impozitul pe profit Flashcards

1
Q

Informații generale

A

Nu există o definiție legală a impozitului pe profit
Rezultat fiscal pozitiv = profit impozabil
4) Rezultatul fiscal negativ = pierdere fiscală
5) Rezultatul contabil = Veniturile înregistrate realizate din orice sursă - Cheltuielile

efectuate în scopul obținerii de venituri dintr-
un an fiscal potrivit cerințelor contabilității de

angajamente, cu respectarea principiului
independenței exercițiilor

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
2
Q

Rezultatul fiscal

A

Rezultatul fiscal = Venituri înregistrate – Cheltuieli înregistrate – Venituri neimpozabile –
Deduceri fiscale + Cheltuieli nedeductibile
(„formula impozitului pe profit”)

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
3
Q

Contribuabili

A

sunt incluse următoarele persoane juridice:
a) persoanele juridice rezidente în România, care datorează impozit pentru profitul
impozabil obținut din orice sursă, atât din România, cât și din străinătate;
b) persoanele juridice străine, care nu au rezidența fiscală în România și care
desfășoară activități printr-unul sau mai multe sedii permanente în România, care
datorează impozit pentru profitul impozabil aferent sediului permanent;
c) persoanele juridice străine, care nu au rezidența fiscală în România și care

realizează venituri din/sau în legătură cu transferul drepturilor asupra unor proprie-
tăți imobiliare situate în România sau din vânzarea titlurilor de participare deținute

la o persoană juridică română;
d) persoanele juridice cu sediul social în România, înființate în baza legislației
europene.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
4
Q

două categorii noi de persoane

ce pot fi obligate să aplice reglementările privind impozitul pe profit,

A

dacă desfășoară
activitățile în anumite condiții, ce pot fi încadrate ca fiind practici de evitare a obligațiilor
fiscale pe teritoriul României cu incidență în funcționarea pieței interne, în conformitate
cu prevederile Codului Fiscal, și anume:
a) persoanele juridice străine rezidente într-un stat terţ (un stat care nu este
membru al Uniunii Europene);
b) entitatea transparentă fiscal.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
5
Q

Anumite persoane juridice, care pot fi incluse în categoria contribuabililor, nu sunt incluse
în sfera de aplicare a reglementării privind impozitul pe profit,

A

instituții publice, care gestionează fonduri publice potrivit Legii nr. 500/2002
privind finanțele publice și Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale,
dacă nu desfășoară activități economice și dacă nu există o scutire expresă
integrală de la plata impozitului pe profit. În această categorie sunt incluse și
Banca Națională a României, Trezoreria Statului, chiar dacă legiuitorul le
prevede distinct;
b) persoanele juridice fără scop patrimonial. În această categorie pot fi incluse
Academia Română și fundațiile înființate de către această instituție, fundațiile
române constituite ca urmare a unor legate, cultele religioase, asociațiile,
fundațiile și celelalte persoane juridice înființate în temeiul O.G. nr. 26/2000,
denumite în Codul fiscal „organizații nonprofit”, organizațiile sindicale și
organizațiile patronale, înființate în condițiile legii;
c) persoanele juridice de drept privat sau de drept public, care sunt scutite
pentru activitățile de interes public efectuate, în această categorie putând fi
incluse Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar, Fondul de
compensare a investitorilor, Fondul de garantare a pensiilor private; Fondul de
garantare a asiguraților;

d) persoanele juridice române care plătesc impozit pe veniturile microîntreprin-
derilor;

e) entitatea transparentă fiscal cu personalitate juridică.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
6
Q

Anumite persoane juridice, chiar dacă sunt incluse în lista persoanelor scutite, pot fi
obligate la plata impozitului pe profit atunci când obțin venituri din desfășurarea unor
activități economice:

A

instituțiile publice;
b) persoanele juridice fără scop patrimonial pentru veniturile care nu se
încadrează în sfera veniturilor neimpozabile prevăzute în art. 15 alin. (2) C.fisc,
dacă într-un an persoana juridică realizează venituri din activități economice de
peste 15.000 euro, echivalentul în lei și care reprezintă mai mult de 10% din
veniturile totale neimpozabile.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
7
Q

Cote de impozitare

A

Cota de impozit - 16% (regula generală) – art.
17
2) Cota de impozit – 5% din veniturile înregistrate
pentru următoarele activități:
a) Baruri de noapte,
b) Cluburi de noapte,
c) Discoteci
d) Cazinouri
Se achită cota de 5% din veniturile
înregistrate sau cota de 16% pe profitul
impozabil, oricare este mai mare.
Prin Legea nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activităţi a fost introdusă o nouă
excepție de la cota standard, anume impozitul specific anual, care se calculează și se
plătește de persoanele juridice române care desfăşoară activităţi corespunzătoare
codurilor CAEN prevăzute expres în art. 1 din Legea nr. 170/2016. Acest tip de impozit
nu reprezintă o veritabilă excepție, întrucât contribuabilul care desfășoară activități și
realizează venituri şi din alte activităţi în afara celor corespunzătoare codurilor CAEN
prevăzute la art. 1 din Legea nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activităţi are
obligația de a determina și plăti atât impozitul specific, cât și impozitul pe profit.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
8
Q

Veniturile înregistrate

A

Veniturile înregistrate reprezintă veniturile totale realizate de contribuabili, indiferent
dacă sunt sau nu încasate și au fost definite în doctrină ca fiind „veniturile obținute din
orice sursă în cadrul unei activități economice legale desfășurate în conformitate cu
obiectul de activitate al societății”.
Contribuabilul are obligația de a înregistra, pe baza documentelor justificative, orice venit
realizat, care reprezintă acele sume pentru care contribuabilul a emis facturi, dar și
elemente asimilate veniturilor care sunt enumerate în pct. 5 alin. (2) din Normele
metodologice la Codul fiscal.
Legiuitorul include în formula de calcul a rezultatului fiscal și veniturile neimpozabile
prevăzute în art. 23 din Codul fiscal, ce reprezintă acele veniturile care, deși realizate de

către contribuabil în cadrul activității sale economice, datorită interesului public sau utili-
tății publice, sunt declarate ca neimpozabile.

În art. 24 din Codul fiscal sunt transpuse distinct dispozițiile Directivei 2011/96/UE
privind regimul fiscal comun care se aplică societăţilor-mamă şi filialelor acestora din
diferite state membre, care stabilește că sunt incluse în categoria veniturilor neimpozabile
dividendele distribuite unei persoane juridice române de către o filială cu sediul în alt stat
membru dacă sunt îndeplinite condițiile stabilite în Codul Fiscal.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
9
Q

cheltuielilor deductibile

A

În categoria cheltuielilor deductibile sunt incluse cheltuielile efectuate în scopul
desfășurării activității economice, în condițiile stabilite de art. 25 din Codul fiscal. Regula
în materia cheltuielilor deductibile este că se scad integral din veniturile impozabile
realizate de contribubabil.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
10
Q

Cheltuielile deductibile limitat

A

Cheltuielile deductibile limitat sunt acele tipuri de cheltuieli pe care legiutorul, în
funcție de politica fiscală de la un anumit moment în timp, decide să le includă în această
categorie. Între aceste cheltuieli cu deducere limitată sunt incluse, spre exemplu:
a) cheltuielile de protocol, în limita unei cote de 2% aplicată asupra profitului contabil
(diferența dintre veniturile totale și cheltuielile totale), la care se adaugă
cheltuielile cu impozitul pe profit și cheltuielile de protocol;
b) cheltuieli sociale, în limita unei cote de până la 5%, aplicată asupra valorii
cheltuielilor cu salariile persoanelor angajate;
c) cheltuielile cu provizioanele sau ajustările pentru depreciere și rezerve, în
condițiile art. 26 din Codul fiscal;
d) cheltuielile cu dobânzile, potrivit art. 402 din Codul fiscal;
e) amortizarea, conform art. 28 din Codul fiscal.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
11
Q

Cheltuielile nedeductibile

A

sunt acele cheltuielile efectuate de contribuabil în scopul
realizării veniturilor care depășesc limita legală admisă pentru deducere sau sunt acele
cheltuieli ale contribubilului care, deși efectuate în cadrul desfășurării activității
economice, sunt considerate de legiuitor ca nefiind aferente realizării veniturilor. Lista
cheltuielilor nedeductibile este strict și limitativ prevăzută de Codul fiscal și nu poate fi
extinsă de către organul fiscal asupra altor cheltuieli.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
12
Q

Regimul cheltuielilor de cercetare-dezvoltare

A

În cazul unui contribuabil care desfășoară activități de cercetare-dezvoltare care
îndeplinesc condițiile stabilite de reglementările în vigoare, art. 20 C.fisc. prevede că
respectivul contribuabil poate beneficia de o deducere fiscală suplimentară, în sensul că

din valoarea totală a rezultatului fiscal se va scădea o valoare egală cu 50% din cheltuielile
de cercetare-dezvoltare eligibile.
Această deducere suplimentară se acordă pentru fiecare activitate de cercetare-dezvoltare
desfășurată de contribuabil și se calculează trimestrial sau anual.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
13
Q

rezervele

A

Rezervele reprezintă „sume calculate și stabilite scriptic în contabilitate care constituie
deductibilități legale”,
Rezerva se calculează cumulat de la începutul anului și este deductibilă la calculul
profitului impozabil trimestrial sau anual, după caz. Rezervele astfel constituite se
completează sau se diminuează în funcție de nivelul profitului contabil din perioada de
calcul.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
14
Q

rezervele, categorii

A

rezerva legală, care este deductibilă din profitul impozabil în limita a 5% aplicată
asupra profitului contabil, la care se adaugă cheltuielile cu impozitul pe profit
[art. 26 alin. (1) lit. a)];
b) rezervele tehnice constituite de societățile de asigurare și reasigurare, în condițiile
stabilite de legislația specială [art. 26 alin. (1) lit. g)];
c) rezervele reprezentând cota de cheltuieli necesare dezvoltării şi modernizării
producţiei de ţiţei şi gaze naturale, rafinării, transportului şi distribuţiei petroliere,
precum şi cele aferente programului geologic sau altor domenii de activitate,
prevăzute prin acte normative, constituite potrivit legii [art. 26 alin. (1) lit. m)].

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
15
Q

provizioane def

A

Provizioanele reprezintă „sume de bani indisponibilizate temporar pentru acoperirea, în
general, a riscurilor generate de posibilitatea neîncasării unei creanțe”. Provizioanele sunt
considerate, în condițiile respectării limitelor legale de constituire, cheltuieli deductibile
care scad temporar rezultatul fiscal.
În momentul
încasării creanțelor pentru care s-a efectuat o ajustare, atunci sumele respective sunt
înregistrate ca și venituri impozabile, fiind incluse în rezultatul fiscal, urmând a fi supuse
impozitării, în condițiile regulilor de drept comun.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
16
Q

Cheltuielile cu dobânda aferentă oricăror tipuri de datorii, care includ și costurile
echivalente economic cu dobânzile,sunt definite ca

A

Cheltuielile cu dobânda aferentă oricăror tipuri de datorii, care includ și costurile
echivalente economic cu dobânzile,sunt definite ca fiind costurile îndatorării. În situația
în care un contribuabil înregistrează cheltuieli cu dobânzi mai mari față de veniturile
înregistrate din dobânzi şi alte venituri echivalente din punct de vedere economic, suma
respectivă este denumită costul excedentar al îndatorării.

17
Q

În varianta inițială a art. 402 C.fisc. au fost introduse două condiții cumulative pentru ca
acest cost excendetar al îndatorării (cheltuielile cu dobânzile) să fie deductibil,

A

costul excedentar al îndatorării să nu depășească, în perioada fiscală de referinţă,
10% din profitul calculat tip EBITDA (diferenţa dintre veniturile şi cheltuielile
înregistrate conform reglementărilor contabile aplicabile, din care se scad
veniturile neimpozabile şi la care se adaugă cheltuielile cu impozitul pe profit,
costurile excedentare ale îndatorării, precum şi sumele deductibile reprezentând
amortizarea fiscală);
b) costul excedentar ale îndatorării total să nu depășească plafonul deductibil de
200.000 euro, echivalentul în lei al sumei de calculat la cursul de schimb
comunicat de Banca Naţională a României valabil pentru ultima zi a trimestrului
sau anului fiscal, după caz.

Marilena ENE Drept fiscal – Suport de curs I.D.
Directiva 2016/1164/UE prevede însă 30% pentru plafonul din profitul EBITDA și
3.000.000 euro plafonul maxim pentru costul excedentar al îndatorării total.

18
Q

Prin modificarea adusă de Legea nr. 30/2019, începând cu data de 1 ianuarie 2019,
plafonul din profitul EBITDA

A

Prin modificarea adusă de Legea nr. 30/2019, începând cu data de 1 ianuarie 2019,
plafonul din profitul EBITDA a fost majorat la 30%, iar plafonul deductibil la 1.000.000
euro. Explicații suplimentare pentru stabilirea acestor plafoane nu au fost prevăzute în
documentele publice ale legiuitorului.

19
Q

Cheltuielile cu dobânzile sunt nedeductibile dacă

A

Cheltuielile cu dobânzile sunt nedeductibile dacă EBITDA este negativ sau zero, însă se
pot deduce în anii fiscali următori, neexistând nicio limitare în timp [art. 402 alin. (7)
C.fisc.].

20
Q

Amortizarea

A

Cheltuielile suportate de un contribuabil pentru achiziționarea, producerea sau
construirea unor mijloace fixe amortizabile nu se deduc integral în perioada fiscală în care
se efectuează. Contribuabilul are obligația de a calcula amortizarea aferentă fiecărui
mijloc fix amortizabil pe care îl deține în patrimoniu și de a deduce din veniturile
înregistrate sumele calculate cu titlu de amortizare.

21
Q

Mijlocul fix amortizabil este orice bun corporal care îndeplinește trei condiții:

A

este deținut și utilizat în producția, livrarea de bunuri sau în prestarea de servicii,
pentru a fi închiriat terților sau în scopuri administrative;
b) are o valoare de intrare mai mare decât limita stabilită prin hotărâre a Guvernului;
c) are o durată normală de utilizare mai mare de un an.

22
Q

Codul fiscal exclude din lista mijloacelor fixe amortizabile anumite categorii de bunuri

A

anumite categorii de bunuri
corporale, mobile sau imobile, între care terenurile, tablourile și operele de artă, fondul
de comerț, fiind avute în vedere de legiuitor acele bunuri care nu își pierd valoarea în timp
datorită utilizării, precum și bunurile necorporale care au o durată de viață utilă
nedeterminată, conform reglementărilor contabile în vigoare.

23
Q

Metode de amortizare fiscală

A

Amortizare liniară:
Valoarea de intrare se împarte la durata normală de utilizare.
Exemplu: Valoare de intrare echipament = 5000 lei.
Durata normală de utilizare 4 ani.
Amortizare lunară: 5000/4/12 = 104,17 lei
2) Amortizare degresivă:
Se aplică coeficienții de multiplicare din Codul Fiscal
Exemplu anterior: 1,5 * (amortizare lunară liniară) = 156,26 lei
3) Amortizare accelerată:
Anul 1: 50% din valoarea de intrare
Anul 2‐n: valoarea rămasă se împarte la durata normală de
utilizare

24
Q

Pierderi fiscale

A

În situația în care rezultatul fiscal este negativ, atunci se consideră că respectivul
contribuabil înregistrează o pierdere fiscală. Pierderea se calculează anual și este
menționată în declarația de impozit pe profit.

25
Q

Pierderi fiscale
recuperarea pierderii fiscale din profiturile
impozabile

A

Reglementarea fiscală actuală permite recuperarea pierderii fiscale din profiturile
impozabile obținute în următorii 7 ani consecutivi. Recuperarea pierderilor se va efectua
în ordinea înregistrării acestora, la fiecare termen de plată a impozitului pe profit, potrivit
prevederilor legale în vigoare din anul înregistrării acestora.

26
Q

Pierderi fiscale

În cazul în care contribuabilul își încetează existența prin divizare totală sau fuziune

A

În cazul în care contribuabilul își încetează existența prin divizare totală sau fuziune și avea
de recuperat pierderi fiscale, atunci pierderea se transferă către contribuabilii nou-înființați
sau de către cei care preiau patrimoniul, proporțional cu activele transferate conform
proiectului de divizare sau de fuziune, după

27
Q

Regimul de declarare și plată a impozitului pe profit

Regimul standard

A

Regula în ceea ce privește calcularea, declararea și plata impozitului pe profit este că se
efectuează trimestrial, până la data de 25 inclusiv a primei luni următoare încheierii
trimestrelor I-III, pe baza veniturilor și cheltuielilor înregistrate în fiecare trimestru.
Până la data de 25 martie inclusiv a anului următor, contribuabilul are obligația de a
definitiva calcularea impozitului pe profit din anul anterior, de a depune declarația anuală
de impozit pe profit și de a plăti impozitul pe profit.
Acest regim se aplică de toți contribuabilii prevăzuți în art. 13 alin. (1) C.fisc. care nu se
încadrează în unul dintre regimurile derogatorii menționate mai jos.

28
Q

Regimul de declarare și plată a impozitului pe profit
sistem anual, cu plăți
anticipate, efectuate trimestrial.

A

Calcularea, declararea și plata impozitului pe profit în sistem anual, cu plăți
anticipate, efectuate trimestrial. Contribuabilul poate opta pentru acest sistem la
începutul anului fiscal, până la data de 31 ianuarie inclusiv, și are obligația de a
menține sistemul pentru cel puțin 2 ani fiscal consecutivi.
Regimul derogatoriu în sistem anual, cu plăți anticipate, efectuate trimestrial este
obligatoriu pentru instituțiile de credit, persoane juridice române și pentru sucursalele
instituțiilor de credit, persoane juridice străine.

29
Q

Regimul de declarare și plată a impozitului pe profit
Calcularea, declararea și plata impozitului pe profit în sistem anual, până la data de
25 februarie inclusiv a anului următor

A

Calcularea, declararea și plata impozitului pe profit în sistem anual, până la data de
25 februarie inclusiv a anului următor celui pentru care se calculează impozitul.
Acest regim nu presupune efectuarea unor plăți anticipate pe parcursul anului și este
stabilit pentru:
(i) persoanele juridice române care intră sub incidența prevederilor art. 15 C.fisc.,
în sensul că realizează diverse tipuri de venituri neimpozabile;
(ii) contribuabilii care obțin venituri majoritare din cultura cererealelor, plantelor
tehnice și a cartofului, din pomicultură și viticultură.

30
Q

În situația în care contribuabilii au optat pentru un exercițiu financiar diferit de anul calen-
daristic,

A

situația în care contribuabilii au optat pentru un exercițiu financiar diferit de anul calen-
daristic, au obligația să depună o declarație anuală de impozit pe profit și să plătească

impozitul pe profit aferent anului fiscal respectiv, până la data de 25 a celei de-a doua
luni inclusiv, de la închiderea anului fiscal modificat.

31
Q

cine este raspunzator pentru calculul impozitelor declarate

A

Contribuabilii sunt răspunzători pentru calculul impozitelor declarate și pentru depunerea
în termen a declarației de impunere.

32
Q

cine semneaza declaratia de impunere

A

Declarația de impunere se semnează de către administrator sau de orice altă persoană
autorizată, potrivit legii, să îl reprezinte pe contribuabil.