră anumite stări de agravare cum ar fi ultrajul comis prin omor
- elementul circumstanţial are un caracter personal astfel încât nu se va răsfrânge asupra celorlalţi participanţi.
Omorul Calificat
.omorul comis asupra a două sau mai multor persoane
uciderea trebuie realizată în aceeaşi împrejurare sau cu aceeaşi ocazie
- trebuie să se constate intenţia directă sau indirectă a autorului de a ucide două sau mai multe persoane. Dacă intenţia este dovedidă, însă niciuna din persoanele vizate nu a decedat, se va reţine tentativă la omor calificat, comis asupra a două sau mai multor persoane. Existenţa intenţiei de a ucide trebuie stabilită în raport cu fiecare victimă.
RIL-ICCJ: actele de violenţă cu intenţia de a ucide, săvârşite asupra a două persoane, dintre care una a decedat, constituie atât infracţiunea de omor comisă asupra unei persoane cât şi cea de tentativă, asupra celeilalte persoane, aflate în concurs.
În cazul în care doar o singură persoană a decedat: concurs de infracţiuni între omor simplu (art. 188)şi tentatitva la omor calificat (189 lit. f)
Intenţia de a ucide se constată prin examinarea unor aspecte obiective legate de obiectul vulnerant, intensitatea loviturilor şi zona vizată.
Omorul Calificat
omorul comis asura unei femei gravide
subiect pasiv circumstanţiat: femeia însărcinată
- nu re relevanţă stadiul sarcinii sau tipul sarcinii
- este necesar ca făptuitorul să fi cunoscut starea de graviditate a victimei
- nu se reţine elem circumstanţial dacă făptuitorul are convingerea că victima este însărcinată însă aceasta este infirmată prin expertiză medico-legală.
- nu se reţine în cazurile de error in persona (ucide din greseală o persoană care nu este însărcinată) sau deviatio ictus.
- trebuie subliniată diferenţa dintre omorul comis asupra unei femei gravide şi infracţiunea de întrerupere a cursului sarcinii, în variantă agravantă: în cazul omorului calificat , elementul material se îndreaptă împotriva femeii însărcinate iar curmarea vieţii produsului d e concepţie reprezintă o consecinţă inevitabilă în timp ce în cazul întreruperii cursului sarcinii, autorul acţionează asupra produsului de concepţie cu scopul de a opri cursul sarcinii. În acest caz, moartea femeii însărcinate se produce din culpă (latura subiectivă: vinovăţia sub forma intenţiei depăşite).
Omorul Calificat
Omorul comis prin cruzimi
chinuirea suplimentară a victimei, deliberată
- pot fi pshicie sau fizice
ex. loviturile cu intensitate cu corpuri dure asupra corpului, multiple lovituri cu cuţitul în zone anatomice diferite (este importantă atitudinea psihică a făptuitorului. Nu în mod automat aplicarea mai multor lovituri de cuţit duce la încadrarea faptei ca omor calificat), incendierea, lovirea în prezenţa unor persoane apropiate (suferinţe psihice)
