8. Tulburari din spectrul schizofren

Question 1

Criterii de diagnostic pentru schizofrenie

Answer 1

A. Doua sau mai multe, prezente o perioada suficienta de timp in interval de 1 luna (sau mai putin, daca tratate eficient). Cel putin unul dintre ele trebuie sa fie 1,2 sau 3
1. Ideidelirante
2. Halucinatii
3. Vorbire dezorganizata
4. Comportament motor profund dezorganizat sau catanonie
5. Simptome negative

B. O perioada semnificativa de la debutul tulburarii, functionarea intr-unul din domeniile majore (profesional, relatii interpersonale, autoingrijire) este semnificativ sub nivelul anterior de functionare

C. Semn econtinue ale tulburarii, cel putin 6 luni. Cel putin 1 luna (mai putin daca tratate), simptome de la criteriul A (simptome de faza activa)

D. Nu tulburare schizoafectiva, depresiva sau bipolara cu elemente psihotice

E. Nu substante sau alta afectiune medicala

F. Daca istoric de tulburare de spectru autist sau alta tulburare de comunicare cu debut in copilarie, diagnosticul de schizofrenie se pune doar daca sunt prezente idei delirante sau halucinatii severe, alaturi de alte simptome tipice schizofreniei, timp de cel putin 1 luna

Question 2

Tulburarile din aceasta categorie

Answer 2

Tulburarea de personalitate schizotipala
Tulburarea deliranta
Tulburare psihotica scurta
Tulburarea schizofreniforma
Schizofrenie
Tulburarea schizoafectiva
Tulburare psihotica indusa de o substanta/ medicamente
Tulburare psihotica secundara unei afectiuni medicale
Alta tulburare din spectrul schizofreniei si alte tulburari psihotice specificate
Tulburare din spectrul schizofreniei si alte tulburari psihotice nespecificate

Question 3

Idei delirante

Answer 3

Simptom pozitiv
Convingeri fixe care nu pot fi schimbate prin dovezi argumentate (DSM-IV => convingeri gresite care implica de regula o interpretare falsa a perceptiilor sau experientelor)
- continuturi variate: de persecutie, referinta, somatice, religioase, de grandoare
- bizare sau non-bizare

Question 4

Halucinatiile

Answer 4

Simptom pozitiv
Experiente de tip perceptiv, care apar in absenta unui stimul extern. Au caracter viu si clar; au forta si impactul perceptiilor normale si nu pot fi controlate voluntar
- orice modalitate senzoriala; cele auditive sunt cele mai frecvente in
schizofrenie si tulburari asociate
- nu la adormire (hipnagogice) sau trezire (hipnapompice)
- parte normala a experientei religioase in anumite culturi

Question 5

Gandire (vorbire) dezorganizata

Answer 5

ex: deraiere sau slabirea asociatiilor; tangentialitate; incoerenta sau salata de cuvinte

Question 6

Comportament motor profund dezorganizat sau anormal

Answer 6

catatonie: scadere severa a reactivitatii la mediu (negativism, posturi rigide, bizare, mutism sau stupor), excitatie catatonica, miscari stereotipe,
grimase, ecolalie

Question 7

Simptome negative

Answer 7

Foarte importante in schizofrenie
- diminuarea expresivitatii emotionale
- avolitie - reducerea comportamentului motivat, voluntar, orientat spre scop
- alogie - diminuarea productiei verbale; nu mai initiezi conversatii
- anhedonie - incapacitate de a simti emotii; scaderea emotiilor pozitive (legatura cu avolitia pentru ca implicarea care sa genereze emotii pozitive)
- lipsa de sociabilitate

Question 8

Tulburarea schizofreniforma

Answer 8

acelasi simtpome ca la shizofrenie dar simptomele se remit
sau poate sa fie diagnostic provizoriu

Question 9

Tulburarea schizoafectiva

Answer 9

combina manifestari afective (depresie, manie) cu simptome psihotice
la un moment dat trebuie sa existe cel putin 2 saptamani in care sa fie halucinanti/idei delirante fara sa se suprapuna cu manifestari afective

Question 10

Tulburare psihotica indusa de o substanta/ medicamente

Answer 10

25-30% din diagnosticele de schizofrenie debuteaza asa; in special de la marijuana

Question 11

Prevalenta

Answer 11

prevalenta in decursul vietii: intre 0.30.7% dar exista variatii in functie de tara, rasa/etnie

Question 12

Diferente de gen

Answer 12

simptome negative mai severe si cronicitate mai crescuta la barbati

Question 12

Debut

Answer 12

Varsta debutului: adolescenta tarzie - jumatatea celui de al treilea deceniu de viata (mai devreme la barbati); debut abupt sau insidios; debut acut (tablou plin in 2 saptamani) e semn de prognostic bun; cand debutul e insidios e mai rau
Rar - debut in copilarie sau adolescenta
- dezvoltare premorbida cognitiv, motor, social in copilarie
- probleme de adaptare in adolescenta

Question 13

Evolutie

Answer 13

Intre 10 si 20-30 care au manifestari o data nu le vor mai avea; pentru restul e cronic; totusi exista diferente de adaptare

Question 14

Comorbiditate

Answer 14

crescuta cu alte probleme

Question 15

Risc suicidar

Answer 15

Aproximativ20% -tentative; 56% dintre pacienti mor prin suicid; risc crescut pe tot parcursul vietii (la femei si barbati)
Pericol crescut: barbati tinericu consumde substante, depresie, lipsa de speranta, lipsa unui loc de munca

Question 16

Podrom

Answer 16

Anxietate, tulburari de somn, iritabilitate
Depresie, izolare
Agresivitate, impulsivitate, dezinhibitie
Simptome negative
Simptome incipiente de la criteriul A

Question 17

Diferenta intre faze

Answer 17

Faza activa
Faza reziduala: 25-40% pacienti – simptome psihotice reziduale cronice intre episoade

Question 18

Particularitati cerebrale

Answer 18

Anomalii anatomice (ex)
=> Grosime corticala redusa–efecte mai mari in lobul frontal si temporal; influentata de tulburare, severitatea acesteia si tratament
=> Suprafata corticala redusa–efectele tulburarii, efect procese de dezvoltare
Aceste anomalii: durata bolii scurta, medie cronica; primul episod; debut in copilarie si adolescenta; fara tratament antipsihotic; simptome psihotice subclinice; risc crescut de psihoza
=> Sistem ventricular marit (ex)

Question 19

Predictori 14 => 16 ani

Answer 19

1. activitate crescuta a hipocampului si amigdalei la stimuli neutri (faces) si activitate scazuta a cortexului prefrontal dorsolateral la esec inhibitor
2. Consum de cannabis inainte de 16 ani

Question 20

Deficite cognitive

Answer 20

Deficite in numeroase domenii cognitive: procesarea timpurie a informatiei senzoriale, memorie (memorie de lucru, memorie episodica), limbaj, functii executive
Impact semnificativ asupra calitatiivietii; unele studii: impact mai mare decat simptomele pozitive si negative
Stabile in timp
Prezente si la rude; efect cu atat mai puternic cu cat incarcatura genetica e mai mare
Rol cauzal in aparitiatulburarii-endofenotip?

Question 21

Eritabilitate

Answer 21

~80%

Question 22

Alti factori de risc

Answer 22

Alti factori - varsta paterna inaintata, stres matern, infectii in timpul sarcinii, complicatii la nastere, traume in copilarie, consum de cannabis, mediul urban (mai ales metropole), malnutritie, migratia, saracia

Question 23

Tratament

Answer 23

Medicatie!
⇒ medicatie mai eficienta pentru simptomele pozitive; prima linie e medicatia

Interventii psihosociale(APA):
Assertive community treatment(ACT) - Strong
Cognitive adaptation training(CAT) - Modest
Terapie cognitiv-comportamentala - Strong
Remediere cognitiva - Strong(dar nu se stie daca efectele se traduc in beneficii de functionare)
Psihoeducatie familiala FP - Strong
Illness management and recovery IMR - Modest (studii insuficiente)
Invatare sociala/ Token economy - Strong
Antrenare abilitati sociale(SST) - Strong
Terapie prin acceptare si angajament ACT -Modest
⇒ nu vindeca psihoterapia tulburarea, doar reduce simptomele si creste reinsertia sociala si profesionala