Brainscape's Knowledge GenomeTM

Browse over 1 million classes created by top students, professors, publishers, and experts.


See full index

psihologie medicala > Psihologia Medicala: Domeniu interdisciplinar > Flashcards

Psihologia Medicala: Domeniu interdisciplinar Flashcards

1
Q

Ce este psihologia sanatatii?

A

Este un subdomeniu al psihologiei medicale, care se concentreaza pe mecanismele implicate in pastrarea, deteriorarea sanatatii. Se abordeaza teoretic-analitic, inductiva. Functionalitatea mecanismelor de coping, variabilitatea individuala si transculturalaa trasaturilor de personalitate cu rol adaptiv.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
2
Q

Ce este psihologia clinica?

A

Este un subdomeniu al psihologiei medicale , superpozabil. Destabilizare a homeostaziei statusului psihic, fiind inrudita cu psihiatria sau psihopatologia. Se abtine de la solutii medicamentoase. Gestionarea anorexie nervosa, tulburare de anxietate generalizata sau atacul de panica

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
3
Q

Medicina comportamentala

A

Cuprinde dezvoltarea, integrarea cunoasterii psihosociale, comportamentale si biomedicale, in scopul promovarii sanatatii..

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
4
Q

Psihosomatica

A

Studierea la nivel psihofizioloic a relatiei de cauzalitate dintre factorul psihic si boala, precum si a efectului diverselor forme de psihoterapie asupra evolutiei tulburarilor si bolilor psihosomatice.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
5
Q

Nevroze

A

Gradul de dizadaptare este moderat, awareness-ul este prezent si se poate identifica o cauza logica pentru aparitia comportamentului

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
6
Q

Psihoza

A

Gradul de dizadaptare mai accentuat. Awareness-ul este mai redus. Este incoerent si poate avea perceptii, rationamente si judecati bizare. Pacientul este referit catre un psihiatru, care, cu ajutorul tratamentului medicamentos incearca ameliorarea simptomelor.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
7
Q

Tulburarile de personalitate

A

Comportament nici normal, nici anormal. Comportament distorsionat. Awareness scazut. Se pot identifica in trecutul lor elemente de trauma care sa le motiveze comportamentul.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
8
Q

Observatia

A

-sistematic-orientata de o anumita ipoteza(stiintifica)
-nesistematic-la nivelul simtului comun (empirica)
Nu este folosita de una singura pentru punerea unui diagnostic din cauza:
-subiectivitatii- e de natura sa faca generalizari riscante
-retrospectiva- poate fi o serioasa limita, in cazul ccomportamentelorantisociale sau autolitice.
Observatia empirica nu trebuie sa fie ab initio, desconsiderata.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
9
Q

Tipuri de observatii:

A
  • participativa(observator activ sau neimplicat)

- observator ascuns (cercetarile pe copii, unii bolnavi psihic sau in psihologia judiciara)

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
10
Q

Probleme comune ale observatiei

A
  • esantionare-respectiv alegerea subiectilor si a comportamentelor ce vor fi observate
  • gradul de spontaneitate(naturalete) a subiectului, mai ales in observatia participativa.
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
11
Q

Experimentul

A

A trecut de la demersul retrospectiv si subiectiv la demersul prospectiv si obiectiv.
Vizeaza producerea controlata , urmata de masurare , a unui comportament. Metoda de laborator sau designul natural

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
12
Q

Probleme ale experimentului

A
  • lipsa de familiaritate a sarcinii pentru subiect

- limitele de ordin etic ale designului experimental

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
13
Q

Etapele experimentului

A
  • stabilirea unei ipoteze de lucru
  • stabilirea unui set de variabilie independente (manipulate) si a unui set de variabile dependente(masurate si manevrate pentru ipoteza de lucru)
  • esantionarea subiectilor: alegerea lor poate fi intamplatoare sau precisa
  • obtinerea consimtamantului informat din partea subiectilor
  • eliminarea variabilelor parazite, de natura a interfera cu rezultatele experimentului.
  • desfasurarea propriu-zisa a experimentului
  • evaluarea rezultatelor acestuia, cu ajutorul statisticii
  • implementarea rezultatelor prin adaugarea informatiei si/sau construirea unor modalitati de interventie clinica
  • formularea unor noi ipoteze explicative
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
14
Q

Agenda unui act de comunicare cu adevarat eficient in cadrul interviului

A
  • scopul comunicarii
  • interlocutorul
  • contextul
  • continutul comunicarii
  • stilul comunicarii
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
15
Q

De ce depinde alegerea tipului de interviu?

A

Depinde in alrga masura de contextul obiectiv.
In situatiile de urgenta se foloseste un interviu structurat, fiind necesara obtinerea unor informatii precise intr-un timp foarte scurt si starea pacientului nu permite o altfel de abordare. Interviul semistructurat este mai eficient in terapia pe termen lung.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
16
Q

Testele psihologice

A

Instrumente psihologice standardizate care descriu sau masoara un anumit parametru psihologic sau un set de parametrii care definesc impreuna un construct mai complex.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
17
Q

Forme de teste psihologice

A
  • chestionare(cantitative)

- test proiective(calitative)

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
18
Q

Parametrii ce trebuie satisfacuti de testele psihologice

A
  • parametru stabil(extraversie/introversie) sa furnizeze rezultate comparabile in timp(fidelitatea)
  • sa masoare intr-adevar, ce si-a propus sa masoare (validitate de continut), se ia in calcul uneori si validitatea predictiva
  • sa fie suficient de rafinat, incat sa furnizeze capacitatea de identificare a unor nuante fine(sensibilitate)
19
Q

Incompatibilitati ale testului chestionar la parametrii

A

Fidelitatea este asociata un un numar mai mic de intrebari, iar sensibilitatea cu un numar mai mare

20
Q

Ancheta

A

Pentru a obtine informatii asupra atitudinilor si comportamentelor unui grup mai mare de oameni, scopul putand fi stiintific, dar si de alta natura.

21
Q

Desfasurarea anchetei

A

-direct, imediat(tehnica face-to-face)
-telefonic/posta/internet
A doua metoda poate implica un procent mai mare de non-raspuns, fara posibilitatea de a analiza motivele concrete ale acestuia.. Afecteaza validitatea concluziilor anchetei.
Nu este in general suficienta pentru a formula un diagnostic, dar poate crea o orientare catre o anumita ipoteza de studiu si ulterior un salt calitativ in cunoasterea domeniului respectiv.

22
Q

Meta-analiza

A

Analiza statistica a unui numar de cercetari viabile realizate anterior, in scopul lamuririi unei ipoteze cu privire la un obiect sau fenomen psihologic.
Efectuarea unei inventarieri(review) sistematice si de calitate a literaturii in domeniul respectiv .

23
Q

Etapele meta-analizei

A
  • cercetarea sistematica de surse bibliografice relevante
  • evaluarea calitatii acestora
  • identificarea efectului raportat
  • identificarea bias-urilor posibile
  • prezentarea concluziilor
24
Q

Studiul documentelor

A

Rezervat cazurilor in care subiectul este inaccesibil , nu se poate exprima coerent sau are dificultati in a se dazvalui in cadrul interviului clasic.
Sursele de documente pot fi: publice sau private

25
Q

Etapele analizei de continut

A
  • construirea unui obiectiv de studiu si a unor variabile care vor fi evaluate
  • elaborare a unui sistem de codare a variabilelor respective
  • alegerea materialului de studiu
  • codarea tuturor cazurilor semnalate
  • analiza rezultatelor
  • raportarea rezultatelor intr-un format stiintific
26
Q

Studiile de caz

A

Se aplica asupra unor particularitati sau fenomene psihologice care nu se preteaza la analize cantitative sau statistice, fie din cauza complexitatii, fie din cauza raritatii.
Au o abordare longitudinala si retrospectiva

27
Q

Cercetarea etno-antropologica

A

Element esential in cercetarile psihologice desfasurate prin grila abordarilor culturale sau transculturale. Fundamental pentru a intelege unde incepe si unde se termina patologia.
Elementele esentiale sunt: credintele, mentalitatile, artefactele, calorile transmise pe orizontala si verticala, modalitatile specifice de a intelege si explica realitatea

28
Q

Memele

A

Unitati de informatie culturala ce se propaga in interiorul unei culturi. Capabile de autoreplicare si de a suferi mutatii

29
Q

Metode de cercetare etno-antropologica

A
  • observatia
  • interviul
  • analiza diverselor izvoare scrise sau orale
30
Q

Obstacole potentiale in desfasurarea cercetarii etno-antropologice

A
  • durata lunga de luni/ani
  • selectarea subiectilor
  • necesitatea unor studii multicentrice
  • posibilitatea de valorificare/raportare a rezultatelor poate fi limita de considerente etice sau obiective
  • bias-urile de ordin teoretic
  • bias-urile de ordin personal
31
Q

Tulburări psihosomatice (TPS) și Boli psihosomatice (BPS)

A

TPS – acute, benigne, reversibile (fără leziuni organice concomitente);
BPS – cronice, parţial reversible sau ireversibile;

32
Q

Autoeficacitatea

A

Convingerea unei persoane in capacitatile sale de a-si mobiliza resursele cognitive si motivationale in vederea indeplinirii cu succes a sarcinilor sale

33
Q

Locusul de control intern

A

Convingerea că responsabilitatea pentru eşec stă în defectele, erorile persoanei, iar meritul pentru succes -în aptitudinile şi calităţile persoanei şi au prea mică legătură cu întâmplarea;

34
Q

Tipuri de locusuri de control

A
  • LCI = asociat cu responsabilitate crescută (ex.în bolile cronice) şi complianţă mai mare.
  • LCE = asociat cu resemnare, fatalism, proiecţia vinovăţiei asupra celuilalt (inclusiv medicului).
  • LCI exagerat = preluarea de responsabilităţi nenecesare (poate deveni dizadaptativ)
35
Q

Robusteţea psihică (hardiness)

A

= calitatea de a rezista unui stress, unei presiuni psihice sau unor schimbări, in ciuda dificultăţilor

36
Q

Componentele robustetei

A
  • locus de control intern;
  • implicarea, angajarea şi persistenţa în scopul propus;
  • perceperea schimbărilor de viaţă ca pe nişte provocări.
  • poate fi cultivată / modelată prin consiliere / psihoterapie.
37
Q

Sentimentul de coerență (coherence)

A

= modul în care o persoană percepe, judecă și interpretează lumea și pe ea înșăși

38
Q

Componentele sentimentului de coerenta

A
  • înţelegerea: persoana consideră că evenimentele de viață au un înțeles, sunt predictibile și explicabile;
  • controlul: persoana consideră acreă resursele necesare pentru a face față solicitărilor;
  • scopul: persoana consideră că provocările din mediu au sens și scop, deci merită a fi înfruntate.
39
Q

Stima de sine

A

reprezintă raportul între valoarea proprie individului, percepută de către acesta, şi abilităţile sale de a atinge scopurile dorite.

40
Q

Optimismul

A

cognițiile în general favorabile pe care o persoană le are despre viitor.
- Potenţial nociv al optimismului nerealist: noncomplianţă.

41
Q

1.Tipul psihocomportamental A

A

• În plan biologic:

  • secreţie crescută de: - noradrenalină şi adrenalină;
  • testosteron (apariţia obezităţii);
  • trigliceride şi colesterol.
42
Q

2.Tipul psihocomportamental C

A
  • apariţia cancerului prin interiorizarea stressului (↓celulele NK si limfocitele T helper);
  • diminuarea secreţiei de catecolamine şi hiperfuncţia axei hipotalamo- corticotrope;
  • asocierea de comportamente patogenetice (consum de substanţe nocive);
  • risc de boli autoimune (artrită reumatoidă, lupus, scleroză multiplă, fibromialgie).
43
Q

3.Tipul psihocomportamental D

A
  • reprezintă un element de risc asociat cu prognosticul şi starea de sănătate proastă pentru pacienţii cardiovasculari, inclusiv cei operaţi
  • singuratic, nu contează pe suportul altora/este sceptic în această privinţă;
  • poate să fi fost stimulat familial / social în această direcţie.
  • se confrunta din plin cu problemele vieţii, deoarece nu are practic deloc furnizori de suport social si nici nu ii caută.

psihologie medicala (10 decks)

Brainscape helps you reach your goals faster, through stronger study habits.
© 2024 Bold Learning Solutions. Terms and Conditions