Cognitia sociala Flashcards
Ce incadreaza termenul de cognitie sociala?
integrarea cercetărilor asupra atitudinilor
fenomenele de atribuire
percepţia persoanei
Care e premisa cognitiei sociale?
PREMISA: fenomenele cognitive (reprezentările şi transformarea acestora) stau la baza tuturor comportamentelor umane
- CS determină şi este determinată de modul în care ne angajăm în lumea socială
- Singura diferenţă cu teoriile clasice are reprezentărilor cognitive este domeniul stimulilor ţintă
Contribuţii majore- folosirea unor principii explicative comune care să permită integrarea cercetărilor din PS (tendinţa de a generaliza şi de a obţine o integrare teoretică)
Care sunt direcţiile generale de dezvoltare a acestei paradigme?
Perspectiva individualistă= cercetarea modului în care indivizii îşi reprezintă realitatea socială
Perspectivă colectivistă= studiul modului în care membrii unei comunităţi împărtăşesc reprezentări ale realităţii sociale
Cum arata modelul cognitivist de explicare a comportamentului social al perspectivei individualiste a CS
Stimul social => Prelucrari informationale => Comportament social => Consecinte => Prelucrari informationale => Comportament social
Care sunt perspectivele individualiste ale CS?
Perspectiva agentului ce caută consistenţa internă şi echilibrul cognitiv
Perspectiva omului de ştiinţă naiv
Perspectiva agentului ce procesează distorsionat informaţia socială
Perspectiva tacticianului motivat
Perspectvia agentului ce caută consistenţa
internă şi echilibrul cognitiv
Dezechilibrul perceput între două cogniţii sociale (reprezentări cognitive)⇒ apariţia unei stări de tensiune psihică pe care individul încearcă să o rezolve⇒ există o tendinţă general umană de a căuta consistenţa internă şi echilibrul cognitiv (echilibrul între reprezentările cognitive activate simultan)
Pe ce teorie se bazează perspectiva agentului ce caută consistența internă?
Teoria asimetriei cognitive (Newcomb, 1953)
Ce spune Teoria asimetriei cognitive (Newcomb, 1953)?
Interacțiunile interpersonale sunt esențiale pentru oameni.
Interacțiunile pozitive presupun un nivel crescut de convergență despre stimulii (sociali) din mediu
Comunicarea interpersonală servește scopul principal de a orienta și uniformiza percepția socială
Nevoia fundamentală de a da sens lumii are la bază simetria orientării (A și B tind spre evaluări congruente ale lui X)
Atracția interpersonală dintre A și B constrânge evaluarea lui X și forțează percepțiile lui A și B spre simetrie prin comunicare și reevaluarea cognitivă a lui X
Teorii are perspectivei agentului ce cauta consistenta si echilibtru cognitiv
- Teoria dezechilibrului cognitiv (Heider, 1958)
- Teoria incongruenţei cognitive (Osgood & Tanenbaum, 1955)
- Teoria disonanţei cognitive (Festinger, 1957)
Perspectiva omului de ştiinţă naiv
Individul încearcă să găsească (caută) explicaţii plauzibile pentru propriul
comportament, comportamentul celorlalţi, precum şi pentru alte evenimente sociale
Care sunt teoriile perspectivei omului de stiinta naiv?
Teoriile implicite asupra personalităţii (Asch, 1946; Anderson, 1981)
Teoria covarianței în atribuiri (Kelley, 1967)
Teoriile implicite asupra personalităţii (Asch, 1946; Anderson, 1981)
Explică efectul așteptărilor despre ceilalți asupra tendințelor interpersonale.
Avem tendința de a percepe într‐o manieră globală atributele de personalitate ale celorlalți (e vorbăreț, deci este și sociabil …) – centralitatea dimensiunii cald‐ rece (dpdv interpersonal) (Asch, 1946)
Modele aditive- percepția atributelor se realizează într-o manieră aditivă pentru a genera o impresie globală (tendința de a procesare selectivă a atributelor congruente cu o evaluare inițială)
Complexitatea cognitivă influențează granularitatea teoriei naive despre personalitate (CC crește⇒ reprezentări mai rafinate)
Evaluarea naivă a persoalității/performanței depinde de teoriile implicite ale evaluatorilor
Perspectiva agentului ce procesează distorsionat informaţia socială
Capacitatea reprezentațională și computațională limitată a sistemului cognitiv uman
Indivizii nu analizează acurat toată informaţia disponibilă în contextul social, ci folosesc euristici personale pentru a integra aceste informaţii
Teorii relevante pentru perspectiva agentului ce proceseaza distorsionat informatia sociala
- Teorii ale stereotipurilor
- Teorii ale atribuirii
- Euristici/biasări în decizie
Perspectiva tacticianului motivat
Indivizii dispun de strategii cognitive variate pentru a procesa stimulii ce provin
din realitatea socială şi ei aleg o strategie sau alta în funcţie de obiectivele, motivele şi nevoile pe care le are la un moment dat.
Teorii relevante pentru perspectiva tacticianului motivat
- Teorii de procesare ghidate de scop
- Teoria trăirilor emoționale ca informații- Schawartz, 2011
Teoria trăirilor emoționale ca informație (Scwarz, 2011)
Postulate:
1. Trăirile emoționale sunt surse de informație ex. emoții negative= situație neplăcută care trebuie ameliorată
- Impactul informațional al emoțiilor depinde de valoarea lor informațională pentru sarcina în curs. ex. emoțiile sunt atribuite unor surse din centrul atenției, iar dacă emoția apare în
ciuda intenției de a o controla, valoarea sa informațională crește fluctuațiile emoționale sunt mai informative decât emoțiile stabile - Atunci când trăirile emoționale sunt utilizate ca surse de informații, procesarea lor este supusă acelorași principii cognitive care guvernează transformarea reprezentărilor cognitive. ex. relevanța pentru sarcină sporește adâncimea procesării
- La fel cu alte surse de informații, emoțiile pot:
a. servi ca premise în raționament
b. influența deciziile și procesările descendente (EN = situații problematice și prelucrări sistemative, EP = situații benigne și prelucrări automate)
Ce spune perspectiva colectivista in CS?
Comunităţile/grupurile funcţionează ca sisteme socio-cognitive (au capacităţi de reprezentare şi calcul)
Cogniţiile sunt împărtăşite/distribuite între membrii grupului
Comportamentul/performanţa colectiv(ă) determinate de proprietăţile configurale ale cogniţiei colective
Mai recent modele de emergenţă în cogniţia colectivă (structuri şi competenţe cognitive)
Care sunt cele 3 procese majore in perspectiva colectivista a CS?
3 procese majore influenţează dezvoltarea şi transformarea reprezentărilor cognitive în contexte sociale, procese fundamentale pentru CS:
1. Atenţia (selectivitate şi resurse atenţionale limitate)
2. Memoria (top down IP, scheme cognitive sociale, reprezentări ale sinelui, stereotipuri, resurse reprezentaţionale limitate)
3. Inferenţele cognitive (categorizare, resurse computaţionale limitate)
Ce sunt schemele cognitive sociale?
Schemele cognitive sociale= structuri cognitive care organizează cunoașterea realității sociale (Crocker, Fiske & Taylor, 1984)
La originea procesărilor top down- adesea automate
Care sunt caracteristicile schemelor cognitive (Rumelhart , 2017)?
- Conțin variable (elemente multiple) aceste elemente multiple sunt integrate în MLD alături de variabile
- Pot fi încorporate, una în cealaltă
- Reprezintă cunoștințe la toate nivelurile de abstractizare => pot avea grade diferite de generalitate și pot să reflecte cunostinte abstracte/generale
- Sunt reprezentări de cunoștințe mai degrabă decât definiții
- Reflectă procese cognitive active
- Au rol central în procesul de recunoaștere (top down information processing) top down= din spre mine, SC, spre organizarea realității
- Procesele cognitive care restructurează schemele sunt centrate pe evaluarea măsurii în care schemele reflectă datele/inpututrile recepționate din realitate
Ce spune Teoria schemelor cognitive sociale?
Structuri cognitive dezvoltate pe baza experienței personale și a interacțiunilor sociale; stocate în memoria de lungă durată
Reflecții cognitive ale contextului social
Influențează procesarea informațională „top down”- permit interpretări și categorizări ale informației sociale în momentul în care se activează o schemă cognitivă
Schemele sociale => “knowledge about a concept or type of stimulus, including it’s attributes and relations among those attributes” (Fisk e & Taylor, 1991, p. 98)
Direcționează atenția spre stimuli din contextul social
Ghideaza stocarea diferențiată a informației în MLD (principiul consistenței)
Optimizează viteza de procesare a informației⇒ inferențe rapide bazate pe experiența anterioară
O perspectivă “top down” în procesarea informațională => ex. Higgins, Rholes & Jones (1997) participanții primesc amorse diferite: aventurier vs. nesbuit după care primesc descrierea umor comportamente generale (o
persoană care are ca hoby fotografia în zone inaccesibile și parașutism) și li se cere să evalueze persoana- cei amorsași cu aventurier au evaluări mai pozitive
Pozitivitatea schemei cognitive amorsate determină selectivitatea atenției, procesarea selectivă a schemelor cognitive
Care sunt tipurile de scheme cognitive sociale?
- Scheme de sine ( self-schemata)
- Scheme cognitive (inter)personale => care țin de relații; aduc cu sine dincolo de abstractizarea unor relații care pot fi foarte complexe
- Scheme cognitive de rol => așteptări pe care le avem vis a vis de comportamentele tipice
- Scheme cognitive pentru evenimente => e un scenariu cognitiv
Scheme de sine (Markus, 1977)v
- structuri conceptuale referitoare la sine ghidează procesarea informațională relativă la sine
- se referă la un set de scheme cognitive cu valență cognitivă
Scheme cognitive (inter)personale (Cohen, 1981)
Teorii implicite ale personalității și referitoare la interacțiuni interpersonale, așteptări relative la alte persoane + prototipuri personale
Scheme de rol
Conțin informații relaționate cu așteptările comportamentale asociate unei poziții sociale
Scheme de evenimente & scenarii cognitive
Structuri cognitive care reprezintă organizarea secvențială a evenimentelor în context social (scenarii cognitive sociale)- rol important în anticipare, planificare, stabilirea scopurilor
Care sunt tipurile de scenarii cognitive sociale
- Scenarii cognitive sociale- scheme cognitive organizate secvențial (poate conține tipuri variate de scheme sine, personale)
- Scheme relaționale (Baldwin,1992). Așteptări relative interacțiunile tipice/așteptate cu persoane, prototipuri relaționale, scenarii interpersonale
- Scheme de evenimente (Schank & Abelson, 1977). Scenarii cognitive privitoare la evenimente tipice
Ce sunt schemele disfunctionale si de cate tipuri?
- structuri cognitive interiorizate prin supraînvățare
- inflexibile
- se disting destul de greu de celelalte norme cărora li se suprapune individul
Condiționale: „Nu pot să mă descurc dacă nu mă ajută cineva” pun oarecum condiții
Necondiționale (Aserțiuni categorice imperative): „Nu am niciun viitor” au caracter imperativ
Cum se grupeaza schemele disfunctionale?
Schemele se grupează în „constelații cognitive”, care favorizează procesarea anumitor structuri informaționale (congruente cu schemele cognitive) și orientează conduita subiectului, îi distorsionează deciziile, în neconcordanţă cu situaţia reală şi mai ales într‐un mod lipsit de logică (Beck & al., 1990)
Care sunt dimensiunile schemelor cognitive disfunctionale?
- Scheme de separare si respingere (abandon/instabilitate, neîncredere/abuz, privațiune emoțională, debilitate/rușine)
- Scheme referitoare la lipsa de autonomie si performanta (dependență, funcțională/incompetență, teama de evenimente inevitabile/lipsă de control, protecționismul/ personalitate atrofiată, eșec)
- Scheme referitoare la absenta limitelor (drepturi personale/dominanţă, Lipsa de control şi autodisciplină,)
- Scheme referitoare al dependenta de ceilalti (subjugare, Sacrificiu de sine, Indezirabilitate socială/Nevoia de aprobare)
- Scheme referittoare la hipervigilenta si inhibitie (autocontrol exagerat, Standarde nerealiste/exigenţă)
Cum influenteaza schemele disfunctionale din adolescenta comportamentul adult?
Schemele cognitive disfuncționale în adolescență influențează procesările informaționale și indirect conduita socială.
Secvențe ale procesărilor angajate de scheme disfuncționale:
1. Encodare și atenție selectivă spre stimuli care semnalează ostilitate
2. Inferența că ceilalți au intenții ostile (atribuire ostilă) + trăire emoțională negativă (mânie)
3. Setarea unor scopuri vindicative
4. Generarea de soluții agresive
5. Evaluarea pozitivă a soluțiilor agresive și ale consecințelor acestora
6. Comportamentul agresiv (Calvete & Orue, 2012)
Cum pot fi identificare si schimbate schemele cognitive disfunctionale?
Identificarea simptomelor principale asociate cu SCD
Administrarea Chestionarului Schemelor Cognitive şi interpretarea rezultatelor.
Educarea pacientului în legătură cu schemele cognitive (Young a conceput un model de manual în acest sens)
Activarea schemelor disfuncţionale pe parcursul desfăşurării sesiunii terapeutice şi în afara acesteia prin: imagerie dirijată, discutarea unor evenimente neplăcute, analiza viselor, terapia de grup, lectura unor cărţi sau vizionarea unor filme
Învățarea unor metode /tehnici de automonitorizare
Confruntarea pacientului cu strategiile de evitare a activării schemelor şi cu acelea de compensare a acestora
Identificarea acelor comportamente care sunt determinate de distorsionarea procesărilor informaţionale prin intermediul schemelor disfuncţionale
Integrarea informaţiei într‐o istorie coerentă (stabilirea unor conexiuni între experienţele din trecut şi cele pe care le trăieşte în prezent)
Diferenţierea între schemele primare (domeniu), secundare (scheme specifice) şi nevoile asociate
