Simptome critice dpdv psihologic. Durerea Flashcards
Definitia durerii
- “o experienţă senzitivă şi emoţională neplăcută, asociată cu o leziune tisulară evidentă sau nu, sau este descrisă ca fiind o astfel de leziune” (IASP);
- „percepţie a unui stimul fiziologic sau psihologic care, în anumite condiţii de mediu, determină o acţiune nocivă, dăunătoare sau dezagreabilă asupra
organismului”.
Importanță, prevalență
- unul dintre cele mai frecvente simptome de prezentare la medic.
- se constată o „epidemie” de durere cronică (se raportează prevalențe între 11% și 40%).
- într-un singur an, 20,4% dintre adulții din S.U.A. au raportat durere cronică.
Durere somatică
apare prin acțiunea stimulului nociv asupra nociceptorilor.
Reflectă disfuncția unui organ sau sistem
Durere referită: durere somatică, având particularitatea că apare când impulsuri senzoriale de la un organ intern și piele au aceeasi cale nervoasă cu originea în măduva spinării. Exemplu: durerea în membrul superior stâng în timpul infarctului miocardic.
Durere psihogenă
durerea fără o cauză obiectivă.
Tulburarea somatoformă: sindrom de durere cronică cu mai multe sedii, fără o cauză organică subiacentă. Se însoțește de stări emoționale precum anxietatea, depresia.
Durere neuropată
apare în leziuni SNC sau de nervi periferice sau radăcini ale nervilor periferici.
Exemple de durere neuropata
- Nevralgia: episoade recurente de durere intensă de-a lungul traiectului unui nerv;
- Cauzalgia: episoade recurente de durere severă cu caracter de arsură care pot fi inițiate de stimuli minori, cum ar fi îmbrăcămintea;
- Durerea membrului-fantomă: pacientul simte durerea într-un membru care a fost amputat sau nu mai are nervi funcționali;
- Dizestezia: senzație spontană de arsură sau durere;
- Allodinia: percepția unor stimuli neutri ca fiind dureroși;
- Hiperalgia: răspuns dureros exagerat.
Teorii timpurii
Teoria dualismului cartezian postulată de Rene Descartes: afirmă că durerea are origine fizică sau psihică, fiind primul om de știință care a postulat localizarea cerebrală a durerii, afirmând că durerea „vine din creier”, ulterior studiilor asupra durerii „membrului-fantomă”
Teoria bio-psiho-socială a durerii
Modelul BPS ia în considerare nu numai componentele biologice ale durerii, ci recunoaște şi modul în care comportamentele și mentalitatea individului influențează durerea pe care acesta o resimte. Dintre toate teoriile durerii, aceasta a fost prima care a explicat fenomenul durerii cronice.
Cele 4 elemente ale durerii postulate de teoria BPS
- semnalul trimis către creier numit nocicepție;
- răspunsul de la creier care este definit ca durere;
- comportamentul de durere („pain behavior”) (se referă la modul în care acționează o persoană atunci când suferă);
- suferința, sau răspunsul emoțional și mental la durere.
Teoria porții de control (Melzack și Wall)
La nivelul măduvei spinării se poate realiza inhibiția transmiterii informației nociceptive (se poate închide poarta de transmitere a durerii spre cortex), dar percepția durerii se modulează și la nivel SNC
prin controlul descendent. Această teorie sugerează că stimulii mecanici, cum ar fi frecarea sau vibrația ușoară, închid poarta, în timp ce o stimulare intensă deschide,
în general, poarta, care este influențată de controlul descendent din creier. Autorii acestui model au mai precizat că intrarea senzorială este modulată de sinapsele succesive de la măduva spinării către creier. Durerea apare atunci când numărul impulsurilor nervoase care ajung în aceste zone depășește un anumit nivel critic.
Update Teoria porții de control (Melzack și Casey)
Modelul percepției durerii conține trei componente: sistemul senzorial, sistemul motivațional / afectiv și
sistemul cognitiv / evaluativ. Aceste trei componente interacționează determinând comportamentul motor în durere.
Interventii psihologice in managementul durerii
- educatia
- psihoterapia cognitiv-comportamentala
- hipnoza
- relaxarea si imageria dirijata
Avantajele psihoterapiei in tratarea durerii
- opereaza cu resursele interioare preexistente ale bolnavului
- nu au toxicitate sau efecte secundare notabile
- sunt aplicabile dincolo de momentul acut, in alte situatii generatoare de durere fizica
Psihoterapia cognitiv-comportamentală
Tehnică de succes la suferinzii de toate vârstele, modifică semnificativ comportamentul şi reacţiile pacienţilor la durere.
–Scăderea intensităţii durerii
–Creşterea motivaţiei
–Recuperare socială precoce
Terapiile prin relaxare şi imagerie dirijată
Imageria ghidată: construirea unei scene mentale care nu este legată de durere sau care este compatibilă cu durerea.
• Relaxarea: Ajută la controlul tonusului muscular care contribuie la apariția și menținerea unor tipuri de durere.
• Beneficiile relaxării:
• Scăderea sau menţinerea în limite rezonabile a anxietăţii
• Scăderea semnificativă a consumului de analgetice
• Creşterea pragului de sensibilitate la durere ( plus
muzicoterapie).