pr dreptului fiscal si aplicarea legii fiscale,ajutoare de stat

Question 1

Legea fiscală se aplică:

Answer 1

impozitelor și taxelor care se fac venituri ale bugetului de stat și bugetelor locale,
precum și
• contribuțiilor sociale obligatorii prevăzute la art. 2 alin. (2) C.fisc., care se fac
venit bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetului Fondului național unic de
asigurări sociale de sănătate sau bugetului general consolidat, indiferent dacă sunt
reglementate prin Codul fiscal sau prin alt act normativ.
De asemenea, aplicarea legii fiscale se realizează ținând cont și de principiile înscrise în
TUE și TFUE, care se aplică cu prioritate față de normele naționale.

Question 2

În materia dreptului fiscal, în ceea ce privește data de intrare în vigoare, legiuitorul trebuie
să țină de cont de dispozițiile speciale din art. 4 C.fisc., care stabilesc expres mai multe
reguli de aplicare a acestui principiu:

Answer 2

legea de modificare sau completare a Codului fiscal trebuie să intre în vigoare în
termen de minimum 6 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al României;
b) legea prin care se introduc impozite, taxe sau contribuții obligatorii noi, se
majorează cele existente, se elimină sau se reduc facilități existente trebuie să intre
în vigoare la data de 1 ianuarie a fiecărui an;
c) ordonanțele Guvernului de modificare sau completare a Codului fiscal pot intra
în vigoare mai devreme de 6 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al
României, dar nu mai puțin de 15 zile de la data publicării.

Question 3

Principiile instituite prin Tratatele Uniunii
Europene (I)
Principiul atribuirii

Answer 3

competenţe limitate UE atribuite de
SM pentru realizarea obiectivelor stabilite prin tratate. Orice
competenţă care nu este atribuită Uniunii prin tratate
aparţine SM.

Question 4

Principiile instituite prin Tratatele Uniunii
Europene (I)
Principiului subsidiarităţii

Answer 4

numai dacă și în măsura în
care obiectivele acţiunii preconizate nu pot fi realizate în
mod satisfăcător de statele membre la nivel central sau la
nivel regional si local, dar datorită dimensiunilor si efectelor
acţiunii preconizate, pot fi realizate mai bine la nivelul
Uniunii.

Question 5

Principiile instituite prin Tratatele Uniunii
Europene (I)
Principiului proporţionalităţii

Answer 5

acţiunea, în
conţinut si formă, nu depăşeşte ceea ce este
necesar pentru realizarea obiectivelor tratatelor

Question 6

Principiile instituite prin Tratatele Uniunii
Europene (I)
Principiului cooperării loiale

Answer 6

Uniunea si

statele membre se respectă şi se ajută reciproc

Question 7

Principiile instituite prin Tratatele Uniunii
Europene (I)
Principiul nediscriminării pe motiv de
naţionalitate

Answer 7

CJUE a stabilit că încălcarea
există atunci când se aplică reguli diferite unor situaţii comparabile sau aceeaşi regulă unor
situaţii diferite (Cauza C-297/93 Schumacker)
Se coroborează cu libertățile fundamentale

Question 8

Principiile dreptului fiscal românesc -

Constituția României

Answer 8

principiul legalității - interpretarea coroborată a
prevederilor art. 56 alin. (3), art. 137 alin. (1) și
art. 139 alin. (1) = impozitele, taxele și
contribuțiile pot fi stabilite numai prin lege;
2) principiul contributivității - art. 56 alin. (1) =
cetățenii au obligația de a contribui la cheltuielile
publice prin impozite și taxe;
3) principiul justeței sistemului fiscal - art. 56
alin. (2) = „sistemul legal de impuneri trebuie să
asigure așezarea justă a sarcinilor fiscale”

Question 9

principii cod fiscal

Answer 9

Principiul neutralităţii măsurilor fiscale =
impunerea unor condiţii egale investitorilor şi
capitalului străin şi român
2) Principiul certitudinii impunerii = norme
juridice clare
3) Principiul echităţii fiscale = sarcina fiscală în
funcţie de puterea contributivă a contribuabilului
4) Principiul eficienţei impunerii = menţinerea
randamentului impozitelor
5) Principiul predictibilităţii impunerii =
stabilitatea impozitelor pentru o perioadă de cel
puţin 1 an

Question 10

Condițiile legale pentru ajutor de stat
Șase condiții pentru ca o măsură națională să fie considerată
Ajutor de Stat (Opinia avocatului general Henrik
Saugmandsgaard din 19 septembrie 2018):

Answer 10

măsura națională trebuie să acorde un avantaj unei
întreprinderi
2. avantajul trebuie să fie selectiv
3. avantajul trebuie să fie imputabil statului
4. avantajul trebuie finanțat prin intermediul unor resurse de stat
5. măsura trebuie să afecteze schimburile comerciale dintre
statele membre
6. măsura trebuie să denatureze sau să amenințe să denatureze
concurența

Question 11

Condițiile legale pentru ajutor de stat

Varianta reformulată în 4 condiții:

Answer 11

avantajul trebuie să fie imputabil statului sau să fie
finanțat prin intermediul unor resurse de stat
2. se acordă un avantaj economic unei întreprinderi
3. avantajul economic este selectiv
4. este denaturată sau amenință să denatureze libera
concurența la nivel unional

Question 12

Metode de analiza a Selectivității

Answer 12

Metoda clasică - principiul
disponibilității generale = este
selectiv orice avantaj care nu este
disponibil pentru toate întreprinderile
de pe teritoriul național

2) Metoda cadrului de referință
(sistemul fiscal) = analiză în 3 etape

19

Metoda cadrului de referință
i. derogare de la sistemul fiscal,
ii. nu este disponibil pentru toate
întreprinderile care se găsesc în situații
comparabile
iii. nu este justificat de natura sau de
economia generală a sistemului fiscal

Question 13

Măsuri fiscale ce pot intra în sfera

ajutorului de stat:

Answer 13

• Regimul fiscal aplicabil societăților cooperative
• Regimul fiscal aplicabil organismelor de plasament colectiv
• Amnistii fiscale
• Decizii fiscale și tranzacții fiscale
• Normele privind amortizarea
• Impozitul pe venit în cotă fixă
• Clauza anti-abuz (neaplicarea)
• Accize (scutirea de la plată pentru anumite categorii)

Question 14

Condițiile stabilite de Comisie pentru
amnistie fiscală
Amnistia fiscală este o măsură generală dacă:

Answer 14

Este deschisă oricărei întreprinderi din orice sector, de
orice dimensiune care are obligații fiscale restante la
data stabilită
2) Nu conduce la o selectivitate de facto în favoarea
anumitor întreprinderi (exemplu: aplicare anumitor
măsuri numai dacă este depășit un anumit prag)
3) Organul fiscal nu are puterea de a decide acordarea
sau intensitatea măsurii

Question 15

Deciziile fiscale reprezintă ajutor de

stat dacă:

Answer 15

Se aplică în mod greșit legislația națională și se
scade cuantumul impozitului
2) Nu este disponibilă și celorlalte întreprinderi într-o
situație de fapt și de drept similară
3) Organul fiscal stabilește un tratament fiscal mai
favorabil unui contribuabil comparativ cu alți
contribuabili aflați într-o situație similară de drept
și de fapt.

Question 16

subiectele raportului fiscal

Answer 16

statul(la nivel central, anaf , mfp, autoritatile locale) si contribuabilul

Question 17

persoana fizica rezidenta, conditii

Answer 17

rezidentă, dacă îndeplinește cel puţin una dintre următoarele
condiţii:
2.1.1.1. are domiciliul în România;
2.1.1.2. centrul intereselor vitale ale persoanei este amplasat în
România;
2.1.1.3. este prezentă în România pentru o perioadă sau mai multe
perioade care depăşesc în total 183 de zile, pe parcursul
oricărui interval de 12 luni consecutive, care se încheie în
anul calendaristic vizat;

Marilena ENE Drept fiscal – Suport de curs I.D.
2.1.1.4. este cetăţean român care lucrează în străinătate, ca
funcţionar sau angajat al României într-un stat străin.

Question 18

persoana fizica nerezidenta conditii

Answer 18

2.1.2.1.dacă nu îndeplineşte niciuna dintre condiţiile de rezidență
menționate mai sus,
2.1.2.2. orice persoană fizică cetăţean străin cu statut diplomatic
sau consular în România, cetăţean străin care este
funcţionar ori angajat al unui organism internaţional şi
interguvernamental înregistrat în România, cetăţean străin
care este funcţionar sau angajat al unui stat străin în
România şi membrii familiilor acestora.

Question 19

persoana jurid nerezidenta conditii

Answer 19

orice persoană juridică străină,
2.2.2.2. orice alte entităţi străine, inclusiv organisme de plasament
colectiv în valori mobiliare fără personalitate juridică, care
nu sunt înregistrate în România, potrivit legii.

Question 20

persoana juridic rezidenta conditii

Answer 20

2.2.1.1.orice persoană juridică română,
2.2.1.2.orice persoană juridică străină având locul de exercitare a
conducerii efective în România (art. 81 Cod fiscal),
2.2.1.3.orice persoană juridică cu sediul social în România,
înfiinţată potrivit legislaţiei europene.

Question 21

2.3.o entitate fără personalitate juridică, care poate fi la rândul său:

Answer 21

rezidentă, în această categorie fiind incluse acele societăți fără
personalitate juridică înființate potrivit legislației speciale. Spre
exemplu, societatea civilă de avocați.
2.3.2. nerezidentă, care cuprinde orice entitate care nu este înregistrată în
România.

Question 22

Domiciliul fiscal este reglementat distinct de Codul de procedură fiscală în funcție de
organul fiscal, central sau local. Astfel, în ipoteza creanțelor fiscale administrate de
organul fiscal central, domiciliul fiscal se determină astfel:

Answer 22

pentru persoanele fizice, adresa unde își au domiciliul, potrivit legii, sau adresa unde
locuiesc efectiv, în cazul în care aceasta este diferită de domiciliu;

Marilena ENE Drept fiscal – Suport de curs I.D.
b) pentru persoanele fizice care desfășoară activități economice în mod independent sau
exercită profesii libere, sediul activității sau locul unde se desfășoară efectiv
activitatea principală;
c) pentru persoanele juridice, sediul social sau locul unde se exercită gestiunea
administrativă și conducerea efectivă a afacerilor, în cazul în care acestea nu se
realizează la sediul social declarat;
d) pentru asocierile și alte entități fără personalitate juridică, sediul acestora sau locul
unde se desfășoară efectiv activitatea principală.

Question 23

Drepturile patrimoniale = creanțe fiscale

Answer 23

dreptul la
încasarea oricărei sume care se cuvine bugetului
general consolidat:
1) dreptul la perceperea impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi a altor
sume care constituie venituri ale bugetului general consolidat,
dreptul la rambursarea taxei pe valoarea adăugată;
2) dreptul la perceperea dobânzilor, penalităţilor de întârziere sau majorarile de intarziere

Question 24

drepturile nepatrimoniale

Answer 24

Drepturile nepatrimoniale = dreptul subiectului activ
de a pretinde subiectului pasiv de a avea un anumit
comportament prevăzut de lege (dreptul de a pretinde
înregistrarea fiscală)

Question 25

Clasificare Creanțe fiscale (drepturi

Answer 25

•Principale = dreptul statului la perceperea
impozitelor, taxelor şi contribuţiilor sociale
•Accesorii
= dreptul statului la perceperea dobânzilor,
penalităţilor sau majorărilor aferente unor
creanţe fiscale principale,
= dreptul contribuabilului de a primi dobânzi, în
condiţiile legii.

Question 26

Obligațiile fiscale

Answer 26

•Obligația fiscală = obligaţia de plată a
oricărei sume care se cuvine bugetului
general consolidat.

Question 27

•Obligațiile fiscale pot fi:

Answer 27

Patrimoniale = obligaţia de plată a oricărei sume care se
cuvine bugetului general consolidat sau din bugetul
general consolidat. • Nepatrimoniale = obligații al căror conținut nu este
exprimat în formă bănească: • Contribuabilul are obligația de a se înregistra fiscal,
astfel cum este prevăzut în art. 82 CPF

Question 28

Clasificare Obligații fiscale

Answer 28

• Principală = obligaţia de plată a impozitelor, taxelor şi
contribuţiilor sociale, precum şi obligaţia organului fiscal
de a restitui sumele încasate fără a fi datorate şi de a
rambursa sumele cuvenite, în situaţiile şi condiţiile
prevăzute de lege; • Accesorie = obligaţia de plată sau de restituire a
dobânzilor, penalităţilor sau a majorărilor, aferente unor
obligaţii fiscale principale.

Question 29

Regula este că, pentru neachitarea la termen a oricărei obligații fiscale principale
patrimoniale, contribuabilul datorează împreună cu obligația principală următoarele tipuri
de obligații accesorii:

Answer 29

dobânzi în cuantum de 0,02% din valoarea obligației fiscale principale, care se
calculează pe fiecare zi de întârziere, începând cu ziua imediat următoare termenului
de scadenţă şi până la data stingerii sumei datorate, inclusiv. În Codul de procedură
fiscală, dobânda este definită ca fiind „echivalentul prejudiciului creat titularului
creanţei fiscale principale ca urmare a neachitării la scadenţă de către debitor a
obligaţiilor fiscale principale”;
b) penalităţi de întârziere în cuantum de 0,01% din valoarea obligației fiscale
principale pentru fiecare zi de întârziere. Penalitatea de întârziere nu se aplică pentru
obligaţiile fiscale principale nedeclarate de contribuabil şi stabilite de organul de
inspecţie fiscală prin decizii de impunere. Legea definește penalitatea de întârziere ca
fiind „sancțiunea pentru neachitarea la scadenţă de către debitor a obligaţiilor fiscale
principale”.

Question 30

Excepții de la această regulă, adică nu se datorează accesorii, pentru următoarele categorii
de sume:

Answer 30

sumele datorate cu titlu de amenzi de orice fel;
b) obligaţii fiscale accesorii stabilite potrivit legii;
c) cheltuieli de executare silită;
d) cheltuieli judiciare;
e) sumele confiscate;
f) sumele reprezentând echivalentul în lei al bunurilor şi sumelor confiscate care nu sunt
găsite la locul faptei.

Question 31

o penalitate de nedeclarare,

Answer 31

care este
stabilită în cuantum de 0,08% din valoarea obligației principale, pentru fiecare zi de
întârziere, pentru obligații fiscale nedeclarate sau declarate incorect. Penalitatea de
nedeclarare prevăzută la alin. (1) se majorează cu 100% în cazul în care obligaţiile fiscale
principale au rezultat ca urmare a săvârşirii unor fapte de evaziune fiscală, constatate de
organele judiciare, potrivit legii.

Question 32

Obiectul raportului juridic de

drept fiscal •

Answer 32

• Obiectul raportului juridic de drept fiscal = ansamblul
acțiunilor legat de stabilirea și administrarea în vederea
încasării la bugetul general consolidat al impozitelor, taxelor și
contribuțiilor sociale obligatorii datorate de subiectele pasive. • Obiectul secundar (derivat) = sumele de bani plătite de
subiectele pasive către sau din bugetul general consolidat.

Question 33

Impozitele, conform definiției incluse în Codul de procedură fiscală,

Answer 33

reprezintă o
„prelevare obligatorie, indiferent de denumire, realizată în baza legii, fără contraprestație,
în scopul satisfacerii necesităților de interes general”.

Question 34

Din punctul de vedere al sarcinii fiscale impozitele sunt clasificate în:

Answer 34

impozite directe, care sunt acele impozite caracterizate de faptul că persoana care
este titular al obligațiilor fiscale suportă și sarcina fiscală, caz în care prin plata
impozitului averea contribuabilului este diminuată;
(ii) impozite indirecte, care sunt acele impozite caracterizate de faptul că titularul
obligațiilor fiscale nu suportă sarcina fiscală, întrucât nu se stabilesc direct asupra
veniturilor sau bunurilor aparținând contribuabilului, ci se calculează în legătură
cu o operațiune economică, de producție bunuri, vânzare bunuri sau prestare de
servicii și sunt suportate de consumatorul final al bunurilor sau serviciilor.

Question 35

În funcție de modalitatea concretă de așezare a sarcinii fiscale, impozitele sunt
clasificate în:

Answer 35

impozite în cotă fixă, care presupun că sarcina fiscală este aceeași, indiferent
de cuantumul total al veniturilor sau bunurilor deținute de contribuabil. Acest tip
de impozit este încadrat în categoria impozitelor proporționale;
(ii) impozite în cotă progresivă, în care sarcina fiscală crește pe măsura creșterii
cuantumului total al veniturilor sau bunurilor deținute de contribuabil. Impozitul
progresiv se pare că este în continuare dezideratul în politica fiscală modernă,
întrucât se consideră că asigură, printre altele, o ocrotire a categoriilor sociale
defavorizate prin instituirea unui venit minim neimpozabil;
(iii) impozite în cotă regresivă, în care sarcina fiscală scade pe măsura scăderii
cuantumului total al veniturilor sau bunurilor deținute de contribuabil.

Question 36

În funcție de obiectul impunerii, impozitele pot fi clasificate în:

Answer 36

impozite personale, care sunt stabilite în funcție de situația personală a
contribuabilului (impozitul pe venit);
(ii) impozite reale, care sunt stabilite în legătură cu bunurile mobile sau imobile
deținute de contribuabil (impozitul pe terenuri sau construcții).

Question 37

Impozitele pot fi clasificate și în funcție de autoritatea publică care le impune și bugetul
la care se fac venit, respectiv:

Answer 37

impozite centrale (de stat), care alimentează bugetul de stat (impozitul pe
profit, impozitul pe venit, TVA, accize, taxe vamale);
(ii) impozite locale, care formează veniturile bugetelor locale (impozit pe teren,
impozit pe clădiri, impozitul pe mijloacele de transport).

Question 38

Taxele sunt definite în Codul de procedură fiscală ca fiind

Answer 38

„prelevare obligatorie,
indiferent de denumire, realizată în baza legii, cu ocazia prestării unor servicii de către
instituții sau autorități publice, fără existența unui echivalent între cuantumul taxei și
valoarea serviciului”.

Question 39

În funcție de bugetul la care se fac venit, taxele pot f

Answer 39

centrale (de stat), care se fac venit în unul dintre bugetele menționate în art. 1
alin. (2) din Legea finanțelor publice sau la bugetul unei instituții publice sau
întreprinderi publice care realizează un serviciu de interes public;
(ii) locale, care formează veniturile bugetelor locale (taxe pentru eliberarea
certificatelor de urbanism, a autorizațiilor de construire și a altor avize și
autorizații).

Question 40

Caracteristicile juridice generale ale taxelor sunt:

Answer 40

se datorează doar de către persoanele care solicită efectuarea unui anumit
serviciu public;
(ii) reprezintă plata neechivalentă a serviciilor solicitate;
(iii) se încasează în bani;
(iv) serviciile solicitate se prestează direct şi imediat.

Question 41

Contribuțiile sunt definite în Legea finanțelor publice nr. 500/2002 ca fiind

Answer 41

Contribuțiile sunt definite în Legea finanțelor publice nr. 500/2002 ca fiind „o prelevare
obligatorie a unei părţi din veniturile persoanelor fizice şi juridice, cu sau fără
posibilitatea obţinerii unei contraprestaţii”.
În Codul de procedură fiscală sunt reglementate contribuțiile sociale care reprezintă o
„prelevare obligatorie realizată în baza legii, care are ca scop protecția persoanelor fizice
obligate a se asigura împotriva anumitor riscuri sociale, în schimbul căreia aceste
persoane beneficiază de drepturile acoperite de respectiva prelevare”.

Question 42

Începând cu data de 1 ianuarie 2018 au fost instituite trei categorii de contribuții
sociale:

Answer 42

contribuțiile de asigurări sociale, datorate bugetului asigurărilor sociale de
stat de către angajat;
(ii) contribuția de asigurări sociale de sănătate, datorată bugetului Fondului
național unic de asigurări sociale de sănătate de către angajat;
(iii) contribuția asiguratorie pentru muncă, datorată bugetului general consolidat
de către angajator.

Question 43

•Profesionist = art. 3 alin. (2) C.civ.

Answer 43

•Persoana care exploatează întreprindere
persoană fizică
persoană juridică

Question 44

•Exploatarea unei întreprinderi

Answer 44

exercitarea sistematică, de către una sau mai
multe persoane a unei activități organizate de producere, administrare, înstrăinare bunuri
sau prestare servicii, indiferent dacă are sau
nu scop lucrativ

Question 45

Tipuri de impozite profesionisti

Answer 45

Profesionistul persoană juridică română sau străină
rezidentă
• Impozitul pe profit - Titlul II, art.13-42 și 44- 46 C.fisc.
• Impozitul pe dividende - Titlul II, Cap. V, art. 43 C.fisc.
Profesionistul persoană juridică română
• Impozitul pe veniturile microîntreprinderii - Titlul III C.fisc.
• Impozitul specific – Legea nr. 170/2016 privind impozitul
specific unor activități
Profesionistul persoană fizică română sau străină rezidentă
• impozitul pe veniturile din activități independente - Titlul IV,
Cap. II, art. 67 – 693 C.fisc.

Question 46

În Codul Fiscal a fost introdusă însă definiția entității transparente fiscal, cu sau fără
personalitate juridică,

Answer 46

în care este inclusă „orice asociere, asociere în participațiune,
asocieri în baza contractelor de exploatări în participație, grup de interes economic,

societate civilă sau altă entitate care nu este persoană impozabilă distinctă, fiecare
asociat/participant fiind subiect de impunere în înțelesul impozitului pe profit sau pe
venit, după caz”.

Astfel, entitatea transparentă fiscal este utilizată în materia impozitului pe profit sau al
impozitului pe venit atunci când persoanele fizice sau juridice se asociază sau încheie un
contract pentru care sunt incluse reguli speciale în Codul Fiscal, de impozitare a unor
activități economice ce nu sunt realizate doar de persoane fizice sau doar de persoane
juridice ci de o asociere dintre acestea. Asocierea se poate realiza în temeiul prevederilor
Codului Civil sub una din următoarele forme:
a) societatea simplă (societate civilă în Codul Civil din 1864), care poate avea
sau nu personalitate juridică, reglementată în art. 1.890 – 1.948 C.civ.
b) societatea în participație (asocierea în participație), reglementată în art. 1.949
– 1.954 C.civ.

Question 47

Entitatea transparentă fiscal nu este un subiect de drept fiscal în materia impozitării
directe a veniturilor profesioniștilor,

Answer 47

Entitatea transparentă fiscal nu este un subiect de drept fiscal în materia impozitării
directe a veniturilor profesioniștilor, întrucât subiect al impunerii vor fi direct asociații
care fac parte din entitatea transparentă fiscal, indiferent dacă are sau nu personalitate
juridică.
Spre exemplu, în art. 7 alin. (8) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi
exercitarea profesiei de avocat, se prevede expres: „Societatea profesională cu
răspundere limitată conduce contabilitatea în partidă simplă şi este supusă
regimului transparenţei fiscale. Plata impozitului pe venit se face de către fiecare
asociat, pentru venitul său propriu.”