IMPOZITAREA VENITURILOR NEREZIDENȚILOR Flashcards
Contribuabilul
Orice persoană fizică sau juridică care nu îndeplinește condițiile de rezidență este
inclusă în categoria nerezidenților.
Nerezidenții au obligații fiscale pe teritoriul României dacă sunt îndeplinite următoarele
condiții cumulative:
a) obțin anumite tipuri de venituri, dintre cele expres prevăzute de lege
b) veniturile respective sunt plătite de rezidenți pe teritoriul României sau de un
nerezident care desfășoară activități în România prin intermediul unui sediu
permanent iar veniturile pe care le plătește reprezintă cheltuieli aferente sediului
permanent.
Impozitarea veniturilor din dividende
Sumele distribuite ca dividende brute sunt impozitate cu o cotă de impozit de 5% calculat
și reținut la sursă de plătitorul de dividende.
În situația în care nerezidentul care încasează dividende este rezident al unui stat cu care
România a încheiat o convenție de evitare a dublei impuneri atunci sunt aplicabile
dispozițiile din acea convenție.
Impozitarea veniturilor din dobânzi
Veniturile din dobânzi încasate de un nerezident de la bănci sau alte instituții de credit
autorizate și situate în România sunt impozitate cu o cotă de impozit de 16% calculat și
reținut la sursă de către plătitorii de astfel de venituri la momentul înregistrării în contul
titularului, conform prevederilor din Codul fiscal, dacă nerezidentul nu solicită aplicarea
dispozițiilor din convenția de evitare a dublei impuneri încheiată între România și statul
în care este rezident (statul de rezidență).
Pentru situația contractelor de împrumut încheiate cu persoane juridice se face distincție
în reglementarea actuală între următoarele situații:
dobânda este plătită între întreprinderi asociate având rezidența într-un alt stat
membru, situație în care se aplică prevederile art. 255 – 264 C.fisc.
În această situație,
dobânzile nu sunt impozabile în România dacă cele două societăți îndeplinesc
condițiile legale stabilite de art. 258, inclusiv cea privind calificarea ca întreprinderi
asociate pentru o perioadă neîntreruptă de cel puțin 2 ani și prezintă un certificat de
rezidență fiscală valabil.
Pentru situația contractelor de împrumut încheiate cu persoane juridice se face distincție
în reglementarea actuală între următoarele situații:
dobânda este plătită între întreprinderi care nu sunt asociate și au rezidența într-un stat
membru al Uniunii Europene sau al Spațiului Economic European,
dobânda este plătită între întreprinderi care nu sunt asociate și au rezidența într-un stat
membru al Uniunii Europene sau al Spațiului Economic European, caz în care se
aplică art. 225 C.fisc., dacă există o convenție de evitare a dublei impuneri și dacă
persoana juridică prezintă un certificat de rezidență fiscală valabil.
Pentru situația contractelor de împrumut încheiate cu persoane juridice se face distincție
în reglementarea actuală între următoarele situații:
dobânda este plătită între întreprinderi care nu sunt asociate și societatea care
încasează dobânda are rezidența într-un stat terț față de Uniunea Europeană,
dobânda este plătită între întreprinderi care nu sunt asociate și societatea care
încasează dobânda are rezidența într-un stat terț față de Uniunea Europeană, situație
în care se aplică regula generală, de impozitare în România cu o cotă de 16%, dacă
nu există o prevedere mai favorabilă într-o convenție de evitare a dublei impuneri. Și
în această situație, nerezidentul trebuie să prezinte un certificat de rezidență fiscală
valabil.
Impozitarea veniturilor din redevențe
În cazul redevențelor, reglementarea actuală face distincție între între următoarele situații:
a) redevența este plătită între întreprinderi asociate având rezidența într-un alt stat
membru, situație în care se aplică prevederile art. 255 – 264 C.fisc. În această situație,
redevențele nu sunt impozabile în România dacă cele două societăți îndeplinesc
condițiile legale stabilite de art. 258, inclusiv cea privind calificarea ca întreprinderi
asociate pentru o perioadă neîntreruptă de cel puțin 2 ani și prezintă un certificat de
rezidență fiscală valabil.
b) redevența este plătită către un nerezident, persoană fizică sau juridică, situație în care
se aplică regula generală, de impozitare în România cu o cotă de 16%, dacă nu există
o prevedere mai favorabilă într-o convenție de evitare a dublei impuneri. Și în această
situație, nerezidentul trebuie să prezinte un certificat de rezidență fiscală valabil.
Impozitarea veniturilor din comisioane
Art. 7 pct. 9 C. fisc. definește comisionul ca fiind „orice plată în bani sau în natură
efectuată către un broker, un agent comisionar general sau către orice persoană asimilată
unui broker sau unui agent comisionar general, pentru serviciile de intermediere efectuate
în legătură cu o operațiune economică”. În Codul Civil este reglementat sub forma
contractului de comision (art. 2.043 – 2.053 C.civ.), a contractului de agenție (art. 2.072
– 2.095 C.civ.) și a contractului de intermediere (art. 2.096 – 2.102 C.civ.).
În baza acestor contracte încheiate cu un rezident, un nerezident poate încasa o sumă de
bani sau obține bunuri în natură care sunt considerate comision din punct de vedere fiscal.
În situația în care un nerezident încheie un contract de comision fie sub imperiul legii
române fie sub regimul unei legislații străine pe care organul fiscal îl poate califica ca și
comision atunci veniturile încasate de la un rezident sunt impozabile în România cu o
cotă de 16% calculată asupra veniturilor brute.
Impozitarea veniturilor din prestări de servicii de management sau de
consultanță în orice domeniu de activitate
Ca și măsură de combatere a tranferării profiturilor obținute în România de rezidenți către
nerezidenți având sediul în state cu impozitare scăzută, în art. 223 alin. (1) lit. i) C.fisc.
s-a prevăzut în mod expres că veniturile obținute de nerezidenți din România din prestări
de servicii de management sau de consultanță în orice domeniu de la un rezident sau
veniturile de această natură obținute de nerezidenți și care sunt cheltuieli ale sediului
permanent din România al unui nerezident, indiferent dacă sunt sau nu prestate în
România, sunt considerate venituri impozabile în România potrivit Titlului VI din Codul
fiscal, atunci când nu sunt încheiate convenții de evitare a dublei impuneri între România
și statul de rezidență al beneficiarului de venit sau când beneficiarul de venit nu prezintă
dovada rezidenței sale fiscale.
În situația în care un nerezident încheie un contract de prestări pe care organul fiscal îl
califică ca fiind în sfera de aplicare a acestui articol, atunci veniturile încasate de la un
rezident sunt impozabile în România cu o cotă de 16% calculată asupra veniturilor brute.
Declararea și plata impozitului
Rezidentul care plătește veniturile impozabile unui nerezident are următoarele obligații
fiscale:
a) să calculeze și să rețină impozitul aferent venitului plătit;
b) să declare și să plătească impozitul reținut la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv
a lunii următoare celei în care s-a plătit venitul. Impozitul se plătește, în lei, la bugetul
de stat, la cursul de schimb al pieței valutare comunicat de BNR, pentru ziua în care
se efectuează plata venitului către nerezidenți.
