Stereotipurile Flashcards
Ce sunt stereotipurile?
- cogniţii (credinţe, expectanţe şi convingeri) referitoare la caracteristicile, atributele şi comportamentele specifice membrilor unei categorii sociale.
- organizate adesea în teorii coerente.
- prin intermediul lor, pe de o parte se
explică asocierea anumitor atribute la respectiva categorie, iar pe de altă parte se stabilesc condiţiile în care reprezentările stereotipale sunt activate şi eventual modificate.
Nu toate stereotipurile sunt eronate, ci sunt concordante cu realitatea socială în care navigăm.
Cum pot fi reprezentate stereotipurile in sistemul cognitiv?
- Prototip (reprezentare abstracta sau exemplar real)
- Retele asociative (stereotipuri implicite)
- Retele radiale (stereotipuri si prejudecati)
Stereotipul ca prototip
Prototipul este un set de atribute care descrie o categorie sociala. Nu este intalnit în fiecare membru și nu este extras prin analiza comprehesivă a lumii sociale.
- prototipul este considerat o reprezentare abstractă a caractersticilor unei categorii sociale
- prototipul se referă la un exemplar real al categoriei care are cea mai mare valorare de prototipicalitate pentru aceasta
Stereotipul ca reprezentare abstracta
Stereotipul este de fapt o medie a caracteristicilor similare ale membrilor unei categorii sociale, o reprezentare abstractă în care nici una dintre caracteristici nu are o valoare definitorie.
Individul va fi categorizat în conformitate cu stereotipul al cărei reprezentare este cea mai similară cu trăsăturile persoanei ţintă.
Limite ale reprezentarii abstracte ale stereotipului
- Nu ia în considerare variabilitatea interpersonală din cadrul grupului social
reprezentat. - Model este bazat pe asumpţia că operăm atât cu categorii bazale cât şi cu subcategorii ale acestora => cercetări sistematice arată că avem tendinţa de a opera aproape invariabil
cu trei categorizări referitoare la etnie, sex si varsta. - Nu explică impactul pe care îl are exemplarul real al unei categorii asupra procesărilor informaţionale ulterioare. judecăţile sociale pentru situaţii pentru care nu există reprezentări stereotipale anterioare se bazează pe utilizarea exemplarelor reale ca bază pentru categorizare. aceasta reprezentare abstractă poate fi creată în absența interacțiunii cu realul.
Ex: există un anumit grad de abstractibilitate si diferențiere intre mai multe tipuri de rromi, această variabilitate interpersonală nu poate fi explicată prin teoria reprezentării abstracte.
Stereotipul ca exemplar real
Atributele categoriilor sociale nu sunt reprezentate într-o formă abstractă ci sub forma unor exemplare reale ale categoriei.
ex. stereotipul referitor la calităţile atletice ale afroamericanilor se reprezintă sub forma exemplarelor reale ale respectivei categorii
Am fost expusi la un reprezentat prototipic al categoriei respective.
Limitele ale modelului exemplarului real al stereotipurilor
- Invăţarea socială a reprezentărilor categoriale nu poate fi explicată prin intermediul acestui model teoretic.
- Toate aceste exemplare care sunt activate şi au valoare prototipică pentru o categorie dată, trebuie integrate prin prisma unei teorii.
- Nu explică eficienţa procesării => activarea exemplarelor se realizeză automat, implicit şi nu necesită resurse computaţionale însemnate, realizându-se într-un interval scurt de timp.
Stereotipurile ca retele asociative
Stereotipurile sunt cunoştinţe care nu pot fi identificate prin introspecţie, achiziţionate datorită experienţei (şi în special a interacţiunilor sociale) care mediază atribuirea unor calităţi, sau caracteristici membrilor unei categorii sociale.
Avem stereotipuri de tip retea unde nodurile reprezintă conexiuni, iar intre noduri se pot realiza relatii pozitive/negative.
Caracter asociativ lumea cognitivă e organizată ca niste rețele, atunci când se activează un nod, această activare se propagă în rețea, devine mai activată, este fundamental pentru globalitatea stereotipurilor.
Când un atribut se activează, această activare se propagă la nivelul întregii rețele.
Stereotipurile sunt reprezentari implicite.
Reprezentare triadică - Greenwald et al.
(2002)
Caracter intergativ al teoriei care explică stima de sine, atitudini/stereotipuri, identitate
Care sunt definitiile reprezentarii triadice ale stereotipurilor?
Definiţia 1: Legătura împărtăşită de ordin întâi. => Atunci când două noduri sunt fiecare legate de acelaşi al treilea nod se consideră că acestea au o legătură împărtăşită de ordin întâi.
Definiţia 2: Opoziţia bipolară a nodurilor. => În măsura în care două noduri au mai puţine legături împărtăşite de ordin întâi decât ar fi de aşteptat la nivelul şansei, ele pot fi descrise ca bipolar opuse.
Definiţia 3: Concept constrâns (pressured concept). => Un concept este constrâns atunci când influenţe susţinute sau repetate îl fac (conform principiului echilibrului congruenţei) să dezvolte legături cu fiecare dintre cele două noduri bipolar opuse.
Care sunt principiile reprezentarii triadice ale stereotipurilor?
Principiul 1: Echilibru-congruenţă. => Când două noduri nelegate sau slab legate împărtăşesc o legătură de ordinul întâi, asociaţia dintre aceste două noduri se întăreşte
Principiul 2: Dezechilibru disonanţă. => Reţeaua împiedică formarea de noi legături care ar avea ca rezultat legături de ordinul întâi ale unui nod cu două noduri bipolar opuse
Principiul 3: Diferenţierea. => Conceptele constrânse tind să se împartă în subconcepte, fiecare legat de un nod diferit din cele două noduri bipolar opuse. Nuanțarea constructului, nu mai avem o reprezentare unitară și fragmentăm constructul în 2 părți. Restabilim o stare de echilibru cognitiv nuanțând acest construct. Schimbare atitudinală care rezolvă o disonanță cognitivă.
Predictii ale teoriei retelelor asociative
Predicţia 1: Identitatea echilibrată şi atitudinea => Atitudinea in grup (asocierea in grup pozitiv) este o funcţie multiplicativă a tăriilor identităţii in grup (asocierea sine in grup) şi stima de sine (asocierea sine pozitiv)
Predicţia 2: Identitatea echilibrată şi stereotipurile. => Tăria unei asocieri între sine şi un atribut-trăsătură este o funcţie multiplicativă dintre tăriile asocierilor sinelui cu grupul (identitatea in grup) şi atributul grupului (stereotipul de grup). Aceste predicții explică fiecare element din colțul triungiului ca o funcție multiplicativă, modalitate prin care se transpune intr-o formula matematică teoria echilibrului cognitiv.
Predicţia 3. Identitatea comparată, conceptul de sine şi atitudine. => Structurile de cunoştinţe sociale se opun formării de asociaţii ale ingrupului sau sinelui cu concepte asociate unui grup care este bipolar opus in-grupului
Stereotipurile ca retele radiale
Continutul emotional =>
Trasatura (continut cognitiv)
Eticheta grupului de continuturi cognitive
Natura dinamica a stereotipurilor
Factori socio-culturali influențează conținutul stereotipurilor de gen.
Descrierile variază în timp:
1. diferențele de gen se erodează în timp datorită similarităților de rol
2. diferențele sunt mai accentuate pentru femei decât pentru bărbați (rolurile lor sunt mai fluide)
Factori ai schimbării: contextul social, dezvoltarea pe parcursul vieții și acumularea de roluri, evenimente istorice
Schimbarea stereotipurilor ancorată în context social
Categorizarea rol funcțional- ajută la economie cognitivă
Stereotipurile se schimbă, au un conținut fluid.
Care e impactul stereotipurilor?
Corelate cu
* prejudecata = atitudini negative față de un grup social (componentă emoțională negativă)
* discriminarea = comportamente (în general) negative față de membrii unui grup social
Formarea și menținerea conflictelor intergrupuri
Amenințarea stereotipului – persoanele stereotipizate performează sub nivelul performanței posibile în situații în stereotipurile sunt activate.
Care sunt teoriile explicative ale stereotipurilor?
- Teoria categorizării sociale
- Teoria identității sociale
- Teoria managementului terorii
- Teoria conflictului realist
Cum explica teoria categorizarii sociale stereotipurile?
Se concentreaza pe factori cognitivi.
Tendință naturală de a clasifica oamenii în categorii/clase.
Categorizare ingrup vs outgrup
Efectul omogenității outgrupului (eterogenitate ingrup).
- informații insuficiente despre outgrup (interacțiuni mai reduse)
- nu întâlnim suficienți membri pentru a ne forma o imagine reprezentativă
Cum explica teoria identitatii sociale stereotipurilre?
Se concentreaza pe factori sociali si motivationali.
Suntem motivați să menținem o stimă de sine ridicată și o identitate distinctă.
Stima de sine = derivată din identitatea personală și identitatea socială
Amenințarea stimei de sine → favorizarea ingrupului & defavorizarea outgrupului
Cum explica Teoria managementului terorii (Greenberg et al., 1986) stereotipurile?
Se concentreaza pe factori sociali si motivationali.
Expunerea la situații care induc saliența morții/pericolului sau amenințarea percepută privind viziunea despre lume duc la:
- activarea de stereotipuri negative cu privire la outgrup (în special cei care ne contrazic viziunea despre lume)
- motivație crescută de a apară ingrupul prin favorizare
- preferința pentru persoanele care se conformează cu stereotipul versus cei care provoacă stereotipul
Cum explica Teoria conflictului realist (Levine & Campbell, 1972) stereotipurile?
Grupurile percep competiție (reală/imaginară) pentru resurse dorite de ambele grupuri.
Apare percepția deprivării relative (resursele
sunt limitate) → stereotipizarea negativă.
Prin ce mecanisme se perpetueaza stereotipurile?
Biasarea confirmarii stereotipului
Efectul de auto-confirmare a profetiilor
Subcategorizarea
Corelatii iluzorii
Atribuiri
Biasarea confirmarii stereotipului in perpetuarea lui
Atribuim comportamentul astfel încât să ne menținem stereotipurile existente.
- suntem mai atenți + procesăm mai ușor + ne amintim mai curând informațiile care ne confirmă convingerile anterioare
Tendință de a interpreta, căuta, și crea informații care ne confirmă stereotipurile
Dificil de combătut în situația în care stereotipul conține caracteristici acurate.
Efectul de auto-confirmare a profețiilor in perpetuarea stereotipurilor
Membrii grupurilor stereotipizate se comportă în acord cu stereotipul pentru a reduce comportamentele discriminatorii.
Subcategorizarea in perpetuarea stereotipurilor
Formăm subtipuri pentru persoanele care nu se încadrează în stereotip (excepții de la regulă).
Corelatiile iluzorii in perpetuarea stereotipurilor
Supraestimarea asocierilor între variabile ușor/moderat corelate – ne așteptăm să apară împreună.
Atribuirile in perpetuarea stereotipurilor
- atribuim intern informațiile consistente cu stereotipul
- atribuim extern informațiile inconsistente cu stereotipul
Ce e sexismul ambivalent?
Explică atitudinile duale/polarizate față de femei
- sexism ostil = evaluări negative și ostilitate
- sexism binevoitor/benevolent = evaluări negative și comportamente prosociale dar care denotă superioritate (femeile au nevoie de protecție)
Ce e efectul glass ceiling (Ryan & Haslam, 2007; Ryan et al., 2016)?
Accesul redus al femeilor la poziții de conducere.
- existența mai multor bariere în tranziția de carieră
- diferențe salariale
- “think manager, think male”
Ce e efectul glass cliff (Ryan & Haslam, 2007; Ryan et al., 2016)?
Tendința de a acorda poziții (precare) de conducere femeilor în situații de risc
- reportaje media → performanța slabă a femeilor pe poziții de conducere (inițial atribuită intern)
- “think crisis, think female”
Ce e Efectul de backlash (Rudman & Glick, 2001)?
Comportamentele neconcordante cu rolul de gen duc la penalizare.
Femeile pot reduce penalizările apelând la două strategii:
- manifestarea ambelor seturi de trăsături (agentice și comunale)
- manifestarea unui subset din trăsăturile agentice - trăsăturile asociate cu dominanța socială (competitivitate, agresivitate) duc la penalizare, dar nu cele asociate cu competența (independență, ambiție).
Ce spune Teoria rolurilor sociale (Eagly, Wood, & Diekman, 2000)?
Explică diferențele de gen în comportamentele sociale pornind de la conformismul cu rolurile de gen.
Rolurile de gen sunt rezultatul interacțiunii dintre diferențele biologice/fizice dintre sexe și factori de mediu.
Inferăm caracteristici pe baza
omportamentelor observate:
- femeile ca fiind mai comunale (calde, prietenoase, înțelegătoare, grijulii, intuitive)
- bărbații ca fiind mai agentici (competenți, asertivi, independenți, competitivi, încrezători)
Atribuim intern caracteristicile (personalitate) vs extern (comportamente normate social). Stereotipurile de gen sunt descriptive și prescriptive (normează)
Evaluarea altora + a propriei persoane (conceptul de sine include rolul de gen) mai favorabil dacă se conformează cu rolul.
Ce spune teoria congruentei rolurilor?
Extinde teoria rolurilor sociale (Eagly, Wood, & Diekman, 2000) și cele două tipuri de norme asociate rolurilor de gen.
- norme descriptive (ce fac) → evaluarea negativă a potențialuluifemeilor pe poziții de conducere (femeile nu dețin comportamentele agentice necesare rolului)
- norme injuctive (ce ar trebui să facă) → evaluarea negativă a comportamentelor agentice ale femeilor lider
- comportamentele agentice intră în conflict cu comportamentele comunale asociate cu rolul de gen feminin
