6. Tulburarea de stres post-traumatic Flashcards
Care sunt tipurile de tulburari din aceasta categorie?
Tulburarea de atasament reactiva
Tulburarea de comportament social dezinhibat
Tulburarea de stres posttraumatic DSMIII
Tulburarea de stres acut
Tulburari de adaptare: cu dispozitie depresiva, cu anxietate, cu dispozitie mixta anxioasa si depresiva, cu perturbarea conduitei, cu perturbari mixte ale emotiilor si conduitei
Alta – specificata si nespecificata (ex. doliu complex si persistent)
Tulburarea de atasament reactiva
- diagnostic in copilarie (max 5 ani)
- trebuie sa fii suferit maltratare/neglijare
- tablou clinic: simptome de internalizare de tip depresiv si detasare; lipsa dorintei de apropiere; fond afectiv marcat de tristete, anhedonie; probleme serioase de mediu in primele luni/ani de viata
- putin frecventa chiar si in esantioane abuzate - prevalenta 10%
Tulburarea de comportament social dezinhibat
- diagnostic in copilarie (poate continua si in perioada adulta)
- simptome de externalizare: familiaritate excesiva fata de straini; dezinhibitie crescuta; spui lucruri intime, secrete
Tulburarea de stres acut
Aceleasi simptome si expunere cu PTSD
Simptomele apar la cel mult 3 zile si dureaza cel mult o luna; daca se remit e stres acut; daca dureaza mai mult de o luna e PTSD, in unele
cazuri stresul actut da in PTSD
Tulburari de adaptare
Am fost expus la un stimul traumatic dar nu sunt toate simtpomele de PTSD
Expunere la stresor non-traumatic (moarte, despartire) dar exista simptomele; pot fi predominant anxioase, depresive sau mixt; in general daca e nontraumatic e de adaptare s simptomele pot sa semene mai mult sau mai putin cu PTSD
Care sunt criteriile de diagnostic pentru PTSD?
A. Expunere la o situatie concreta sau amenintarea cu moartea, vatamare severa sau violenta sexuala, intr-unul (sau mai multe) moduri.
B. Unul sau mai multe simptome de tip intruziv
C. Evitarea persistenta a stimulilor asociati cu evenimentul traumatic, reflectata in una sau ambele
D. Alterari cognitive si ale dispozitiei, reflectate in doua sau mai multe moduri
E. Afectari semnificative ale activarii si reactivitatii, reflectate in doua sau mai multe
F. Durata tulburarii: mai mult de o luna
G. Suferinta si disfunctionalitate
H. Nu substanta, nu alta conditie medicala
A. Expunere la o situatie concreta sau amenintarea cu moartea, vatamare severa sau violenta sexuala, intr-unul (sau mai multe) din urmatoarele moduri:
- Trairea directa a evenimentului traumatic
- Martor la eveniment traumatic prin care trece altcineva
- Aflarea faptului ca evenimentul a afectat un membru apropiat al familiei sau un prieten apropiat; evenimentul violent sau accidental
- Expunere repetata sau extrema la detalii aversive ale unor evenimente traumatice (ex. echipe de descarcerare, politie etc.)
- diferenta intre stresori cotidieni si trauma; stresorii au impact la fel de mare ca trauma pe termen lung
- stresori cotidieni vs evenimente stresante (copil, mutare) vs stimuli traumatici (amenitare sau pericol real)
Criteriul A nu se aplica in cazurile de expunere prin intermediul internetului, televizorului, filmelor sau fotografiilor, decat daca aceasta este legata de munca persoanei
B. Unul sau mai multe simptome de tip intruziv:
- Amintiri neplăcute, recurente, involuntare si intruzive
Copii: joc repetitiv care reflecta teme sau aspecte ale evenimentului traumatic - Vise neplacute, recurente, cu continut legat de trauma
Copii: vise inspaimantatoare, indiferent de continut - Reactii disociative (ex. flashback) (cateva secunde)
Copii: “reconstituireaˮ traumei in joc - Distres intens sau prelungit la expunerea la stimuli interni sau externi care simbolizeaza sau seamana cu un aspect al evenimentului traumatic
- Reactii fiziologice intense la stmuli care aduc aminte de trauma
C. Evitarea persistenta a stimulilor asociati cu evenimentul traumatic, reflectata in una sau ambele:
- Evitare sau eforturi de a evita amintiri, ganduri, emotii neplacute legate de trauma
- Evitare sau eforturi de a evita stimuli externi care declanseaza amintiri, ganduri, emotii dureroase legate de trauma
D. Alterari cognitive si ale dispozitiei, reflectate in doua sau mai multe:
- Incapacitatea de reamintire a unor aspecte importante ale traumei (amnezie disociativa, nu traumatism cranian, alcool)
- Convingeri sau asteptari negative persistene si exagerate despre sine, despre altii si despre lume
- Interpretari distorsionate despre cauza sau consecintele evenimentului care duc la invinuirea propriei persoane sau a altora
- Dispozitie afectiva negativa persistenta (frica, groaza, furie, vinovatie, rusine)
- Scaderea interesului pentru sau participarii la activitati importante
- Sentimentul de detasare sau instrainare de altii
- Incapacitatea persistenta de a trai emotii pozitive (ex. bucurie, satisfactie, iubire)
E. Afectari semnificative ale activarii si reactivitatii, reflectate in doua sau mai multe:
- Iritabilitate si rabufniri de manie – agresivitate fizica sau verbala fata de oameni sau obiecte
- Comportament nechibzuit si autodistructiv
- Hipervigilenta
- Raspuns exagerat de tresarire
- Probleme de concentrare
- Tulburari ale somnului
Specificanti
Cu simptome disociative: depersonalizare, derealizare (cu cat sunt mai intense, cu atat e mai complicat tabloul)
Cu manifestare (expression) intarziata: cel putin 6 luni dupa trauma (in cele mai multe cazuri simptomele apar imediat, dar sunt subclinice)
Cat % din populatie este expusa la minim un eveniment traumatic?
70%
Prevalenta
Prevalenta estimata:
- SUA: in decursul vietii: 6.1-8.3; in decursul a 12 luni: 4.7
- Global: 3.9
Variatii mari in functie de populatia studiata: veterani de razboi, refugiati, tari in razboi, dictaturi, femei abuzate etc. Ex: populatii in zone de conflict: 11%
Prevalenta mai mare la femei
Evolutie
remisiune la aproximativ 50% din cazuri (adulti) in decursul a 3 luni