S. Rationamentul si deciziile morale Flashcards
Ce spune Teoria învățării experențiale (Kolb, 84; Kolb et al., 99)?
Experinta concreta => Reflectare => Conceptualizarea abstracta => Experimentare activa
Ce sunt deciziile morale?
Deciziile morale= situații slab definite, alternativele ilustrează valori diferite aflate în conflict
De cate tipuri pot fi deciziile?
Deciziile pot fi:
Deonotologice
- în care nu vreau să fac eu niciun rău
- o să las lucrurile să se întâmple asa cum trebuie
- nu vreau sa fiu responsabil de moartea cuiva
Utilitară
- a avea grijă de binele celor mai mulți
- iau deciziile pe baza a cât de utile sunt, astfel încât să maximizez câștigurile
Etapele devzvoltarii moralitatii prin Teoria fundamentelor morale
Preconvețională
- la început suntem ființe egoiste, ne punem pe primul loc
Convențională
- învățăm să respectăm reguli
Postconvențională
- începem să gândim mai abstract, să punem la îndoială autoritatea
Care sunt fundamentele eticii intuitive?
Grijă/rănire => persoana care are ca fundament moral dezvoltată grija; presupune să oferi ajutor, suport celor aflați în poziții vulnerabile
Corectitudine/trișare (la nivel de diada) => o putem observa in cadrul relațiilor; împărțirea egală a resurselor sau luarea de decizii favorabile pentru toți
Loialitate/trădare => stabilitate, oferire de suport în comunitățile în care ne aflăm Autoritate/subversiune => presupune să respectăm ierarhiile
Sanctitudine/degradare => presupune să evităm factori patogeni
Care sunt asumptiile despre cum functioneaza moralitatea din perspectiva Teoriei fundamentelor morale?
- Caracterul înnăscut (nativism)
- Învățarea culturală
- Moralitatea se bazează pe intuiții morale/procese automate
- Pluralismul valoric
Caracterul înnăscut (nativism)
- Organizat înaintea experienței
- Există un prim „draft” al minții morale= predispoziție pentru achiziția de norme, valori comportamente
- Provin ca urmare a confruntării recurente a speciei cu un set de probleme
- “Mecanisme funcționale specializate” pentru rezolvarea rapidă a problemelor morale = preparedness
Învățarea culturală
Primul draft al minții morale continuă să fie editat de experiențele din cultura de apartenență
Diferențe între manifestările culturale ale unor preocupări morale:
- interacțiunile cu vârstnicii (respect)
- atenție față de cei din jur
- căsătorie
- consum de alimente (ex. carne de porc)
- sanctitudine/curățenie
Moralitatea se bazează pe intuiții morale/procese automate
Se bazeaza pe emotii dupa vine sistemul logic
Există un sistem dual al proceselor ce susțin moralitatea:
- o cale automată, euristică, asociativă, rapidă
- o cale deliberată, cu efort, raționament
Intuiția morală (= “evaluative feeling of good vs bad”) primează
Raționamentul moral e doar cu scop de justificare post-hoc
Mizează pe decizii luate intuitiv, iar raționamentul vine după ce decizia a fost luată
Pluralismul valoric
Diversitatea provocărilor sociale recurente
Algoritmul: provocarea socială (trigger original) → emoție morală (intuiție)
→ comportament
Ne lovim de sitiații declansatoare de emoții, astfel luăm emoții intuitiv ca apoi să se activeze raționamentul
Avem mai multe valori, si mai multe evenimente care apar, când se activează emoția, se declansează si emoție
Care sunt asumptiile Teoriei duale a moralitatii
- Moralitatea a evoluat pentru a susține cooperarea în comunitate
- Există un sistem dual al proceselor ce susțin mortalitatea
Moralitatea a evoluat pentru a susține cooperarea în comunitate
Confruntarea speciei cu un set anumit de probleme→ valori= ghid de rezolvare
Principala problemă adaptativă de gestionat=cooperarea în comunitatea imediată→ evitatea TRAGEDIEI BUNURILOR COMUNE
Tragedia bunurilor comune=atunci când avem o resursă limitata aflată la comun trebuie sa avem valori care să ne ghideze consumul pentru a evita tragedia de a epuiza resursa; ex. cacao, cafea, petrol
Există un sistem dual al proceselor ce susțin mortalitatea
O cale automată, euristică, asociativă, puternic afectivă, rapidă („setarea automată”)
O cale deliberată, cu efort, raționament (“opțiunea manuală”)
Calea automată (intuiții și emoții morale) → deciziile deontologice
Calea deliberată (raționament și analiză) → deciziile utilitare
Decizia deontologica
Presupune o preocesare automată, cu imixtiune afectivă (intuițile morale)
Susținut de studii care arată că:
- Structurile cerebrale asociate cu reactivitatea & reglarea emoțională (ex. cortex prefrontal medial, cortex cingulat posterior
etc.) sunt implicate în deciziile morale deontologice
- Persoane cu trăsături psihopate (empatie scăzută etc.) iau mai puține D deontologice, mai multe D utilitare
Decizia utilitara
Presupune o procesare deliberată (contolată) (e contraintuitivă în dileme cu conflict ridicat+ presupune combaterea procesării automate)
Susținut de studii care arată că:
- un timp ridicat de deliberare prezice D utilitare
- Indivizii cu un stil decizional analitic, rațional iau D utilitare în mai mare măsură
- Indivizii cu o capacitate crescută a memoriei de lucru iau D utilitare în mai mare măsură