Stressul psihic Flashcards
Definitia stressului
O reacţie generală nespecifică a organismului la acţiunea unor factori externi
Reactiile la stress conform lui Selye
Nescpecifice si comune tuturor tipurilor de stressori.
Definitie alternativa a stressului
O stare de tensiune, incordare si disconfort determinata de agentii afectogeni cu semnificatie negativa, de frustrare sau reprimarea unor stari de motivatie , de dificultatea sau imposibilitatea rezolvarii unor probleme. O suprasolicitare a mecanismelor adaptive ale individului.
Modelul reacției la stress – Sindromul General de Adaptare
- stadiul de alarmă (consecințe: reacția de „fugă sau luptă”)
- stadiul de rezistență (consecințe: adaptare)
- stadiul de epuizare (consecințe: treptat organismul se epuizează).
Modelul tranzacțional al stresului
Percepția primară – evaluează situația pentru a decide dacă poate fi pericol sau benefică. Dacă nu este, decide că este irelevantă. Dacă este relevantă, decide dacă este pozitivă sau periculoasă. Dacă este periculoasă/dăunătoare trece la evaluarea
secundară:
Percepția secundară – aici individul decide dacă are abilitatea de a se adapta la situație. Dacă simte că situația depășește resursele individuale, va experimenta stress negativ (distress, amenințare).
Modelul procesului de stress :
Pearlin a descris un model al procesului de stress prin care se explică că individul experimentează stressul prin schimbările continue din cursul vieții.
Elemente care vor determina calea pe care o va lua individul:
-Caracteristicile personale (gen, cultura, inteligenta, personalitate, educație)
-Abilități (coping, stil de viață)
-Caracteristicile agentului stressor (situație, localizare, momentul acțiunii)
-Suport social (familie, partener, prieteni)
Agenți stresori
Agenți cu semnificaţie „nocivă” pentru individ (distress) sau una „intens favorabilă” (eustress)
Tipuri de agenti stresori
– Fizici (sonori, luminoși etc)
– Chimici
– Biologici
– Psihologici
Scala de stress Holmes și Rahe
Fiecărui eveniment distinct (considerat un „life change unit”) îi este atribuit un anumit număr de puncte. Cu cât mai multe evenimente sunt în viața persoanei în ultimul an, cu atât mai mare devine scorul. Cu cât este mai mare scorul, cu atât este mai probabil ca individul să se îmbolnăvească în următorul an. De exemplu,un scor >300 puncte poate crește riscul pentru o criză majoră de viaţă.
Relativitatea percepţiei şi evaluării agenţilor stressori
Percepția stressului este relativă, influenţată de factori precum:
- personalitatea;
- trăsături cognitive protectoare / cu risc;
- strategii de coping;
- experienţa anterioară de viaţă.
- conditii de munca si de viata
Trăsături de personalitate corelate cu o vulnerabilitate crescută la stress
-Tipul psihocomportamental A (risc mai mare de boli coronariene, excesul de catecolamine creste probabilitatea formarii aterosclerozei)
- Tipul psihocomportamental C(hiperfunctia axei hipotalamo-corticotrope)
- Tipul psihocomportamental D(risc crescut de probleme cardiace, consum compulsiv de alimente sau de abuz de droguri sau alcool)
Fata de acestea se discuta alexitimia si alexisomia
Trăsături şi stiluri cognitive protectoare
- Autoeficacitatea
- Locus de control intern
- Robustetea
- Sentimentul de coerenta(scazuta predictor al depresiei)
- Stima de sine
- Optimismul
Corelaţii hormonale ale stressului
-depleția serotoninei disponibilă la nivel sinaptic, creșterea sintezei cerebrale de norepinefrină, stimularea transmiterii dopaminergice și creșterea
nivelului oxitocinei și neuropeptidului Y
- creșterea cortizolului, DHEA
-crește activarea imunitară, datorită eliberării de
citokine și scăderea numărului şi activităţii celulelor NK (natural killer) în stresul cronic.
Eustress
– Motivează, concentrează energia – Are durată scurtă – Este perceput ca fiind în cadrul abilităților noastre de a face față – Se simte incitant – Îmbunătățește performanța
Distress
– Provoacă anxietate sau îngrijorare
– Poate fi pe termen scurt sau lung
– Este perceput ca fiind în afara abilităților noastre de a face față
– Este perceput neplăcut
– Scade performanța
– Poate duce la tulburări în sfera psihică şi / sau fizică.
Consecințele factorilor de stress
– Distress: creșterea riscului de anxietate, depresie, performanță mai scăzută, posibilă legătură cu patogeneza bolii (încărcare alostatică)
– Eustress: crește autoeficacitatea, autonomia și rezistența, antrenează organismul (exercițiu fizic)
• Reacția biologică
– Distress: reacția de stres cu secreția de catecolamine, cortizol și alți hormoni poate duce la încărcarea alostatică, deoarece reacția la factorii de
stress neplăcut este de obicei cronică.
– Eustress: creșterea acută a catecolaminelor, urmată de secreția de cortizol și alte substanțe (inclusiv endorfine). Cu toate acestea, recuperarea organismului este rapidă, deoarece reacția la factorii de stress plăcuți este de obicei tranzitorie.