2.4. Teorii in studiul grupurilor. Fenomenul conducerii Flashcards
Ce e conducerea?
Procesul prin care un membru al grupului îi influenţează pe ceilalţi membri în scopul atingerii obiectivelor grupului.
Ce e puterea?
Accesul diferențiat/preferențial la resurse valorizate social (financiare, materiale, roluri cu statut social ridicat, cunoștințe/cunoaștere)
Teoria dominantei sociale (Lenski, 1984): organizarea sociala, ierarhia sociala, puterea, grupuri dominante/defavorizate, acces la resurse
Organizarea socială (grupuri, comunități, națiuni) este rezultatul prejudecăților, discriminării și opresiunii inter-grup
Ierarhia socială – procesul prin care opresiunea este instituționalizată (inegalitatea în accesul la resurse valorizate social este acceptată)
Puterea – accesul diferențiat/preferențial la resurse valorizate social (financiare, materiale, roluri cu statut social ridicat, cunoștințe/cunoaștere)
Grupuri dominante – au acces la resurse
Grupuri defavorizate – au acces limitat la resurse
Accesul inegal la resurse variază de la o societate la alta, dar ierarhia socială este o dimensiune universală a organizării sociale
Asumptii centrale ale teoriei dominantei sociale
- Organizarea socială ierarhică este omniprezentă și persistentă în sistemele sociale (chiar în condițiile în care se schimbă, sistemele sociale tind să se reorganizeze ierarhic)
- Opresiunea socială și discriminarea sunt manifestări ale ierarhizării sociale
- Gradul de ierarhizare socială este rezultatul interacțiunii dinamice și multinivelare dintre forțe de menținere și de reducere a ierarhizării
Ce e dominanta sociala?
- rezultatul evoluției și al selecției naturale la nivel de grup
- are la bază motivația fundamental umană de a forma și menține structuri sociale ierarhice
- este reflectată de diferențe interindividuale și atitudinale (orientarea spre dominanță socială)
Efectul ierarhizarii la diferite nivele: de sistem, intergrup, personal
Nivel de sistem:
- Instituții care mențin ierarhia socială (forțe de securitate, sistemul judiciar, corporații).
- Instituții care tind să reducă ierarhia socială (NGO – drepturile omului, organizații caritabile)
Contextul social favorizează inegal grupurile sociale
Nivel intergrup
- Asimetria comportamentală (grupurile defavorizate acceptă structurile ierarhice care le oprimă în aceiași măsură ca și grupurile dominante)
Nivel personal
- Orientarea spre dominanță socială un atribut (atitudine) care reflectă tendința de impune și menține inegalitatea socială
Care sunt criticile la adresa teoriei dominantei sociale?
(1) baza evoluționistă a dominanței sociale nu a fost probată (e o fantezie)
(2) tendința/motivația universal umană (‘ubiquitous drive’) de a forma ierarhii sociale nu a fost probată empiric
(3) validitatea orientării spre dominanță socială ca atribut de personalitate este problematică (construct multidimensional)
(4) asimetria comportamentală (grupurile defavorizate acceptă structurile ierarhice care le oprimă în aceiași măsură ca și grupurile dominante) este invalidată de teoria identității sociale (tendința de a menține un status social ridicat)
(5) asimetria ideologică (‘ ideological asymmetry’) – care reflectă măsura în care inegalitarea socială este acceptată (mai ales de membrii grupurilor dominante) contrazice asimetria comportamentală
(6) SDT are o abordare reducționistă deoarece reduce organizarea socială la un set de antecedente biologice, sau atitudinale (orientarea spre dominanță)
Puterea Turner (2005)
Puterea = persuasiune + control (autoritate + coercitie)
Modelul celor 3 procese ale puterii Turner (2005)
Formarea psihologica a grupului (identitate sociala impartasita)
=> Influenta (testarea realitatii impartasita)
=> Persuasiune, autoritate si coercitie
=> Putere (exerting one’s will through others)
=> Controlul resurselor
Consecintele puterii asupra afectului, orientarii atentiei sociale, cognitiei sociale si comportamentului social
Afect
Putere inalta = emotii pozitive
Putere redusa = emotii negative
Orientarea atentiei sociale
Putere inalta = atentie la recompense, ii vad pe ceilalti ca deservind un scop
Putere redusa =atentie la pedepse, se vad pe sine ca fiind folositori celor puternici
Cognitie sociala
Putere inalta = automatic
Putere redusa =controlat
Comportament social
Putere inalta = dezinhibitie, consistenta, lipsa autocontrol
Putere redusa = inhibitie, reglare, autocontrol inalt
Liderul - Teorii ale trasaturilor (Stogdill, 1948)
5 mari categorii de particularităţi definitorii ale
liderului:
- capacităţile intelectuale (inteligenţa, perspicacitatea);
- realizarea profesională (pregătirea şcolară, cunoştinţele de specialitate);
- responsabilitate (preiau iniţiativa, sunt dominanţi, uneori agresivi, se impun);
- participarea (se implică în activităţi sociale, sunt sociabili, charismatici);
- statutul socio-economic
Stiluri de conducere (Bass, 1985)
Liderul transformational: carisma, motivare, motivatie
Liderul tranzactional: recompense contingente, management prin exceptie
Liderul “laissez faire”: lider pasiv, absent, amana decizii
Liderul charismatic (House, 1977)
Articulează şi structurează scopuri noi, inedite pentru grup (articulează o viziune în care cred cu convingere);
Işi creează în grup o imagine pozitivă şi câştigă
încrederea membrilor grupului, implicându-se în activităţi care le evidenţiază competenţele şi abilităţile deosebite;
Sporesc încrederea membrilor grupului în forţele proprii stimulându-i să se implice în activităţi, comunicându-le expectanţe ridicate în legătură cu performanţa şi exprimându-şi încrederea că membrii grupului sunt capabili să le atingă
Liderul charismatic (Conger, 1991)
Liderul charismatic generează:
- Un nivel crescut de devotament şi loialitate
- Un nivel crescut de entuziasm pentru ideile lui
- Dorinţa celor ce-l urmează de a-ţi sacrifica interesele personale pentru obiectivele grupului
- Nivel de performanţă superior celui aşteptat
Leader-Member Exchange Theory
Fenomenul conducerii ca un proces de schimburi reciproce între lider și fiecare din membrii săi de echipă care de dezvoltă de-a lungul timpului, un proces de creare de roluri și de câștigare a capitalului de influență.