Infracţiuni asupra unui membru a familiei Flashcards
Violenţa în familie
Art cod
- (1) Dacă faptele prevăzute la art. 188 şi 199 şi 193-195 sunt săvârşite asupra unui membru de familie, maximul special al pedepsei se prevăzute de lege se majorează cu o pătrime.
(2) În cazul infracţiunilor prevăzute în art. 193 şi 196 săvârşite asupra unui membru de familie, acţiunea poate fi pusă în mişcare şi din oficiu. Împăcarea înlătură răspunderea penală
Violenţa în familie
Elementul circumstanţial
Violenţa în familie reprezintă o circumstanţă agravantă pt fiecare din infracţiunile la care se raportează: omor, omor calificat, lovire sau alte violenţe, vătămărare corporală, loviri sau vătămări cauzatoare de moarte.
Elementul circumstanţial este reprezentat de raportul dintre victimă şi agresor, adică subiectul pasiv trebuie să aibă calitatea de membru de familie în raport cu subiectul activ.
Noţiunea de membru de familie include:
1. ascendenţii, descendenţii, fraţii şi surorilor şi copiii acestora precum şi persoanele devenite prin adopţie asemenea rude
2. soţul
3. persoanele care au stabilit relaţii asemănătoare acelora dintre soţi sau dintre părinţi şi copii, în cazul în care convieţuiesc.Persoana adoptată ori descendenţii acesteia păstrează calitatea de membru de familie şi în raport cu rudele fireşti, respectiv cu ascendenţii, descendenţii, fraţii şi surorile, copiii acestora
Conform jurisprudenţei, pot avea calitatea de membru de familie şi verii primari precum şi unchiul în raport cu nepotul.
Sot = căsătorie valabil încheiată la momentul comiterii faptei. Calitatea de soţ se menţine până la desfacerea legală a căsătoriei, chiar dacă există o separare în fapt.
3. persoanele care au stabilit relaţii asemănătoare = concubini+ relaţiile dintre concubin şi copilul celuilalt concubin
Violenţa în familie
Sancţiuni şi aspecte procesuale
Sancţionare: majorare cu o pătrime a limitei maxime
- în cazul infracţiunilor pt care, în condiţii normale, acţiunea se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate (lovirea sau alte violenţe, vătămare corporală din culpă), în acest caz acţiunea penală poate fi pusă în mişcare din oficiu..
Uciderea sau vătămarea nou-născutului săvârşită de către mamă – art 200
Art cod
200
(1) Uciderea copilului nou-născut imediat după naştere, dar nu mai târziu de 24 h, săvârşită de către mama aflată în stare de tulburare pshică se pedepseşte cu închisoarea de la 1 la 5 ani.
(2) Dacă faptele prevăzute în art 193-195 sunt săvârşite asupra copilului nou-născut imediat după naştere dar nu mai târziu de 24 h, de către mama aflată în stare de tulburare psihică, limitele speciale ale pedepsei sunt de 1 lună-3 ani.
Uciderea sau vătămarea nou-născutului săvârşită de către mamă – art 200
Obiect juridic
În varianta tip este protejată viaţa, relaţiile sociale care impun respectarea vieţii încă de la debut. Obiectul juridic special este reprezentat de viaţa copilului nouă născut.
Varianta atenuată are ca obiect juridic integritatea corporală şi sănătatea copilului nou-născut. Practic, obiectul juridic corespunde celui al infracţiunilor la care se face trimitere
Uciderea sau vătămarea nou-născutului săvârşită de către mamă – art 200
Obiect material
corpul copilului nou-născut
Uciderea sau vătămarea nou-născutului săvârşită de către mamă – art 200
Subiecţii
Subiectul activ este circumstanţiat, fiind vorba de mama copilului nou-născut.
- nu contează dacă este căsătorită sau nu, dacă raporturile sexuale în urma cărora a fost conceput copilul au avut un caracter extraconjugal, si nici dacă raporturile respective au fost consimţite (dacă a rămas însărcinată în urma unui viol).
Circumstanţele în care se află subiectul activ, pe de o parte mamă iar pe de altă parte aflată într-o stare de tulburare psihică nu se răsfrâng asupra participanţilor. Nu poate exista deci participaţie în sensul propriu al termenului. Persoanele care participă într-un fel sau altul (o determină sau o ajută pe mama copilului la săvârşirea faptei) vor răspunde pentru instigare sau, după caz pentru complicitate la infracţiunea de omor, în cazul variantei tip, sau complicitate la una din infracţiunile de bază, în cazul atenuantei.
Subiectul pasiv este şi el circumstanţiat, fiind vorba de nou-născutul de 24 h. Nu are relevanţă asupra existenţei infracţiuinii dacă nou-născutul este sau nu sănătos, dacă s-a născut cu malformaţii, dacă este sau nu viabil.
Uciderea sau vătămarea nou-născutului săvârşită de către mamă – art 200
Situaţia premisă
constă într-o naştere recentă. Trebuie să fie vorba de o femeie care a fost însărcinată şi care a născut recent un copil viu, iar această situaţie se menţine 24 h după naştere.
Uciderea sau vătămarea nou-născutului săvârşită de către mamă – art 200
elementul material
în princiu, este identic cu cel al infracţiunii de omor şi constă în uciderea copilului nou-născut. Se poate realiza printr-o acţiune sau inacţiune (abandonarea în locuri necirculate, neacordarea îngrijirilor necesare, nealimentarea)
- pentru întregirea laturii obiective trebuie îndeplinită o condiţie esenţială: uciderea să se realizeze imediat după naştere dar nu mai târziu de 24 h.
Uciderea sau vătămarea nou-născutului săvârşită de către mamă – art 200
Urmarea imediată
decesul copilului nou-născut
- este o infracţiune de rezultat
Uciderea sau vătămarea nou-născutului săvârşită de către mamă – art 200
Legătura de cauzalitate
între acţiunile sau inacţiunile mamei şi decesul copilului trebuie stabilită atent, mai ales dacă elementul material este reprezentat de o inacţiune. Este posibil ca nou-născutul să fi suferit de anumite maladii încă de la naştere iar cauza decesului să fie alta. Faptul că mama a avut o atitudine pasivă şi nu a acordat îngrijirile necesare sau a refuzat să îl hrănească nu poate atrage răspunderea penală, atât timp cât nu se poate stabili o legătură de cauzalitate între inacţiunea ei şi moartea copilului.
- nu este exclusă răspunderea mamei atunci când peste acţiunea sau inacţiunea de ucidere se suprapun alte cauze, cum ar fi o culpă medicală sau o maladie. Însă trebuie demonstrată legătura de cauzalitate.
Uciderea sau vătămarea nou-născutului săvârşită de către mamă – art 200
Latura subiectivă (varianta tip)
- intenţia în ambele modalităţi: directă şi indirectă
Latura subiectivă trebuie să fie întregită prin realizarea unei cerinţe esenţiale, respectiv intenţia de a ucide trebuie să aibă la bază o stare de tulburare psihică. Practic, va putea fi luată în calcul orice stare de tulburare psihică, în condiţiile în care acţionează asupra discernământului mamei, pe care, fără a-l aboli, îl diminuează
Uciderea sau vătămarea nou-născutului săvârşită de către mamă – art 200
Formele infracţiunii (în varianta tip)
- consumarea se produce în momentul decesului copilului. Tentativa nu este incriminată. Dacă se realizează consecinţele prevăzute de art 193 sau 194 fapta va fi încadrată la art. 200 alin 2
Uciderea sau vătămarea nou-născutului săvârşită de către mamă – art 200
Varianta atenuată
face trimitere la infracţiunile de loviri sau alte violenţe, vătămare corporală sau loviri sau vătămări cauzatoare de moarte.
Dpdv obiectiv, fapta va avea consecinţele (urmările) infracţiunilor la care face trimitere.
Dpdv subiectiv, spre deosebire de varianta tip, la varianta atenuată fapta va putea fi comisă şi cu intenţie depăşită.
În ipoteza în care, în intervalul de 24 h mama exercită violenţe repetate asupra nou-născutului, iar acestea duc în final la deces, fapta se va încadra la art 200 (1), acţiunile vătămătoare fiind absorbite natural de infracţiunea de ucidere. Este exclus un concurs între cele 2 variante.
Sancţiuni şi aspecte procesuale
varianta tip 1-5 ani
varianta atenuată 1 lună -3 ani
Dpdv procesual, se judecă potrivit procedurii comune.
Eroare în Codul de procedură penală: varianta tip nu este prevăzută în competenţa tribunalului şi a procurorului, spre deosebire de lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte.
