2.2. Teorii in studiul grupurilor. Performanta individului in context social Flashcards
Care sunt cele 2 fenomene asupra performantei individului in context social?
Facilitarea sociala si inhibitia sociala
Ce e facilitarea sociala?
Performanta mai buna a individului in context social.
Ce e inhibarea sociala?
Performanta mai slaba a individului in context social.
Care a fost prima cercetare in facilitarea sociala?
Triplett
Acesta studiază timpii realizaţi de ciclişti în două condiţii: (1) cicliştii realizează cursa singuri sau (2) realizează cursa în cadrul unei competiţii. Rezultatul a fost că în cea de-a doua situaţie performanţa a fost semnificativ mai ridicată. Explicaţia lui Triplett este că prezenţa celorlalţi activează un instinct al competiţiei care are ca efect creşterea energiei nervoase şi sporirea performanţei. Rezultatele ulterioare sunt însă inconsistente.
Care a fost prima cercetare in inhibitia sociala?
Max Ringelmann
Concluzia sa este că performanţa individuală scade în prezenţa celorlalţi, iar una dintre explicaţiile avansate este că într-o astfel de sarcină nu se poate face evaluarea persoanei. În studiul său, sarcina subiecţilor era tractarea unei greutăţi ataşată la o frânghie. Subiecţii ridicau în medie 63 kg când erau singuri, 53 kg/persoană când ridicau câte doi, şi 31 kg/persoană când opt persoane trăgeau de frânghie.
Care sunt teoriile care explica inhibitia si facilitarea sociala?
Zajonc (1969) - teoria creşterii nivelului de
arousal
(Baron, 1986) - teoria interferenţei atenţionale
Cottrell et al (1968) - prezenţa evaluativa
Harkins si Szymonski (1987)
Teoria cresterii arousalului - Zajonc
Creşterea nivelului difuz de activare (arousalul) are ca efect tendinţa individului de a realiza un răspuns/reacţie dominantă supraînvăţată.
- Pentru sarcini simple duce la sporirea performanţei (ex. mersul pe bicicletă)
- Pentru sarcini complexe creşterea nivelului de arousal interferează cu realizarea sarcinii şi performanţa scade (ex. sarcini matematice)
Cum demonstreaza Zajonc teoria cresterii arousalului?
Experiment realizat pe gândacii de bucătărie.
V1- linia dreapta sau labirint
V2 - individual sau cu alt gandac
In linie dreaptă e preferabilă situaţia de fugă în perechi
In labirint timpul e mai bun cand fug singuri
Prezenta evaluativa - Cottrell
Experiment: subiecţii (elevi) aveau de rezolvat o
sarcină (rezolvarea unor probleme de matematică)
1. în prezenţa unor subiecţi despre care li se spusese că sunt orbi şi sunt acolo pentru a participa la alt experiment
2. când erau singuri în laborator
3. când sunt observaţi de alţii
Performanţa individuală e influenţată doar atunci când prezenţa celorlalţi se asociază cu probabilitatea evaluării (prezenţa celuilalt e percepută ca o sursă de evaluare pentru noi)
S-a concluzionat că prezenţa celorlalţi influenţează doar atunci
când e asociată cu o posibilă evaluare
Teoria inferentei atentionale - Baron
Susţine că prezenţa unor indivizi din aceeaşi specie e la fel cu prezenţa oricărui alt obiect sau fenomen ce are funcţia de distractor.
Baron consideră că nu e nimic social în influenţa socială. E vorba doar de distractori atenţionali
3 asumpții:
1.Prezența celorlați ca distractor atențional
2.Distractorii genereaza conflict atențional
3.Conflictul atențional sporește starea de arousal
Modelul efortului colectiv - Karau&Williams (1993)
Inhibiţia socială se datorează faptului că legăturile percepute între efortul individual şi rezultatele lui sunt mai slabe în cazul muncii în grup.
Acest model porneşte de la teoria expectanţă-valenţă, care afirmă că indivizii vor
lucra mai bine dacă:
▪ cred că a depune un efort mai mare duce la o performanţă mai bună (expectanţa)
▪ o performanţă superioară e recunoscută şi respectată (instrumentalitate)
▪ recompensele disponibile sunt cele valorizate şi dorite (valenţa)
Modelul integrativ a lui Harkins şi Szymonski (1987)
Când contribuţia personală poate fi identificată
(evaluată), performanţa creşte în sarcini simple şi scade în sarcini complexe (aspect consistent cu rezultatele din facilitarea socială).
Când contribuţia personală nu poate fi identificată (evaluată), performanţa scade în sarcini simple (apare plictiseala, demotivare) şi creşte în sarcini complexe, deoarece dispare teama de a fi blamat pentru eşec şi creşte motivaţia.
