S. Actiunea colectiva Flashcards
Ce e actiunea colectiva?
Acțiunea colectivă= orice acțiune inițiată de indivizi ca membri ai unui grup pentru a atinge obiectivele grupului într-un context politic
Care sunt factorii determinanti ai Social Identity Model of Colective Action (vam Zomeren et al., 2008)?
- Percepția unei lipse de justiție
- Credința în abilitatea grupului de a face schimbări
- Identificarea cu grupul social
Care sunt teoriile prin care se poate explica perceptia unei lipse de justitie?
Teoria deprivării relative/ Relative deprivation theory (Festinger, 1954)
Group based deprivation vs. individual based deprivation (Postmes et al., 1999)
Justețe distributivă vs. Justețe procedurală (Folger, 1977, Jost & Major, 2001)
Rolul emoțiilor declanșate de percepție
Teoria deprivării relative/ Relative deprivation theory (Festinger, 1954)
Ca sa fiu motivat să mă implic în mișcări sociale trebuie să percep că am un nivel de resurse mai scăzut față de alt grup
Percepția deprivării duce la comportamente de
comparație socială
Group based deprivation vs. individual based deprivation (Postmes et al., 1999)
Percepția că întreg grupul este tratat incorect duce la mișcări sociale
E important ca întreg colectivul să fie afectat ex. companie cu personal feminin (2500 lei salariu)- e ok dacă nu compar cu personalul masculin care are un salariu de 3000 de lei
Justețe distributivă vs. Justețe procedurală (Folger, 1977, Jost & Major, 2001)
Utilizarea de către autorități a procedurilor corecte => diminuează reacțiile negative ale indivizilor la rezultate nefavorabile
Lipsa de justitie poate fi:
- procedurala: e nevoie ca procedura din care s-a ajuns la această distribuire să fie distorsionată; modul în care s-a luat decizia pentru această distribuire
- distributivă: resurse distribuite în mod diferit, câtiva colegi au salariu mai mare; presupune să avem resurse distribuite în mod diferit, cineva are mai multe resurse, iar cineva are mai puține
ex. distributiv- 2500/3000 de lei procedural- dacă s-au făcut diferențe în funcție de gen e problemă, dacă s-a făcut în funcție de competențe nu.
Nu e suficient să am doar lipsă de justiție distributivă.
Rolul emoțiilor declanșate de percepție
Emoțiile la nivel de grup, cum ar fi furia = punte spre tendințele de acțiune specifice
Furia este emoția care determină implicarea în acțiuni colective
Furia se activează:
- la nivelul grupului: sunt furios pentru poziția în care mă aflu
- orientată către sistem: am spre ce să mă orientez, voi merge să fac schimbarea
Care sunt teoriile care explica credința în abilitatea grupului de a face schimbări?
Teoria mobilizării resurselor/ Resource mobilization theory
Social psychological theories of collective action (Klandermans, 1984)
Teoria mobilizării resurselor/ Resource mobilization theory
Protestul= acțiuni colective raționale care le permit grupurilor să își atingă obiectivele și interesele, punând presiune pe cei aflați la putere.
Mizează pe autoeficacitate colectivă
Ne spune că MOTIVUL pentru care ne implicăm în acțiunea colectivă e să adunăm resurse care să ducă la o schimbare (de status)
Social psychological theories of collective action (Klandermans, 1984)
MOTIVUL acțiunii rezultă din percepția expectanță valoare
Teoria expectanță valorare: nu e sufiecient să mă aștept să schimb ceva, tebuie ca schimbarea să fie percepută ca fiind valoroasă. Mă voi implica în acțiunea colective doar dacă schimbarea e valoroasă pentru grupul meu
Prin ce teorie se explica identitatea sociala?
SIT (Tajfel, 1978; Tajfel & Turner, 1979)
SIT (Tajfel, 1978; Tajfel & Turner, 1979)
Identitatea socială pe care o am este influențată de 3 elemente:
1. Permeabilitatea granițelor grupuri => presupune să percep granitele propriului grup ca fiind deschise; dacă percep granițele grupului ca fiind impermeabile o să mă implic mai; mult în acțiuni colective
ex. grupuri impermeabile: familia, naționalitatea
- Legitimitatea relațiilor intergrup => se referă la gradul în care percep diferențele intergup să fie corecte, legitime bazate pe criterii obiective incorecte; relația ilegitimă⇒ creste probabilitatea de a mă implica în acțiuni colective
- Stabilitatea grupurilor => percepție existenței unor alternative la situații curente, gradul în care se pot schimba ierarhiile față de situația în care ne aflăm curent alternative⇒ instabilitate ⇒ acțiune
Limite permeabile= membrii grupurilor dezavantajate percep că pot părăsi grupul. Lipsa de permeabilitate motivează schimbarea prin competiție socială.
Diferențele instabile și ilegitime= motivant pentru acțiune colectivă.
E mai importanta identificarea cu grupul sau cu cauza?
Identificarea cu cauza e mai predictivă pentru implicarea în acțiuni colective.
Putem să avem diferențe de indetificare cu o anumită cauză:
- structurală: cauze care au un istoric lung de timp, in care nu s-a actionat în niciun fel
- incidentală: presupun ca un animit eveniment brusc care apare pe moment să genereze mișcări sociale; prezic mai bine mișcările sociale
Identitatea sociala este cea care influențează percepția justitiei si eficacitatea colectivă, efect direct și indirect.
Teoria justificării sociale (Jost et al., 2017)
Oamenii sunt motivați să apere statusul quo-ul deoarece în acest fel își satisfac nevoile de certitudine, securitate și apartenență socială.
Expunerea activiștilor la argumente stereotipe care justifică sistemul (de tipul „săraci dar fericiți”) duce la scăderea furiei și a comportamentelor centrate pe schimbare.
Collective action în corupție (Bauhr, 2017)
Mobilizarea depinde de tipul de corupție.
Coruptie bazată pe:
1. nevoi
- populație de rând nu are acces la elemente de bază
- corupția este necesară pentru a avea acces la un tratament corect; ex. sistem de sănătate, contracte cu statul, poliție
2. lăcomie
- populația la rând nu este afectată
- elementele de bază sunt asigurate tuturor
- corupția este folosită pentru a obține avantaje suplimentare; ex. servicii mai ieftine
