4.3. Teorii ale relatiilor interpersonale Flashcards
Care sunt tipurile de configuratii evolutioniste ale grupului?
Diada
- 2 persoane: relatie sexuala sau copil/parinte, alti copii; functia: microcooronare
Grupul familial
- 5 persoane; entitate bazala care asigura nevoile copilului; functii: cognitie distribuita
Comunitatea
- 30 persoane; mutarea intre locuri, mentenanta, munca; functii: constructia impartasita a realitatii
Triburi
- 300 persoane; schimb de resurse, indivizi si informatie; functii: stabilizarea si standardizarea limbajului
Care sunt tipurile de teorii ale afilierii si relatiilor interpersonale?
Cognitive
Teoria interdependentei sociale
Motivationale
Atractiei interpersonale
Schimbului social
Teoria cognitiva a afilierii
Teoria realitatii impartasite (Echterhoff, 2010)
Consensul social asupra a ceea ce este real și ireal ghidează interacțiunile sociale și menține armonia socială = motivația de a căuta consensul social (Ce cred ceilalți?)
Consensul social privește stări psihologice interne (cogniții/emoții) și nu doar comportamentul real
Realitatea există (obiectiv) independent de cei care o percep
Realitatea împărtășită este rezultatul interacțiunii dinamice dintre persoane și mediu
Interacțiunile interpersonale conduc spre o realitate împărtășită doar în măsura în care persoanele au acces la cognițiile/emoțiile celorlalți
= comunitățile și grupurile sociale restrânse permit emergența unei realități împărtășite (reprezentare & învățare socială)
Care sunt teoriile motivationale ale afilierii?
Teoria nevoii de apartenenta
Teoria atasamentului
Teoria sociometrica
Teoria nevoii de apartenenta (Baumeister&Leary, 1995)
Aspectul central este nevoia fundamental umană de afiliere – am evoluat ca specie socială și suntem motivați spre a forma și menține relații sociale care ne satisfac nevoia de afilere (a aparține unei structuri sociale supraordonate)
Are în centru ipoteza apartenenței – motivația intrinsecă de a forma și menține un număr minim de relații interpersonale semnificative (interacțiuni cu un număr restrâns de persoane care generează trăiri emoționale pozitive) , armonioase (preocuparea pentru starea de bine a celuilalt – altruism) și durabile
(interacțiuni frecvente pentru o durată mai lungă de timp care generează stări emoționale pozitive)
Teoria atasamentului
Inițial dezvoltată pentru a înțelege relațiile părinte-copil, teoria are în centru nevoia de protecție și îngrijire
Concepte centrale în teoria atașamentului:
(1) atașamentul înnăscut,
(2) strategii de reglare emoțională relaționate cu
atașamentul,
(3) modele cognitive ale sinelui și celorlalți (scheme cognitive relaționale),
(4) stiluri de atașament,
(5) atașamentul ca resursă personală care sporește stima de sine (atașamentul ca reziliență personală),
(6) insecuritate în atașament și consecințele
sale disfuncționale
Stiluri de atașament
(1) securizant - ma atașez ușor de alții, mă
simt confortabil să depind de ei și sa știu ca ei depind de mine, nu mă tem de abandon sau de intimitate relațională
(2) evitant – mă simt inconfortabil în prezența celorlalți, nu am încredere în alte persoane și mă tem să depind de alții sau de apropierea intimă,
(3) anxios – simt că ceilalți se tem sa se apropie de mine, mi-e teamă că nu sunt iubit și că voi fi părăsit, am nevoie de apropiere intimă și consider că acest lucru îi îndepărtează de ceilalți
Teoria sociometrica
Stima de sine este un indicator psihologic al măsurii în care individul este acceptat și valorizat social
Stima de sine este rezultatul unui sistem motivațional care monitorizează permanent și răspunde la semnale de acceptare și respingere socială (stima de sine ridicată este o măsură a gradului ridicat de acceptare socială)
Metrologia socială are în centru 2 aspecte:
- măsura valorizării
- sociale și a acceptării sociale
Explicații alternative ale stimei de sine (unul dintre cele mai studiate concepte in PS)
(1) susține comportamentele adaptative
social și starea de bine,
(2) semnalează dominanța și statusul
social,
(3) atenuează anxietatea și angoasele existențiale
Care sunt teoriile atractiei interpersonale?
Thin slices of behavior
Ipoteza similaritatii/atractiei
Thin slices of behavior
Primele impresii dezvoltate pe parcursul unor interacţiuni de foarte scurtă durată sunt extrem
de acurate în predicţia caracteristicilor personale ale interlocutorilor
Ipoteza similaritatii
Gradul de atracţie interpersonală, variază direct
proporţional cu similaritatea percepută faţă de
interlocutor
Esențială pentru a înțelege formarea și dinamica grupurilor sociale restrânse
Care sunt teoriile schimbului social?
A THEORY OF COMMUNAL (AND EXCHANGE)
RELATIONSHIPS (CLARK & MILLS, 1979)
ECHITATEA ÎN SCHIMBURILE SOCIALE
Ce spun teoriile schimbului social?
Relațiile interpersonale au la bază schimburi
sociale, definite ca schimburi interpersonale
repetate de activități sau resurse (tangibile și
intangibile)
Norme ale reciprocității și echității ghidează
schimburile sociale
Costuri vs beneficii in teoriile schimbului social
Teoria schimbului social pornește de la asumpția raționalității, a calculului rațional/matematic pentru schimbul de resurse care apare în cadrul relației
Costuri relaționale = acele consecințe relaționale percepute negativ, pierderi personale care survin ca urmare a implicării într-o relație (bani, efort, sacrificii personale)
Beneficii = consecințe relaționale pozitive care sunt obținute ca urmare a implicării într-o relație (susținere, bani, acceptare, validare personală)
Tăria/valoarea relației = beneficii – costuri
Relații pozitive = acele relații în care beneficiile depășesc costurile relaționale (tendința de a le forma și menține)
Relații negative = relații în care costurile depășesc beneficiile (tendința de a le evita/termina)
Capitalul social = valoarea (personală) globală derivată pe baza relațiilor interpersonale pozitive pe care o persoană le stabilește și menține
Care sunt predictiile teoriei schimbului social?
Valoare = beneficii – costuri
Indivizii tind să stabilească și să mențină relații
pozitive (care au valoare mai ridicată: beneficii>costuri), la costuri egale se preferă relația cu cele mai mari beneficii, la beneficii egale se preferă relația cu cele mai mici costuri
Durabilitate - pentru valoare egală pe termen scurt se preferă relația cu valoare mai ridicată pe termen lung
Acceptare socială șo autonomie - a valoare egală, se preferă relațiile care se bucură de acceptare socială mai mare și cele care aduc mai multă autonomie
Ce spune teoria relatiilor de schimb comunale?
Exista 2 tipuri de norme:
- Communal relationships (comuniune) = normele cer oferirea de suport fără a aștepta
reciprocitate
- Exchange relationships = normele presupun reciprocitate în schimburile sociale
Aplicarea normelor depinde de puterea relatiilor:
- low strength: cunostinte - exchange relationship
- high strength: copil/partener - communal relationship
